Topicuri > Reglementări

tipareste trimite pe mail

 Raport studiu evaluare impact extindere partii de schi in zona Slima

Detalii

Autor: APM Hunedoara,
Adăugat: 2010-09-03 09:43:54
Ultima actualizare: 2010-09-03 09:43:54

Taguri

CUPRINS

 

INTRODUCERE.. 5

1. INFORMAŢII GENERALE.. 8

2. PROCESE TEHNOLOGICE.. 42

3. DEŞEURI49

4. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU.. 56

4.5.4. Concluziile studiului de evaluare adecvată. 109

5. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR.. 121

6. EVALUAREA IMPACTULUI137

7. ANALIZA ALTERNATIVELOR.. 140

8. MONITORIZAREA.. 143

9. SITUAŢII DE RISC.. 146

10. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR.. 148

 


 

INTRODUCERE

 

Procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv pentru proiecte cu impact transfrontalier şi lista proiectelor publice sau private supuse procedurii se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

În România, procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri a fost adoptată prin HG nr. 1213 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private şi Ordin nr. 860 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare

.

În conformitate cu procedura cadru, evaluarea impactului asupra mediului se realizează în trei etape:

  • etapa de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului;
  • etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului;
  • etapa de analiză a calităţii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

 

Acest act normativ a fost deja adoptat prin Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu şi a intrat în vigoare din 30.01.2003; el abrogă orice prevederi contrare ale ordinului 125/1996.

În baza Art. 11 din Legea protecţiei mediului, în funcţie de impactul generat de proiectele şi activităţile supuse procedurii de autorizare, autorităţile publice pentru protecţia mediului sunt abilitate să aplice proceduri diferenţiate. Ordinul 860/2002 stabileşte că pentru proiectele de investiţii noi sau modificarea substanţială a celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente acestor activităţi, se emit, după caz:

  • acorduri de mediu sau
  • acorduri integrate de mediu.

 

O 860 cuprinde următoarele anexe:

  • lista activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului, care se supun evaluării impactului asupra mediului (Anexa I.1);
  • lista activităţilor şi/sau instalaţiilor cu potenţial semnificativ asupra mediului, care se supun etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului (Anexa I.2);
  • formatul ştampilelor (Anexa II.1);
  • normativul de conţinut pentru memoriul tehnic necesar emiterii acordului/acordului integrat de mediu (Anexa II.2);
  • procesul verbal de verificare a amplasamentului (Anexa II.3);
  • anunţul public (Anexa II.4);
  • conţinutul acordului de mediu (Anexa III);
  • formularul pentru consemnarea observaţiilor publicului privind evaluarea impactului asupra mediului (Anexa IV.1);
  • evaluarea propunerilor publicului (Anexa IV.2);
  • cuantumul tarifelor (Anexa V);
  • schema logică a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu

 

Alte acte normative cu relevanţă pentru O 860/2003 sunt:

  • OU nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată şi modificată prin Legea nr. 645/2002
  • Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;
  • Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991;
  • Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 453/2001;
  • Ordinul nr. 863/2002 al ministrului apelor şi protecţiei mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
  • Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare;
  • H.G. nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor;
  • H.G. nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, cu modificările ulterioare16;
  • H.G. nr. 118/2002 pentru aprobarea Programului de acţiune pentru reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanţe periculoase

 


1. INFORMAŢII GENERALE

 

1.1. informaţii despre titularul proiectului: numele şi adresa companiei titularului, numele, telefonul şi faxul persoanei de contact:

 

Titularul proiectului: Consiliul Local al Municipiului Petroşani

Adresa: Adresa: Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 93, COD 332019

Persoană de contact: Popescu Marian – Director executiv

- Tel: (004) 0254 541 220

- Fax: (004) 0254 545 903

- E-mail: primaria.petrosani@upcmail.ro

Proiectul propus se va dezvolta în zona Slima - Parâng. Arealul Slima - Parâng este amplasat pe versantul nord-vestic al Munţilor Parâng, la o altitudine de 1.630 - 1.900 m, sub vârfurile Parângul Mic (2.074 m) şi Badea (1.850 m). Terenul este parţial împădurit, proprietate publică, peisaj alpin şi montan.

Accesul la obiectiv se face din drumul naţional DN 7A,din localitatea Petroşani, pe drumul judeţean DJ 709F .

Vecinătăţi:

  • N – Ocolul Silvic Petroşani
  • S - Ocolul Silvic Petroşani
  • E - Ocolul Silvic Petroşani
  • V - terenuri agricole proprietate privată.

 

Pe o rază de 10 km nu se găsesc locuinţe familiale.

 

1.2. informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu: numele şi adresa (persoanei fizice sau juridice), numele, telefonul şi faxul persoanei de contact;

 

Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu: S.C. IPROMIN S.A. Bucureşti.

Numele, telefonul şi faxul persoanei de contact: Traistă Eugen, tel. 0723 578783.

 

1.3. descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie, funcţionare, demontare/ dezafectare/ închidere/ postînchidere)

 

Scopul proiectului constă în reabilitarea pârtiilor existente în zona Rusu – Parâng şi prevede amenajarea de pârtii de schi, teleschiuri, telecabine şi amenajări aferente.

În vederea identificării unor posibilităţi mai bune de evoluţie a activităţii turistice zonale s-au elaborat strategii de dezvoltare în mai multe areale, dintre care şi Munţii Parâng.

În cadrul acestor strategii s-a încercat crearea unui model complex şi unitar de amenajare pentru turism a zonei Văii Jiului.

 Abordarea structurată pe fiecare areal turistic a răspuns cel mai bine cerinţelor de amenajare turistică a zonei. Un areal bine individualizat în Valea Jiului este Complexul turistic RUSU-ANEFS, care beneficiază de o oarecare notorietate în special pentru sporturile de iarnă, şi unde se desfăşoară actualmente într-o oarecare măsură un turism organizat.

O componentă importantă a dezvoltării turismului în arealul munţilor Parâng o constituie problemele de impact economic, social şi ecologic. Municipiul Petroşani, fiind o zonă monoindustrială, în care mineritul a constituit principala activitate a locuitorilor, a suferit în ultimii ani numeroase transformări. Restructurarea industriei miniere, prin numărul mare de disponibilizări a dus rapid la creşterea numărului de şomeri şi la scăderea nivelului de trai al municipiului. În aceste condiţii, autoritatea locală a identificat dezvoltarea turismului ca o activitate complementară / alternativă la economia locală.

Poziţia geografică a Văii Jiului în partea central-vestică a ţării prin traversarea zonei de către importante artere rutiere (E79) şi apropierea de magistralele europene (E68, E81) favorizează dezvoltarea turismului care în procesul integrării României în Uniunea Europeană poate fi văzut ca un factor de integrare. Prin realizarea unor dotări competitive, în special pentru sporturile de iarnă, aria montană a Văii Jiului poate deveni o destinaţie turistică reprezentativă pentru ţările europene central-estice deficitare în această ofertă.

Autoritatea locală a făcut şi face în continuare eforturi considerabile pentru revigorarea zonei prin dezvoltarea turismului în masivul Parâng şi transformarea municipiului într-o staţiune turistică. Pentru municipiul Petroşani turismul reprezintă o orientare nouă iar pentru dezvoltarea durabilă a acestuia trebuie îndeplinite mai multe condiţii.

De aceea prioritară este implementarea unui proiect de dezvoltare a domeniului schiabil în zona turistică Parâng. Prin acest proiect se va realiza un cadru de creare a unei oferte turistice la nivel zonal şi se pun bazele unor abordări particularizate ulterioare pentru fiecare unitate turistică ce se va dezvolta în acest areal.

 Astfel se va asigura sporirea aportului economic (încasări, inclusiv valutare, constribuţia directă şi indirectă a turismului la creşterea veniturilor populaţiei locale şi la dezvoltarea economică şi tehnico-edilitară a zonei) şi social, respectiv la reconversia forţei de muncă şi absorbţia unei părţi din aceasta în activitatea de turism şi serviciile conexe care se vor dezvolta.

Elemente de atractivitate turistică:

  • domeniu schiabil de largă extindere, dispus gradual de la 1.150 m la 2.050 m altitudine, cu strat de zăpadă de 40-60 m grosime medie şi peste 150 zile/an persistenţă;
  • peisaje alpine de mare spectaculozitate cu circuri şi văi glaciare, abrupturi cu mase de grohotiş şi stâncării, creste şi vârfuri de peste 2.000 m altitudine;
  • păşuni montane şi alpine;
  • telescaun existent Valea Maleia cota 1.073 - Cota 1.685 m (foto 4);
  • păduri de conifere de mare întindere, cu aerosoli răşinoşi (foto 5);
  • fonduri cinegetice şi piscicole reprezentative;
  • domeniu imens pentru drumeţie montană (din 20 trasee montane, 11 pleacă din / sau acced în zona studiată);
  • domeniu pentru parapantă, deltaplan şi mai puţin pentru mountain bike
  • domeniu pentru alpinism;
  • clima este favorabilă practicării turismului în orice anotimp,cu precădere în lunile august-octombrie(secetoase şi cu zile senine) şi de iarnă(temperaturi mici şi cu zile senine pentru schii);
  • bioclimat tonic stimulent cu valoare terapeutică.

În scopul dezvoltării turismului în acestă zonă prin HG 1205 din 7 octombrie 2009 se aprobă atestarea zonei Parâng – Petroşani, judeţul Hunedoara, ca staţiune turistică de interes naţional. Prin nota de fundamentare a acestei hotărâri de guvern se estimează un impact socio-economic pozitiv:

1. Impactul macroeconomic

Pe termen mediu şi lung, proiectul de act normativ va crea un impact pozitiv în sensul că zona Parâng – Petroşani se va dezvolta din punct de vedere turistic, putând fi promovata ca staţiune turistică de interes naţional.

2. Impactul asupra mediului de afaceri

Impact pozitiv prin creşterea circulaţiei turistice şi totodată a cifrei de afaceri a investitorilor din turism.

3. Impactul social

Diversificarea ofertei şi creşterea calităţii serviciilor turistice va crea un impact social pozitiv.

Prin HCL nr. 292/2009 a fost aprobată actualizarea Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani pentru perioada 2007-2013. Acest plan prevede ca şi direcţie strategică: Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turistică Parâng

Alături de acest program se prevede mediatizarea potenţialului turistic şi marketingul turistic şi îmbunătăţirea serviciilor:

  • ?Realizare hărţi (inclusiv cele cuprinzând trasee turistice), pliante de promovare a potenţialului turistic a zonei Parâng
  • ?Realizare panouri publicitare la intrările dinspre Haţeg şi Defileul Jiului
  • ?Prezentare pe pagina web a punctelor de atracţie turistică
  • ?Capacitatea posturilor locale TV pentru mediatizarea potenţialului turistic, realizarea de reportaje
  • ?Amenajare spaţiu protejat pentru suprapopularea cu faună pentru vânătoare
  • Amenajare de trasee de mountain-bike
  • ?Dezvoltarea activităţii echipei SALVAMONT
  • Crearea unor produse turistice adaptate la oferta municipiului Petroşani (peisagistic şi antropic):
  • ?sat tradiţional momârlănesc zona Maleia
  • ?sat tradiţional momârlănesc zona Sălătruc
  • ?Muzeul etnografic Sfânta Varvara (stâna şi casa ţărănească veche)
  • ?Muzeul Slătinioara
  • Amenajare traseu turistic ,,Drumul momârlanilor‘‘ (reţete culinare tradiţionale, artizanat, izvoare cu apă microbiologic pură  „Şanse egale între om şi natură” în zona turistică Rusu – Parângul Mic

De asemenea s-a mai derulat un proiect privind gestionarea deşeurilor în zona Parâng, care completează proiectul propus de reabilitare a pârtilor existente.

Tot în acest sens se va derula şi un alt proiect care prevede dezvoltarea unei reţele de colectare a apelor uzate din zona Rusu – Parâng în vederea epurării lor la Staţia de epurare a apelor reziduale Dănuţoni.

În corelare foarte strânsă cu acest proiect se află proiectul de reabilitare a pârtiilor existente în zona Rusu – Parâng care are în vedere efectuarea următoarelor lucrări de dezvoltare a infrastructurii de schi din zonă:

Dezvoltare pârtii:

Nr:      Pârtie                                                                          Lungime       Defrişări

2a:       Vf. Parâng –Telescaun T3                                         3,675 km        3,40 ha

2c:       Staţia Meteo – Staţie intermediară T3                    0,603 km        0,00 ha

2d:       Sosire Telescaun T3 – Saivane                                 0,353 km        0,00 ha

2e        Prelungie pârtie 2c pentru legătura cu pârtia 2a     0,498 km        0,00 ha

2f :       ANEFS – Plecare Telescaun 7                                0,229 km        0,92 ha

3b:       Vf. Parâng – Slima (Poiana Zăpezii)                       1,515 km        2,03 ha

4b:       Vf. Badea – „B” – Plecare Telescaun 4                   1,827 km        5,60 ha

În total 6 pârtii, însumând 8,202 km.

Construcţie instalaţii de transport pe cablu:

Telescaun T3, cu plecare de la Hotel Rusu până în zona Pilon 17 a telescaunului existent, cu scaune cu 4 locuri, detaşabil, lungime 2.052 m, diferenţă de altitudine de 407 m; capacitatea de transport va fi de 1.200 pers/h, viteza de 2,5 m/s, cu staţie intermediară pe pârtia 2a.

Telescaun T5, între Vf. Parângul Mic şi zona « Scăriţa », cu o lungime de 780 m, capacitate de transport de 1.200 pers/h, cu scaune cu 4 locuri, fix, cu pornire de la cota +1.900, până la cota +2.069.

Telescaun T9, cu plecare de la Pilon 17 la zona ANEFS, cu scaune cu 4 locuri, fix, 617 m lungime, diferenţă de cotă de 170 m, capacitate 1.200 pers/h.

Reabilitare drumuri de acces:

Drumul DF1 cu punctul de plecare în zona ANEFS – Poiana Zăpezii (Slima), în lugime de 1.530 m, are lăţimea de 3 m şi va fi lărgit la o lăţime de 5 m.

Drumul DF2 porneşte din zona Staţia Meteo şi sosire în Poiana Zăpezii (Slima), în lungime de 1.360 m cu lăţime de 3 m, va fi lărgit la 5 m.

Drumul DF6 porneşte de la Staţia Meteo spre Vf. Parângul Mic, în lungime de 2.500 m şi lăţime de 5 m, existent.

Acest proiect constituie baza de dezvoltare a infrastructurii din zona Parâng, fiind în directă corelare cu proiectul de extindere a pârtilor de schi în zona Slima.

Prin proiectul „extindere pârtii de schi în zona Slima” se prevede realizarea următoarelor lucrări:

 

Lucrări de reabilitare şi construcţii pârtii

 

În cadrul proiectului de extindere pârtii de schi în zona Slimaau fost proiectate 3 instalaţii de transport pe cablu:

 

 

Nr:      Pârtie                                                                          Lungime       Defrişări

2b:     Staţia Meteo – Sosire pârtie 4b                   0,740 km;   2,00 ha

3a:     Vf. Badea - Slima (Poiana Zăpezii)     1,210 km;   2,98 ha

3c:     Poiana Zpezii - plecare Telescaun 4  1,226 km;   3,02 ha

În total 3 pârtii, însumând 3,176 km.

TOTAL defrişări pârtii: 8,00 ha.

 

Pârtia 2b

 

Este cea mai scurtă pârtie, în lungime de 0,740 km. Traseul ei porneşte de la Staţia Meteo şi se termină la în punctul de sosire al pârtiei 4b. Pârtia traversează zona de păduri de conife pe o lungime de 0,500 km, respectiv o suprafaţă de 2,00 ha şi zona de păşuni naturale pe o lungime de 0,240 km, respectiv o suprafaţă de 0,95 ha.

 

Pârtia 2b

 

Pârtia 3a

 

Are o lungime de 1,210 km, având plecarea din Vf. Badea şi sosirea în Poiana Zăpezii. Are o diferenţă de cotă de 313 m şi o lăţime de 50 m. Pârtia traversează zona de pajişti alpine pe o lungime de 0,744 km, respectiv o suprafaţă de 2,98 ha şi zona de păduri de conifere pe o lungime de 0,466 km, respectiv o suprafaţă de 1,86 ha.

Pârtia 3a

 

Pârtia 3c

 

Lungimea pârtiei este de 1,226 km, cu plecare din Poiana Zăpezii până în zona de sosire a pârtie 4b. Diferenţa de nivel este de 410 m şi lăţimea de 40 m. Pârtia traversează zona de păşuni naturale şi cea de păduri de conifere pe liziera pe o lungime de 0,839 km şi pădurea de conifere pe o lungime de 0,387 km, respectiv o suprafaţă de 3,02 ha în pădurea de conifere şi 1,88 ha în zona de păşuni naturale.

Pârtia 3c

 

Amenajarea pârtiilor va respecta „Normele privind omologarea, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement” aprobate prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 491/2001.

 

Lucrări de executat pentru amenajarea pârtiilor:

•           Pregătirea terenului;

•           Amenajare căi de acces la obiective;

•           Defrişări arbori şi tufişuri şi scoatere de cioate;

•           Evacuare arbori şi tufişuri;

•           Săpătură şi nivelare suprafeţe schiabile;

•           Amenajare, însămânţare iarbă;

•           Plantare puieţi pe taluzuri;

•           Montare gărduleţe de coastă şi opritori avalanşă;

•           Executare podeţe;

•           Plantare marcaje şi balize.

 

Drumuri auxiliare (căi de acces)

 

Drumuri forestiere (căi de acces)

 

În total sunt necesari 1,25 km de drumuri forestiere, constând în căi de acces la pârtiile de schi a schiorilor şi a maşinilor de bătut zăpada (ratrack-uri).

Aceste drumuri sunt existente şi necesită o lărgire pentru a asigura accesul pentru maşini de gabaritul ratrack-urilor. Situaţia lor este următoarea:

 

Drumul forestier Gruniu cu punctul de plecare în zona de plecare a telescaunului existent, în lugime de 1.250 m, are lăţimea de 3 m şi va fi lărgit la o lăţime de 5 m. Suprafaţă de defrişat: 0,25 ha. Drumul traversează zona de păduri de conifere pe o lungime de 1,250 km, respectiv o suprafaţă de 0,63 ha.

 

Drum forestier Gruniu

 

TOTAL defrişări căi de acces: 0,25 ha.

 

Aceste drumuri forestiere vor fi prevăzute cu rigole din pământ bătut, podeţe la traversări de pâraie. Calea de rulare nu va fi acoperită cu macadam, pentru scopul în care vor fi folosite acestea fiind suficientă nivelarea şi bătătorirea suprafeţei de pământ. Lăţimea finală a drumului va fi de 5 m.

 

Lucrări necesare pentru lărgirea căilor de acces:

•           Pregătirea terenului;

•           Defrişări arbori şi tufişuri şi scoatere de cioate;

•           Evacuare arbori şi tufişuri;

•           Săpătură şi nivelare suprafeţe căi de acces;

•           Plantare puieţi pe taluzuri;

•           Montare gărduleţe de coastă;

•           Executare podeţe;

•           Plantare marcaj;

•           Lucrări de refacere a mediului degradat în urma lucrărilor de construcţii.

 

Instalaţii de transport pe cablu

 

În cadrul proiectului de extindere a pârtilor de schi în zona Slima au fost proiectate 2 instalaţii de transport pe cablu, ce vor satisface cerinţele de transport rapid la domeniul schiabil. Acestea au fost astfel concepute încât să deservească afluxul de turişti amatori de sporturi montane, corelat cu dispunerea şi capacităţile pârtiilor prevăzute. Descrierea  telefericelor este următoarea:

 

Telegondola TG2 staţia intermediară Hotel Rusu - Poiana Zăpezii (Slima) are o lungime pe înclinare: 3260,71 m, o diferenţa de nivel: 464m. Pe traseu sunt prevăzuţi 19 piloni, respectiv 62 cabine. Traseul TG2 traversează zona de păduri de conifere pe o lungime de 1,630 km, respectiv o suprafaţă de 1,96 ha şi zona de păşuni naturale pe o lungime de 1,630 km, respectiv o suprafaţă de 1,96 ha.

 

Telegondola TG2

 

Telescaunul TS8, Slima - Vf. Badea are o lungime pe înclinare de  830,53m, o diferenţa de nivel 270m (cota 1527 - 1797) capacitate de transport 2400 pers./oră fiind dotat cu scaune cu 6 locuri, decuplabil. Din traseul TS8 o porţiune de 0,179 km traversează zona de pajişti alpine pe o suprafaţă de 0,21 ha iar restul traversează zona de păduri de conifere pe o lungime de 0,651 km, respectiv o suprafaţă de 0,78 ha.

Telescaun TS8

 

TOTAL defrişări teleferice: 2,74 ha.

 

Lucrări de executat pentru instalaţiile de transport pe cablu:

 

•           Pregătirea terenului;

•           Amenajare căi de acces la obiective;

•           Defrişări arbori şi tufişuri;

•           Evacuare arbori şi tufişuri cu ajutorul instalaţiilor de transport pe cabu auxiliare;

•           Săpătură pentru fundaţii staţii plecare / intermediare / sosire, piloni de traseu;

•           Turnare betoane;

•           Montare utilaje de transport pe cablu;

•           Alimentare cu energie electrică;

•           Lucrări de refacere a mediului degradat în urma lucrărilor de construcţii/montaj;

•           Punerea în funcţiune.

 

 

Pozitionarea statiilor de plecare respectiv sosire sunt dupa cum urmeaza:

 

TG 2  - Hotel Rusu – Poiana Zăpezii (Slima)

TS 8 – Slima – Vârful Badea

 

Traseele lor au fost gandite spre a deservi intreaga retea de partii existente.

Pe traseul telefericelor se vor executa fundatii din beton armat pentru pilonii metalici care sustin cablul purtator.

Au fost proiectate trei fundatii tip: pentru piloni care reazema drept pe fundatie cu cablul purtator pe deasupra, pe dedesubtul rolelor si piloni inclinati.

Betonul turnat in elevatie trebuie sa fie aparent, iar feţele in contact cu terenul de fundare se vor izola si proteja hidrofag.

Pe grinzile de acoperis reazema pane din U 10 la distante de 80-90 cm pe care se monteaza asteriala din OSB si invelitoarea din ardezie neagra.

Perimetral spatiul de garare se inchide cu lemn si ferestre din lemn  cu geam simplu.

Pardoseala se va executa din beton amprentat.

Reteaua de grinzi si I 24  casetat va sustine prin elemente de prindere şina pe care sunt garate telescaunele de 4 si 6 locuri. Ca si la gondole, s-a prevazut un spatiu pentru revizia scaunelor la nivelul zonei de cuplare, decuplare.

Pe parcursul efectuării lucrărilor se va ţine cont de următoarele aspecte:

•           trasarea fundatiilor pentru piloni telescaune in prezenta proiectantului

•           beton aparent la elementele care ies in elevatie(deasupra nivelului  terenului natural);

•           hidroizolatia si protectia acesteia pentru betonul care ramane sub cota terenului natural;

•           beton amprentat unde sunt pardoseli din beton;

•           constructorul va gandi si respecta modul de transport care sa afecteze cat mai putin mediul inconjurator, iar la finalizarea lucrarilor caile de acces auto se vor înierba( mai putin drumul de la Hotel Rusu la ANEFS).

Au mai fost prevăzute pentru transportul schiorilor, un teleschi şi o bandă transportoare în Poiana Zăpezii. Teleschiul va avea 1.000 m lungime, iar banda transportoare va fi pentru începători şi va avea 20 m lungime. Mai este prevăzut un baby-ski, în lungime de 150 m, la baza pârtiei.

Orăşelul copiilor

În Poiana zăpezii (Slima) s-a prevăzut construirea unui orăşel al copiilor. Copii sunt un factor important pentru alegerea unei zone de schi, ştiut fiind că copii vor să revină în acelaşi loc şi influenţează părinţii asupra alegerii noului concediu sau sesiune de weekend.

În acest sens orăşelul copiilor va fi dotat cu:

  • carusel de schi pentru învăţarea schiatului de către copii;
  • banda de transport pentru începători;
  • teleschi pe pârtia Slima (1000 m lungime);
  • baby schi (150 m lungime);
  • pârtie pentru practicarea schiboard -ului;
  • dispozitive de securitate;
  • diverse alte instalaţii uşoare pentru copii.

Un centru de schi pentru copii şi o şcoală de schiat pentru copii reprezintă un necesar standard în orice zonă de schi. Copiii sunt un factor important pentru alegerea unei staţiuni de schi. Dacă acestora li se asigură condiţii, vor dori să revină în acelaşi loc şi vor forma un factor de influenţă asupra alegerii părinţiilor în privinţa locaţiei noului concediu sau doar sesiune de weekend. La rândul lor părinţii care merg într-un concediu de schi sau fac doar o ieşire sunt acompaniaţi de prieteni şi rude care aduc un număr suplimentar potenţial de oaspeţi şi pentru aceste grupuri de persoane trebuiesc construite locaţii pentru a atrage o clientelă permanentă în această zonă de schi (un local cu servicii de calitate, o terasă de soare, scaune de plajă, muzică, etc).

Caruselul este un dispozitiv cu un grad mare de atractivitate pentru copii, ce facilitează învăţarea tehnicilor de schi, cu mijloace tehnice auxiliare. Caruselul poate fi echipat cu dispozitiv de taxe cu monezi şi poate aduce şi vara încasări suplimentare.

Figuri de basm - copiii cresc cu figuri de basm din primii ani ai copilăriei, în familie, grădiniţe şi în general în etapa preşcolară să fie însoţiţi de figuri de basm şi la primii paşi pe pista de schi. O figură de basm colorată în zăpada albă este mereu o atracţie pentru copii, dar şi pentru părinţi. Fiecare zonă de schi pentru copii trebuie să aibă un nume propriu, unde referinţa legată de nume trebuie să provină din zonă (ex: Arena Urşilor, Pajiştea Lupului etc).

Aparate alternative de zăpadă (plăci, sănii, pneuri etc.) copiii se joacă cu plăcere în zăpadă şi pentru aceasta trebuie să li se pună la dispoziţie gratuit şi aparate alternative de sport de iarnă, precum plăci, pneuri, sănii, boburi mici etc., pentru a avea o schimbare, o alternativă ca sport.

 

Lucrari pentru organizarea de santier

 

Amplasamentul lucrarilor

 

Organizarea de santier pentru lucrarile de executie la proiectul „Extindere pârtii de schi în zona Slima”, va fi organizat in incinta Slima:

Prezentarea lucrarilor

Lucrările provizorii necesare organizării incintelor constau în:

  • trasarea terenului incintelor ce vor fi utilizate ca organizare de santier;
  • eliberarea trenului de toate materialele, gunoaiele, etc.si transportul lor la groapa de gunoi a orasului;
  • nivelerea mecanica a terenului;
  • depozitarea terenului fertil intr-un spatiu in apropierea incintei, de unde sa poata fi folosit la terminarea lucrarilor;
  • acoperirea terenului nivelat cu un strat de piatra sparta gros de 20 cm;
  • împrejmuirea terenurilor aferente proprietăţii printr-un gard;
  • montarea a doua porti  una pentru personal şi cealaltă pentru maşini.

De la inceput, pe terenul aferent destinat se va organiza şantierul prin amplasarea unor obiecte provizorii :

  • containere pentru personal cate unul pentru fiecare incinta;
  • pentru incintele ce nu pot fi alimentate cu energe electrica de la retele existente, asigurarea energiei electrice se va face cu  generatoare mobile;
  • gospodarii de apa pentru fiecare incinta functie de posibilitatile existente la fiecare incita in parte;
  • soproane de materiale usoare la fiecare incinta pentru protejarea materialelor de constructie si utilajeor.
  • punct PSI (în imediata apropiere a sursei de apă) ;

Materialele de construcţie cum sunt cărămizile, nisipul, se vor putea depozita şi în incinte, în aer liber, fără măsuri deosebite de protecţie.

Materialele de construcţie care necesită protecţie contra intemperiilor se vor putea depozita pe timpul execuţiei lucrărilor de construcţie în incinta magaziei provizorii, care se va amplasa la început.

Utilajele cu montaj vor fi aduse initial in incinta Preparatia Livezeni unde vor fi depozitate intr-un tarc imprejmuit cu gard si iluminat petimpul noptii.Utilajele cu montaj se vor transporta la locul de montaj numai atunci cand sunt create conditii de montaj la fata locului.

 

25’’


 

Dotări

 

Descrierea mecanica a telefericelor

 

Telefericele au grupul de antrenare amplasat fie la staţia din aval, fie la staţia din amonte, în funcţie de caracteristicile terenului şi posibilităţilor de alimentare cu utilităţi. Grupul de antrenare este compus din grup de antrenare- întindere, antrenarea de rezervă, grupul electrogen si cabina de comandă. Staţia are rol de îmbarcare - debarcare persoane.

Pe linia care uneşte cele două staţii, cablul purtător–tractor este susţinut pe piloni metalici montaţi pe fundaţii din beton şi echipati cu baterii de role, scări şi pasarele de acces.

Staţia superioară sau inferioară, după caz, funcţie de tipul de acţionare ales îndeplineşte funcţia de întoarcere a cablului purtător–tractor şi are în componenţa ei roata de intoarcere montata pe un picior metalic si cabina de observare.

Fixarea vehiculelor la cablul purtător–tractor se realizează prin dispozitive de prindere fixe sau debraiabile.

 

Standarde si norme

 

Toate echipamentele si materialele vor trebui sa aiba certificate de calitate si sa corespunda standardelor referitoare la materialele respective.

Toate materialele si confectiile vor avea clasa I de calitate si vor corespunde naturii terenului din zona de executie.

Toate confectiile metalice, reprezentând balustrade, împrejmuiri, garduri metalice etc. vor fi zincate.

La manevrarea confectiilor metalice zincate se vor utiliza legături din chingi textile pentru a evita deteriorarea acoperirii zincate.

Principalele standarde, normative si instructiuni ce se vor avea in vedere la executie:

  • Prescripţia Tehnică R9 – 2003, Colecţia I.S.C.I.R.
  • Instrucţiuni generale de montaj ale firmei furnizoare
  • Proiectul de execuţie
  • Recomandarile O.I.T.A.F.
  • Directiva 2000/9/CE, transpusa in legislatia nationala sub H.G. 1009/25.06.2004.
  • SR EN 12385:2003 Cabluri de otel. Securitate
  • SR EN 12927:2005 Cerinte de securitate pentru instalatiile de transport pe cablu pentru persoane. Cabluri
  • SR EN 12929:2005 Cerinte de securitate pentru instalatiile de transport pe cablu pentru persoane. Cerinte generale
  • SR EN 13107:2005 Cerinte de securitate pentru instalatiile de transport pe cablu pentru persoane. Lucrari de constructii civile
  • SR EN 13223:2005 Cerinte de securitate pentru instalatiile de transport pe cablu pentru persoane. Sisteme de actionare si alte echipamente mecanice
  • SR EN 13243:2005 Cerinte de securitate pentru instalatiile de transport pe cablu pentru persoane. Echipament electric, altul decat cel pentru sistemul de actionare.
  • SR EN 13796:2005 Cerinte de securitate pentru instalatiile de transport pe cablu pentru persoane. Vehicule
  • SR EN 1908:2005 Cerinte de securitate pentru instalatiile de transport pe cablu pentru persoane. Dispozitive de tensionare
  • Normativele Nationale echivalente Normelor Uniunii Europene

Prezentele prescriptii tehnice si standarde se vor completa si cu normele si standardele specifice materialelor si utilajelor procurate din import.

 

Echipament

 

Grup motor

Grupul motor mobil este compus din următoarele elemente principale:

  • roata de antrenare care este o construcţie sudată din otel cu diametre de 4800 mm / 5200 mm şi 6100 mm cu un singur canal de cablu căptuşit cu calupuri din material plastic (μ = 0,30) pe care se montează o roată dinţată cu dantură interioară pentru antrenarea de rezervă;
  • reductor cu ax de intrare orizontal şi axul de ieşire vertical pe care se montează roata de antrenare. Pe arborele de intrare este fixat un disc pe care se face frânarea, iar acesta la rândul său este acţionat printr-un ax cardanic de la motorul de antrenare principal;
  • două frâne – una de serviciu şi una de siguranţă – care acţionează pe discul aflat pe axul de intrare în reductor;
  • al doilea reductor pentru acţionarea  de rezervă, care de asemenea are axul de ieşire vertical pe care este montată o roată dinţată cu dantura exterioară care se cuplează când este necesar la roata dinţată cu dantura interioară a roţii de antrenare;
  • motor electric de c.c.  pentru antrenarea principală;
  • motor electric sau termic pentru antrenare de rezervă;
  • frână de serviciu ce acţionează pe discul de legătură între motor şi reductor;
  • sisteme de convertizare şi aparate de măsură şi control privind instalaţia electrică;
  • instalaţia hidraulică pentru acţionarea frânelor de serviciu şi de siguranţă.

Întregul grup de antrenare este montat pe un cărucior care la rândul său este folosit şi ca grup de întindere pe două căi speciale acţionat de un sistem hidraulic separat de cele pentru acţionarea sistemului de siguranţă.

Reductoarele care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt reductoare speciale, destinate instalaţiilor de transport cu cablu pentru persoane.

Regimul de lucru se prevede a fi luat in considerare  fără şocuri, cu supraîncărcare şi cu luarea in calcul a  2 porniri/oră .

Reductoarele vor fi destinate să funcţioneze în medii neagresive din punct de vedere chimic, cu temperaturi ale mediului ambiant cuprinse între -300 C ... + 500C.

Poziţia de funcţionare a reductoarelor este orizontală sau cu o înclinare maximă de 100.

Roata de antrenare

În general roţile sunt compuse din obade, butuc şi spiţe din otel.

Obada poate fi dintr-o bucată sau din cel mult 4 bucăţi sudate între ele cu sudură cap la cap.

Spiţele pot fi sudate. Spiţele se pot înlocui şi cu un disc metalic din tablă cu nervuri şi găuri de uşurare.

Otelul  din care se va executa roata de antrenare, precum şi cea de întoarcere, trebuie să-şi menţină calităţile şi caracteristicile pentru temperaturi de la –300C la + 500C.

Roţile vor fi însoţite de certificate de calitate pentru  materiale  cat si pentru produs.

Cărucior grup motor

Căruciorul grupului motor realizează susţinerea elementelor principale ale grupului precum şi menţinerea tensiunii din cablul purtător–tractor constantă prin preluarea alungirilor cablului faţă de variaţia sarcinilor de pe linie.

Pe cărucior este fixată grinda postament pe care se montează toate elementele grupului de antrenare principal şi de rezervă.

Căruciorul şi grinda postament sunt construcţii sudate din otel , iar fixarea uneia de cealaltă se face prin intermediul unor şuruburi cu piuliţe.

Căruciorul este menţinut în poziţie tensionată de către un sistem hidraulic care preia toate variaţiile din cablu.

Fiind construcţii sudate obligatoriu este ca după sudare să se facă şi detensionarea acestora precum si controlul nedistructiv.

Se va solicita certificat de calitate şi pentru întreg sistemul de întindere.

Materialele din care se confecţionează trebuie să-şi menţină caracteristicile şi calităţile la temperaturi de la  – 300C la + 500C.

Frâna de serviciu

Frâna de serviciu serveşte la oprirea instalaţiei de transport pe cablu şi acţionează pe discul special montat pe axul de intrare al reductorului. Ea se compune din doi sau patru suporţi căptuşiţi cu ferodou şi acţionaţi printr-un sistem hidraulic.

Frâna are posibilitatea de reglare în funcţie de momentul de frânare necesar.

De asemeni, instalaţia mai are şi o frână de siguranţă care acţionează fie pe obada roţii de antrenare, fie pe un inel special fixat pe roata de antrenare. Scopul acesteia este de a asigura oprirea instalaţiei în caz de un defect major care impune folosirea acesteia.

Sistemul de acţionare este tot hidraulic şi este independent de cel al frânei de serviciu.

În cazul antrenării de rezervă pe cuplajul de acţionare dintre motor şi reductor este montată o frână de serviciu care acţionează fie pe un disc special sau pe un tambur de frână construit în acest scop.

Toate materialele din care sunt confecţionate elementele principale trebuie să corespundă pentru temperaturi de la  – 300C la + 500C menţinându-şi caracteristicile şi calităţile.

Se vor obţine certificate de calitate ale acestora (material si produs).

 Vehicul

Vehiculele instalaţiilor de transport pe cablu este de tip scaun cu 4 locuri / 6 locuri şi tip gondolă cu 8 locuri şi serveşte la transportul persoane pe instalaţiile monocablu cu mers continuu şi vehicule cu cuplare fixa sau detaşabilă la cablul purtator-tractor.

Suspendarea se face prin mecanisme de cuplare fixe sau detaşabile, specifice fiecîrei instalaţii în parte.

Datorită articulaţiei de cuplare, vehiculele (scaune sau gondole) au posibilitatea de a oscila în plan longitudinal, bara de suspendare rămânand verticală indiferent de unghiul de înclinare a cablului.

În cazul telescaunelor, scheletul de rezistenţă al vehiculului constă dintr-un cadru rigid confecţionat din ţeavă zincata. Pe acest cadru se fixează rama şi suporţii transversali. Spătarul şi şezutul sunt din material plastic.

Asigurarea pasagerilor se va face printr-o bară de piept basculante. Tot legat de bara de piept este fixat şi suportul pentru picioare.

Toate scaunele vor fi numerotate şi vor avea certificate de calitate pentru materiale si produs.

Dispozitiv de prindere la cablul purtator-tractor

Este cel mai important ansamblu al instalaţiei. Datorită construcţiei sale speciale este un ansamblu de mare răspundere, funcţionarea sa defectuoasă sau deteriorarea lui în timpul funcţionării putând duce la accidente grave.

Prinderea de cablul purtător–tractor se face prin intermediul unor fălci care sunt fixe sau decuplabile.

Fiecare dispozitiv va avea certificat de calitate şi materialele din care sunt confecţionate trebuie să corespundă menţinându-şi calităţile şi caracteristicile la temperaturi de la  – 300C la + 500C.

 Baterii de role

Bateriile de role sunt destinate susţinerii cablului purtător–tractor pe linie cât şi la intrarea în staţii la instalaţiile de transport cu cablu destinate transportului de persoane.

Rolele montate în baterii de 2, 4, 6, 8, 10 sau 12 role echipează pilonii pe traseul instalaţiei de transport cu cablu. Ele susţin şi conduc cablul în lungul liniei la ecartamentul stabilit prin proiect.

Indiferent de numărul rolelor, principalele elemente componente ale bateriilor de role sunt:

  • rolele având canalul căptuşit cu cauciuc şi lagărele pe rulmenţi;
  • axele rolelor; pe axe se montează rola de balansier;
  • cadru balansier - este o construcţie sudată din profile metalice  în care se montează  cele două role;
  • axul bateriei este elementul de legătură dintre bateria propriu–zisă, indiferent de numărul rolelor componente şi suportul de fixare pe piloni;
  • cadrul bateriei este o construcţie sudată care asamblează 2, 3 sau 4 balansiere;
  • suportul bateriei este o construcţie  sudata din otel care se fixează pe piloni şi susţine bateria prin intermediul axului său.

Se va avea în vedere ca bateriile să fie protejate anticoroziv. Se va urmări ca rolele în baterie să se rotească uşor şi de asemeni rotirea uşoară în jurul axelor de oscilaţie.

Toate bateriile vor avea certificate de calitate şi materialele din care sunt confecţionate să-şi menţină caracteristicile şi calităţile la temperaturi de la   – 300C la + 500C.

Pilonii de linie

Pilonii sunt confecţii metalice tip cheson sau din ţeavă. Scopul lor este de a susţine prin intermediul bateriilor de role cablul purtător–tractor în lungul liniei.

Pilonul are la bază o talpă  prin intermediul căreia se fixează de fundaţie cu buloane de ancoraj.

La partea superioară pilonul are montat corpul de pilon pe care se montează pe lângă bateriile de role şi o pasarelă pentru accesul mai uşor la rolele bateriilor.

De asemeni in capul pilonului există şi un cadru chesonat pentru ridicarea cablului purtător–tractor de pe bateriile de role.

Pentru accesul la capul pilonului pe partea centrală se montează o scară de acces.

Materialul din care se confecţionează va fi material cu caracteristici şi calităţi care vor fi menţinute şi la temperaturi de la  – 300C la + 500C.

Se va proteja anticoroziv fie prin zincare sau vopsire cu grund şi bronz alb.

Staţii

Staţiile atât inferioară cât şi superioară sunt   compuse dintr-un picior (contrafort din beton armat)  pe care se montează o structură metalică complexă pe care pe lângă pasarelele de acces se montează rolele pentru antrenarea sau devierea cablului purtător – tractor.

Pe structura metalică a staţiei inferioare se montează un sistem de acoperire pentru protejarea de intemperii, suporturi pentru fixarea grupului motor şi de întindere, a grupului electrogen cu tabloul special pentru comanda antrenării de rezervă.

Accesul pe platforma staţiei se face pe o scară amplasată la capătul staţiei.

MATERIALE

La executia instalatiei de transport cu cablu se vor utiliza numai materiale si echipamente omologate care corespund calitativ prevederilor si standardelor in vigoare sau care poseda certificat de omologare .

TRANSPORT

Materialele si echipamentele se vor livra in ambalajele lor originale, containere, cutii de lemn sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului. Materialele se vor depozita in locuri  amenajate, conform recomandarilor furnizorului si se vor pastra uscate si ferite de deteriorari din cauza intemperiilor, insorire directa, coroziune, sau alte cauze.

Încărcatul şi descărcatul utilajelor şi echipamentelor mecanice în şi din vehiculele de transport se va face cu multă grijă spre a nu fi deteriorate si ii revine in exclusivitate constructorului.

Pentru ridicare şi coborâre se vor folosi macarale şi dispozitive adecvate. Legarea cu cabluri se va face la cepurile, inelele sau cârligele prevăzute în acest scop, sau în lipsa acestora legăturilor se vor face în zonele mai robuste ale subansamblului ce se manipulează.

În vehiculele sau remorcile acestora se vor încărca mai întâi subansamblele mai mari şi grele şi apoi cele mici, protejate cu şipci sau scânduri contra deteriorării.

La descărcare pe şantier se va evita depozitarea direct pe pământ pentru a exclude posibilitatea oxidării sau încărcarea acestora cu pământ, moloz etc.

 

1.4. Durata etapei de funcţionare

 

Durata etapei de funcţionare a proiectului este de peste 25 ani.

 

1.5. informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei

 

Producţia realizată va consta în transportul pe cablu a turiştilor pentru deservirea pârtiilor prevăzute a fi construite prin proiect

TABELUL Nr. 1.1: Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia

Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea

Cantitatea anuală

Denumirea

Cantitatea anuală

Furnizor

Acţionare instalaţii transport cablu 

3744 ore 

Petrol/păcură

 

 

 

 

Gaze naturale

 

 

 

 

Gaze petroliere lichefiate

 

 

 

 

Cărbune

 

 

 

 

Cocs de furnal

 

 

 

 

Gaz de furnal

 

 

 

 

Gaze de rafinărie

 

 

 

 

Benzine

 

 

 

 

Energie electrică

2583360 kWh 

ENEL  

 

 

Energie termică

 

 

 

 

Motorină

 

 

 

 

Biogaz

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

1.6.informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

 

Nu este cazul.

 

1.7. informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă

 

TABELUL Nr. 1.3: Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluare maximă permisă

(limita maximă admisă pentru om şi mediu)

Poluare de fond

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a poluării

Pe zona obiectivului

Pe zone de protecţie/ restricţie aferente obiectivului, conform legislaţiei în vigoare

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond

Fără măsuri de eliminare/ reducere a poluării

Cu implementarea măsurilor de eliminare/ reducere a poluării

Zgomot

Transport cablu

3

50 dB(A)

35 dB(A)

45 dB(A)

35 dB(A)

35 dB(A)

35 dB(A)

Nu este cazul

 

1.8. alte tipuri de poluare fizică sau biologică

 

Nu este cazul

1.9. descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

 

În evaluarea impactului proiectului asupra factorilor de mediu au fost luate în considerare trei alternative:

1. Alternativa „0” care este benefică pentru conservarea biodiversităţii din zonă, dar limitează dramatic posibilităţiile de reconversie socio-economică a zonei miniere Valea Jiului ca urmare a reducerii în mod constant a activităţiilor miniere. Totodată alternativa „0” permite dezvoltarea lentă dar certă a investiţiilor private, de valoare mică care au ca rezultat apariţia în zonă a unor construcţii inestetice, a unor suprafeţe de teren afectate de construcţie acestor clădiri şi nerefăcute, etc. Totodată, neimplementarea proiectului va cauza dezvoltarea traficului auto în zona alpină, cu un impact care în timp va deveni semnificativ prin practicarea acestui tip de turism (poluare, distrugere suprafeţe înierbate, poluarea solului cu produse petroliere, acces animale domestice, în principal câini, tăieri de arbori, etc.).

Alternativa 1 care prevede derularea proiectului în forma iniţială, cu pârtii de lăţime constantă de 40 – 50 m şi cu pante reprofilate atât în profil longitudinal cât şi în profil transversal. Deoarece în faza de evaluare a impactului s-a constatat existenţa unui impact major asupra mediului înconjurător, acestă variantă a fost considerată ca fiind inacceptabilă (derocări de 30 – 45 m adâncime, demolări de cabane şi alte construcţii existente, consolidări şi amenajări de maluri pe pârâul Gruniu).

Alternativa 2 a rezultat din modificarea alternativei 1 şi implicit a proiectului iniţial prin:

  • Reducerea lăţimii pârtiilor acolo unde există rezervaţii naturale sau construcţii;
  • Renunţarea la amenajarea albiei pârâului Gruniu.
  • Renunţarea la reprofilarea longitudinală a pârtilor, fapt ce a redus de peste 10 ori volumul de roci care urma să fie dislocat.

Deoarece zona municipiului Petroşani a fost considerată o zonă defaforizată, trebuie acceptată ideea unei dezvoltări alternative, după principiile dezvoltării durabile. Din acest motiv, dorinţa de a limita cât mai mult impactul datorat dezvoltării unor proiecte în ariile protejate nu trebuie să aibă drept rezultat impunerea alternativelor de tip „0”, nu se face nimic. O astfel de atitudine ar bloca dezvoltarea zonei în totalitate, cu atât mai mult, cu cât această este practic împresurată cu zone protejate.

1.10. localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect

 

Toate alternativele propuse prevăd dezvoltarea în Masivul Parâng, pe suprafaţa teritorial administrativă a municipiului Petroşani.

Limitele suprafeţei pe care se va derula acest proiect sunt:

Limita nordică           N 434090

                                    E 381060

Limita estică  N 432800

                                    E383340

Limită sudicăN 432670

                                    E 380600

Limita vestică            N 433240

                                    E 378780

Amplasat în colţul sud-vestic al teritoriului amintit Masivul Parâng are o lungime, pe axa vest-est, de circa 32 km, iar pe axa nord-sud de 33 km. Aşadar Masivul Parâng se întinde pe o suprafaţă de peste 1000 km2 incluzând variate forme de relief ca şi interesante elemente ale biodiversităţii care fac din acest masiv unul dintre cele mai valoroase masive muntoase din Carpaţi.

Delimitarea Munţilor Parâng nu pune probleme deosebite decât în unele sectoare. Astfel, spre vest Valea Jiului constituie o limită perfectă care separă acest masiv de Munţii Vâlcan. La nord Depresiunea Petroşani şi Jiul de est cu afluentul Sterminosu delimitează Masivul până în Şaua Poiana Muierii (1656 m) prin care se separă de Munţii Şurean.

Din Şaua Poiana Muierii (loc pitoresc, renumit pentru nedeia ce se ţinea cândva acolo, descrisă în romanul ,,Nedeia din Poiana Miresii" de către Nicolae Deleanu  limita se întinde până în Pasul Tărtărău (1665 m) apoi coboară pe Pârâul Pravăţul până la Obârşia Lotrului, separând Masivul Parâng de Munţii Lotrului.

Limita nordică şi nord-estică a ridicat unele mici discuţii de-a lungul timpului. Mulţi geografi au extins Munţii Parâng spre est pe aliniamentul Petrimanu-Vidra şi apoi pe Lotru până la Obârşia Lotrului. Silvia Iancu (1971) a considerat că limita estică a Parângului se întinde până pe Valea Repedea şi Valea Mălăii iar apoi pe Lotru incluzând şi o parte din Munţii Căpăţânii.

Totul a durat până când Munţii Latoriţei au fost consideraţi entitate independentă având limite clare între Latoriţa şi Lotru. (Gr. Posea şi L. Badea, 1984; Gh. Ploaie, 1987; N. Popescu, Florina Folea, M. Ene,2004). Pe de altă parte trebuie avut în vedere faptul că geografii includ în grupa Munţilor Parâng următorii munţi: Munţii Lotrului, Munţii Parâng, Munţii Căpăţânii, Munţii Latoriţei, Munţii Cindrel şi Munţii Şurean.

Având în vedere că între Lotru şi Latoriţa se întind Munţii Latoriţei normal este ca limita dintre Munţii Parâng şi Munţii Latoriţei să se dispună pe valea Lotrului de la Obârşia Lotrului până la confluenţa cu afluentul de dreapta al Lotrului - Coasta Petresei iar apoi să se situeze pe acest pârâu până în Şaua Iezer.

Mai departe spre est limita nordică se întinde pe Valea Urda (numită încă Urdele) şi apoi pe Valea Latoriţei până la Lacul Petrimanu. Acest aliniament separă Munţii Parâng de Munţii Latoriţei.

 Există şi opinia, motivată de funcţia turistică a masivului, conform căreia limita nordică s-ar derula pe culmea dintre Vf. Iezeru - Şaua Ştefanu - Muntele Mirăuţu coborând la Obârşia Lotrului. Monografia „Geografia României’’ vol. I (1960), admite că limita nordică este mai puţin clară pentru că traversează culmile cu care Masivul Parâng se racordează la Munţii Şurean, respectiv Munţii Latoriţei, aşa cum am arătat mai sus.

Limita estică a masivului este dată de Valea Olteţului care se întinde de la Polovragi spre izvorul Olteţului până în Curmătura Olteţului (1615 m) şi în continuare pe Pârâul Curmăturii până la Lacul Petrimanu. Este o limită mai clară care delimitează masivul Parâng de Munţii Căpăţânii.

Limita sudică se dispune la contactul dintre munţi şi depresiunile subcarpatice dispuse pe aliniamentul localităţilor Bumbeşti-Jiu - Stănceşti - Drăgoeşti - Crasna - Ariniş - Novaci - Baia de Fier -Polovragi situate între curbele de nivel de 500-600 m.

Aceste limite naturale fac acum din Masivul Parâng un munte uşor de delimitat, circulat, accesibil, cu excepţia abruptului din defileul Jiului, versantul stâng, dar şi pentru acesta există patru căi de intrare în masiv (Valea Sadului, Valea Polatiştea, Valea Chiţiu (Lainici) şi Valea Izvorului.

 

1.11. pentru fiecare alternativă: informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecţie sanitară etc.

 

În zona în care este prevăzută dezvoltarea proiectului utilizarea curentă a terenului este cea silvică (11,37 ha) şi păşunat (6,86 ha).

Pentru accesul în zonă există drumul foretier Gruniu care permite accesul auto la toate dotările existente în zona vizată de proiect.

În zonă există următoarele pârtii:

2a:       Vf. Parâng – Coamă  1,3 km           

2b:       Poiană                         0,5 km

2d:       Saivane                       0,8 km

3b:       Pârtia Slima               0,7 km

4b:       Pârtia „B”                   0,5 km

În total 5 pârtii existente, însumând 3,8 km lungime.

De asemenea în zonă mai există un telescaun care va fi dezafectat.

Proiectul este prevăzut a se dezvolta în aria protejată de interes comunitar SCI 0188 Munţii Parâng.

 

1.12. informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

 

Zona în care se va dezvolta proiectul este inclusă în PUZ al Municipiului Petroşani. Proiectul se încadrează în PUZ existent, deoarece pârtiile existente au fost incluse în acesta, pe proţiunile care existau la data întocmirii acestuia. În zona respectivă nu există alte scheme de amenajare şi proiecte speciale.

În zona Rusu – Parâng s-au mai derulat două proiecte care au vizat dezvoltarea infrastructurii de colectare a deşeurilor menajere şi de dezvoltare a cabanei Rusu şi este planificat un proiect de dezvoltare a unei reţele pentru colectarea apelor menajere în vederea transportului lor la Staţia de Epurare Dănuţoni. Proiectul propus va duce la creşterea afluxului de turişti în zona vizată şi implicit la creşterea volumului de deşeuri menajere şi ape reziduale produse. Proiectele existente, precum şi cele viitoare propuse sunt complementare proiectului propus pentru dezvoltarea părtilor existente în zona Rusu Parâng.

Proiectul ca avea efecte complementare faţă de obiectivele existente în zonă. Este greu de estimat efectul economico-financiar asupra obiectivelor existente, deoarece prin dezvoltarea acestui proiect se facilitează accesul turiştilor în zonă, dar totodată, prin dezvoltarea infrastructurii turistice din Municipiul Petroşani este posibil ca numărul de turişti cazaţi în zona vizată să scadă.

După implementarea acestui proiect este certă extinderea lui şi în alte zone, în primul rând către est, nefiind exclusă crearea în viitor a unei conexiuni cu zona turistică Rânca.

Folosinţa actuală a terenurilor existente în zona de implementare a proiectului este cea de teren silvic şi respectiv teren de păşunat. Prin dezvoltarea proiectului se prevede scoaterea unor suprafeţe de teren din circuitul silvic în vederea extinderii pârtilor de schi şi creării culoarelor necesare instalaţilor de transport pe cablu. Aceste suprafeţe de teren vor dobândi destinaţia de teren de păşunat. O mică parte din terenurile existente vor fi ocupate de reţelele de transport şi de construcţiile care vor apărea. În consecinţă folosinţa actuală a terenurilo va fi modificată doar în ceea ce priveşte scoaterea unor suprafeţe de pădure din circuitul silvic şi dobândirea folosinţei de teren de păşunat.

1.13. informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă.

 

Prin intermediul drumului forestier existente Gruniu se face legătura cu drumul de acces la hotelul Rusu, DN 7a Petroşani - Voineasa şi magistralele de transport existente în zonă, respectiv drumul european E79 şi magistrala feroviara 202.

Ca şi punct de injecţie a energiei electrice în zonă se propune postul de transformare de 20kV, Puţ auxiliar nr.4, amplasat in incinta fostei exploatări miniere Petrila Sud

 

 

2. PROCESE TEHNOLOGICE

 

2.1. Procese tehnologice de producţie

 

Trasarea lucrarilor

După ce terenul pe care urmează să se amplaseze telescaunul (staţii de traseu) a fost eliberat de sarcini (defrişarea pădurii şi extragerea arborilor din zonă, curăţirea stâncilor mai înalte de 1 m, înlăturarea altor obstacole etc.) prima lucrare care se execută pe baza proiectului este trasarea axelor instalaţiei şi fundaţiilor staţiilor şi pilonilor, prin metode topografice.

Lucrările de trasare, pichetare şi marcare în teren se execută de specialişti topografi, utilizând aparatură şi instrumente de măsurat adecvate. Lucrările se efectuează în prezenţa şi sub îndrumarea proiectantului telefericului şi după caz, a proiectantului fundaţiilor.

Lucrările de trasare se execută pe baza datelor din proiect, planuri şi profile pe care sunt marcate amplasamentele fundaţiilor, distanţele şi cotele de nivel faţă de repere fixe.

Pichetarea şi marcarea la sol a punctelor determinante se face, în prima fază, cu “ţăruşi cu cui” (ţăruş din lemn de fag cu secţiunea pătrată în capul căruia se bate un cui marcând locul geometric al punctului măsurat) şi cu borne din beton turnate pe poziţie, prevăzute cu scoabe din oţel beton înglobate pe care se crestează direcţia axelor şi cota de nivel, în faza a doua.

Lucrările de trasare generală se încheie cu un proces verbal de predare primire încheiat între proiectant, constructor şi investitor la care se adaugă eventuale schiţe lămuritoare.

Trasarea de amănunt revine constructorului care va folosi aparatura şi metodele cunoscute în domeniul lucrărilor de construcţii.

La trasare se vor materializa un număr suficient de puncte şi repere care “să reziste” în timpul execuţiei servind ca repere fundamentale (axe, cote, distanţe) verificărilor ulterioare.

Montaj

Ordinea de montaj: suport, roată, balansiere cu role.

- Suportul roţii de întoarcere se va monta pe fundaţia din beton armat construită în acest scop, prin intermediul buloanelor de ancoraj înglobate, în fundaţie .

- Roata de întoarcere se va monta pe suportul său folosind şuruburile de fixare de dimensiuni minime de 18 mm.

- Pe suport se va fixa şi consola de susţinere a balansierelor cu role.

Rolele se vor monta şi regla în aşa fel încât să fie în contact permanent cu cablul purtător – tractor fără ca acesta să se frângă pe role.

Eventualele abateri de poziţii pe verticală se vor remedia prin introducerea de plăcuţe metalice de grosimi potrivite între suportul bateriei şi console de fixare.

Ultimele retuşuri, dacă e cazul, se vor face după montarea şi rularea cablului purtător – tractor în funcţie de modul cum acesta se aşează şi “calcă” pe role şi în canalul roţii de întoarcere.

Pe pilonii de linie, precum şi la intrarea, respectiv ieşirea din staţii, se montează balansiere cu role cu diferite diametre pe care reazemă şi rulează cablul purtător – tractor.

Balansierele cu role aduse pe şantier pentru montarea pe linie trebuie ca în prealabil să fie verificate şi recepţionate conform prevederilor caietului de sarcini pentru uzinare.

Se recomandă ca înainte de a fi transportate şi ridicate pe piloni să fie vopsite dacă este cazul după montaj, operaţia de vopsire fiind mult mai dificilă după aşezarea lor în poziţia de funcţionare.

Balansierele se vor fixa provizoriu pe consolele pilonilor. După aşezarea cablului purtător – tractor şi rularea acestuia în gol se va proceda la alinierea definitivă a balansierelor prin mici translaţii şi rotaţii în funcţie de cât permit găurile de montaj după care se vor fixa definitiv.

Se va urmări să nu existe frângere a cablului în plan orizontal, pe bateria de role, mai mare de 0,50  la pilonii la care apăsarea minimă este de 2000 N/baterie; în alte cazuri frângerea trebuie să fie mai mică sau inexistentă.

Această verificare se va face după montarea întregului traseu.

Derularea si intinderea cablului purtator-tractor

Cablul se va derula cu multă atenţie pentru a se evita formarea de bucle sau ochiuri.

Nu se vor folosi răngi sau alte instrumente metalice la manevrarea cablului. Se va verifica să nu fie agăţat cablul care urmează să fie întins.

Tensionarea cablului se va face cu foarte multă grijă progresiv şi uniform fără smucituri şi forţări.

Se recomandă ca viteza de derulare şi întindere să nu depăşească 0,25 m/s.

La executarea operaţiei de derulare şi întindere se vor organiza posturi fixe şi mobile de observaţie în funcţie de configuraţia terenului, natura lucrărilor pregătitoare şi tehnologia de lucru adoptată.

Înnădirea cablului cap la cap prin matisare se va efectua de specialist atestat  ISCIR pentru asemenea operaţii sau echivalent pentru Uniunea Europeana.

Este interzis a se începe operaţia de derulare sau întindere fără a se face instruirea echipei de lucru cu consemnare într-un proces verbal.

Personalul care lucrează la aceste operaţii va fi echipat adecvat, cu cască de protecţie, palmare din piele, salopete şi centuri de siguranţă pentru cei care lucrează  pe piloni.

CONTROLUL CALITATII

Pe parcursul execuţiei şi după aceea, la recepţie, se vor verifica :

  • dacă s-au produs stricăciuni asupra cablurilor montate (purtător – tractor)
  • dacă matisările sunt corect executate (lungimea matisării va fi de minimum 1200 x Ø cablu, creşterea diametrului cablului să fie sub 10 % faţă de diametrul iniţial);
  • dacă grupul de antrenare - întindere este la poziţia prescrisă;
  • cablul purtător – tractor să fie bine aşezat pe rolele pilonilor;
  • se va face o apreciere asupra săgeţilor din deschideri.

Orice neregulă observată va fi remediată.

Unitatea montatoare este obligată ca după terminarea completă a lucrărilor de montaj să execute rodajul, în gol şi în sarcină al instalaţiei.

În caietul de rodaj se vor nota cel puţin :

  • felul funcţionării (rodajului): în gol, în sarcină
  • orele efective de funcţionare în gol, în sarcină
  • defecţiunile apărute, cauzele care le-au generat şi măsurile luate
  • semnătura persoanelor responsabile cu rodajul instalaţiei.

 

RODAJUL

 

Rodajul instalaţiei se va face în gol şi în sarcină  pregătind astfel telescaunul pentru a face faţă fără probleme încercărilor de casă şi apoi verificărilor tehnice în vederea autorizării  ISCIR.

Rodajul în gol al grupului de antrenare se execută la locul de montaj în prezenţa delegaţilor furnizorului şi beneficiarului, timp de minimum 15 ore verificându-se, funcţionarea silenţioasă încălzirea lagărelor, ungerea etc.

Rodajul în gol al instalaţiei fără vechime, cel puţin 8 ore verificându-se :

  • dacă se încălzesc peste limita admisă lagărele rolelor şi roţilor;
  • modul în care “calcă” şi se comportă cablul purtător–tractor pe roţile de antrenare şi întoarcere, balansierele cu role de pe piloni.

Rodajul în sarcină se va începe prin încărcarea succesivă a instalaţiei cu vehicule astfel:

  • se lansează vehicule de probă neîncărcate verificându-se gabaritele de liberă trecerea la roţi, pe piloni şi în deschideri;
  • se introduc vehicule neîncărcate la intervale de 6 ori distanţa nominală din proiect, apoi la patru, două şi în final la distanţa nominală efectându-se astfel 24 ore de funcţionare  (câte 6 ore în fiecare situaţie).

Rodajul în sarcina continuă prin încărcarea treptată a vehiculelor cu sarcină utilă (sarcini marcate).

Orice defecţiune sau comportare necorespunzătoare  a mecanismelor în mişcare se va consemna şi remedia înaintea terminării rodajului instalaţiei.

 

 

Alimentarea cu energie electrica

 

Toate instalaţiile electrice din domeniul schiabil Parâng vor afi alimentate prin cabluri LEA şi LES de 20 kV, respectiv cabluri LEA 0.4kV pentru alimentarea consumatorilor  pe partea de joasa tensiune.

Instalaţiile pentru alimentarea cu energie electrică, a consumatorilor ce fac obiectul dezvoltării domeniului schiabil in zona turistica Parang, se compun din:

  • Instalaţia de transport a energiei electrice din punctul de injecţie în reţeaua de distribuţie a furnizorului de energie electrică şi până la bornele transformatorului;
  • Instalatia de alimentare cu energie electrica, pe partea de joasa tensiune, formata dintr- un numar de posturi de transformare compacte( in anvelopa de beton) PTAB numerotate de la 0 -  9

Ca punct de injecţie (racordare ) în reţeaua furnizorului de energie electrică, se propune:

 - ca punct de injectie se propune  postul de transformare de 20kV, Puţ auxiliar nr.4, amplasat in incinta fostei exploatări miniere Petrila Sud.

Din punct de vedere al configuraţiei retelei, aceasta este o reţea LEA, dublu circuit până în zona  de plecare a actualului telescaun ,de unde se va trece in două linii LEA simplu circuit care vor avea ca prim punct de sosire  PT0 (hotelului Rusu), respectiv PT1 (staţie pompe Slima).

Traseul propus pentru executarea LEA dublu circuit de la Puţul auxiliar nr.4 pâna la plecarea telescaunului existent este in paralel cu drumul judetean ,stâlpi amplasându-se pe domeniul public. De aici o linie LEA simpu circuit va pleca spre PT1(staţie Slima) urmarind traseul pârâului Gruniu si o alta linie LEA simpu circuit  va pleca spre

PT 0 (hotelului Rusu). Din PT1 se va trece in LES 20kV, care va face legatura cu posturile : PT 8 (Slima) – PT 2 (Brusturi) – PT 3 (Badea) si PT 4 (ANFS).

Linia electrica pe traseul PT 4 (ANFS) – PT 5 (pilon 17) – PT 6  (staţie intermediară) – PT 0 (hotelului Rusu) va fi  LEA simplu circuit,cu o portiune de cca 80m in LES pentru transversarea drumului de acces către hotel.

Stabilirea tipului de linie electrică utilizată pentru transportul energiei electrice s-a făcut având la bază următorii factori determinanţi:

-puterea energetică instalată a consumatorilor, specificată de documentaţia tehnică a fiecărui utilaj de transport şi anexele acestora.

-puterea energetică solicitată de alţi consumatori necesari pentru buna desfăşurare a activităţilor specifice sporturilor de iarnă practicabile (tunuri de zăpadă, staţii de pompe).

-puterea energetică solicitată pentru activităţi administrativ sociale (staţii plecare, staţii sosire, iluminat exterior etc.).

-o rezervă de putere de 20 % faţă de puterea cerută în prezent, preconizată pentru consumatori ce vor lua naştere, în urma punerii în funcţie al sistemului de transport proiectat.


3. DEŞEURI

 

Pe amplasamentul supus analizei, vor rezulta în principal deşeuri tehnologice (deşeuri inerte – steril) provenit din excavaţii, deşeuri metalice şi deşeuri menajere în timpul executării lucrărilor .

Temporar, pot fi generate depozitări necontrolate de deseuri. De asemenea, accidental, pot fi scurgeri de pasta de ciment si suspensii din autobetoniere sau din locurile unde este turnat acesta in cadrul lucrarii;

 

 

Nr. crt

Lucrare

Deşeuri

1

Lucrări de ameliorare a neregularităţilor suprafeţei de teren, săpare fundaţii

Deşeuri solide pulverulente

2

Lucrări de defrişare

Resturi vegetale

3

Reparaţii curente ale echipamentului

Uleiuri uzate, anvelope uzate, deseuri metalice

4

Organizarea şantierului

Deseuri menajere, hartie, ambalaje

 

3.1. Deşeuri menajere

 

Deşeurile menajere se vor colecta şi se vor depozita temporar într-un loc special amenajat, în tomberoane/containere cu capac  şi vor fi transportate şi depozitate la groapa de gunoi a localităţi, ori de cate ori este nevoie.

Muncitorii pot aduna deseurile solide provenite din activitatile de constructie. Acest fel de deşeuri menajere pot fi colectate de firmele specializate cu care Consiliul Local al Municipiului Petroşani are încheiat contract de prestări servicii.

Deseurile menajere produse de pesonalul santierului, cum ar fi: hartie, plase, plastic, sticle, desuri alimentare, vor fi depozitate in containere, fiind evaluate la 0,3 kg/persoana/zi, asa ca 50 persoane vor produce 15,0 kg/zi de deseuri. Persoanele care se ocupa de rampa de gunoi o vor goli periodic. La sfârsitul saptamanii, locurile de munca vor fi curatate timp de 2 ore si deseurile vor fi indepartate. Deseurile care ar putea fi refolosite (pungi) vor fi stranse separat si refolosite.

Deseurile toxice si periculoase sunt carburantii (benzina), lubrifiantii si acidul sulfuric, necesare unei buine functionari a utilajelor. Alimentarea utilajelor se va face cu o cisterna, cand este necesar. Utilajele vor fi aduse pe santier in stare buna, cu revizia tehnica efectuata.

Realimentarea cu carburanti se va face dupa fiecare sesiune de lucru in ateliere autorizate, unde se vor schimba, de asemenea, uleiurile hidraulice si de transmisie.

 

3.2. Deşeuri tehnologice

 

 Se estimează că vor rezulta următoarele tipuri de deşeuri tehnologice:

  • deşeuri inerte reprezentate de materialul rezultat în urma excavaţiilor efectuate  pentru reprofilarea pârtiilor şi săparea fundaţiilor;
  • deşeuri din exploatarea forestieră rezultate un urma efectuării lucrărilor de defrişare şi de scoatere a rădăcinilor.
  • deşeuri metalice constituite din piese de schimb etc. rezultate din activitatea de întreţinere.

 

3.2.1. Deşeuri inerte

 

Deşeurile inerte sunt constituite din sol vegetal, nisipuri şi pietrişuri.

Din operaţiunea de reprofilare a pârtilor şi de săpare a fundaţiilor vor rezulte deşeuri care vor fi refolosite la alte lucrări.

 

Caracterizarea deşeurilor şi reziduurilor generate pe amplasamentul analizat

 

Conform H.G. nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate de la obiectivul analizat se clasifică astfel:

Codul deşeului

Denumirea deşeului

02

Deşeuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vânătoare şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor

02 01

deşeuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vânătoare şi pescuit

02 01 07

deşeuri din exploatarea forestiera

17

Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamânt excavat din amplasamente

contaminate)

17 01

beton, caramizi, tigle si materiale ceramice

17 01 01

beton

17 01 02

caramizi

17 04

metale (inclusiv aliajele lor)

17 04 01

cupru, bronz, alama

17 04 02

aluminiu

17 04 05

fier si otel

17 04 07

amestecuri metalice

17 04 11

cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10

17 05 04

pamânt si pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03

17 06 04

materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 si 17 06 03

 

Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 şi art. 18 din HG 856/2002, materialul rezultat din activitatea de decapare / excavare se încadrează în categoria deşeurilor nepericuloase.

 

3.2.2. Deseuri toxice si periculoase

 

Operatiunile de construcţie implica unele game de materiale care pot fi considerate toxice si periculoase. Cele mai folosite produse sunt:

  • benzina;
  • lubrifianti (uleiuri, parafina);
  • vopsele, diluant – folosite pentru lucrarile de intretinere si protectie a instalaţilor de transport pe cablu.

Pot aparea unele probleme in timpul manevrarii si utilizarii acestor produse din partea firmei de construcţii. Personalul va respecta normele specifice ale lucrarilor pentru a asigura conditii de siguranta deplina a lucrarilor efectuate. Pregatirile periodice de personal vor fi asigurate pentru interventia operativa a situatiei cand aceste evenimente apar.

 

3.2.3. Deşeuri metalice

 

În cadrul amplasamentului analizat, orice deşeu metalic provenit de la montarea instalaţiilor de transport pe cablu şi a celorlalte dotări prevăzute va fi depozitat în locuri special amenajate în acest sens, container transportabil sau platfomă.

Nu vor fi depozitate deşeuri metalice provenite de la reparaţiile utilajelor, acestea urmând a se efectua la sediul firmei, în locuri special amenajate, destinate activităţii de întreţinere a instalaţiilor, utilajelor.

Titularul are în vedere verificarea periodică a acestora, la unităţi specializate în recuperarea şi reciclarea deşeurilor metalice.

 

3.2.4. Managementul deşeurilor

 

În tabelul următor este prezentat modul de gospodărire al deşeurilor rezultate de pe amplasament:

 

Denumirea

deşeului

Cantitatea prevăzută a fi generată

Starea fizică

( solid – S

lichid – L

Semisolid – SS )

Codul

deşeului

Codul privind principala  proprietate periculoasă

Codul

Clasificării

statistice

Managementul deşeurilor

cantitatea prevăzută a fi generată

valorificată

eliminată

Rămasă în stoc

Deşeuri de la excavare (sol vegetal şi material de descopertă)

139744 m3

S

01.01.02

-

-

139744 m3

-

-

Metale feroase

100 Kg

S

16.01.17

-

-

 

100 kg

-

beton, caramizi, tigle si materiale ceramice

2000 Kg

S

17.01

 

 

g

2000 Kg

 

Deşeuri menajere

4000 Kg

S

20.03.01

-

-

-

4000 Kg

-

deşeuri din exploatarea forestiera

650 m3

S

02 01 07

 

 

 

650 m3

 

 

Prin executarea lucrărilor de reprofilare a pârtiilor va rezulta un volum foarte mare de roci şi pământ.

2b: 32560 m3

3a: 53240 m3

3c: 53944 m3

Total 139744 m3 care vor fi depozitaţi permanent în zona Slima, pe un amplasament pe care în viitor se preconizează construirea unui lac de acumulare pentru asigurarea unei rezerve de apă pe timp de iarnă, necesar alimentării instalaţiilor de producere a zăpezii artificiale.

 

Zona de depozitare a pământului rezultat din reprofilarea pârtiilor

 

Solul vegetal va fi depozitat separat şi utilizat la reabilitarea suprafeţelor de teren afectate de lucrările efectuate prin proiect.

Deşeurile reciclabile se vor colecta şi valorifica conform prevederilor Ordonanţei nr.33/1995.

Recomandarile din perioada de constructie referitoare la managementul reziduurilor solide provenite din activitatile de lucru sunt:

  • depozitele de reziduuri de la constructia pârtiilor trebuie refolosite dupa un screening;
  • reziduurile de metale trebuie refolosite pe cat posibil;
  • solutiile electrolite folosite vor fi mai intai neutralizate si apoi puse la dispozitia celor mai apropiate facilitati de reziduuri municipale;
  • reziduurile petroliere vor fi recuperate si preluate de ramurile PETROM.

Singurele deşeuri rezultate care necesită un program special de gospodărire, în acord cu reglementările în vigoare şi pe principiile unui management ecologic, sunt cele rezultate din activităţile de întreţinere şi reparaţii a mijloacelor auto şi utilitarelor. Aceste tipuri de deşeuri se materializează în:

  • anvelope uzate,
  • acumulatori uzaţi,
  • uleiuri de motor,
  • piese metalice uzate şi înlocuite,
  • filtre de ulei.

Activitatea de  întreţinere a utilajelor (piese metalice uzate, cauciucuri uzate, ulei uzat etc) nu se va executa pe amplasamentul analizat, ci numai la sediul titularului de activitate, în spaţii special amenajate. Toate utilajle, autoutilitarele vor fi aduse în amplasamentul analizat în stare normală de funcţionare, avand efectuate reviziile tehnice.

Depozitarea  deşeurilor tehnologice se va face numai la sediul unităţii pe platforme betonate pentru recuperarea tuturor scurgerilor susceptibile a produce poluarea solului.

Materialul metalic, rebuturile, rezultate din lucrările de montare instalaţii, vor fi valorificate prin unităţi abilitate pentru reciclarea materialelor.

Grupul social destinat personalului care îşi desfăşoară activitatea în amplasamentul analizat va fi toaletă ecologică.

 

 

 

4. SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

 

4.1. Apa

 

4.1.1. Ape de suprafaţă

Masivul Parâng este drenat de o largă reţea hidrografică care include pâraie, râuri, lacuri glaciare, lacuri carstice, lacuri de acumulare şi captări, lacuri pluvionale.

Principalul râu care mărgineşte şi drenează masivul este Jiul cu afluentul său Jieţul. Jieţul ia naştere din emisarii lacurilor glaciare aflaţi în complexul glaciar Roşiile.

După intrarea în defileu primul afluent mai important al Jiului pe stânga este Izvorul care, cu afluenţii săi Sasul, Largul, Tecanul,Lăpuşel şi Stoinicioara, drenează întreaga întindere de măguri înalte şi muncei de sub poala Parângului Mic între acesta şi Vf. Cârja. Apoi urmează pârâul Polatiştea care aproape de confluenţă străbate un sector de chei tăiate în calcare. Izvoarele sale aflate sub culmea Cârja- Parângu Mare (Cutreasa,Tecanu, Surpata sunt completate de cele sudice ( Căpriorul, Obârşia ) aflate sub Vf. Recii (1486 m).

 

4.1.2. Prognozarea impactului

 

În prezent în masivul Parâng calitatea apelor este afectată de apele uzate neepurate sau insuficient epurate. Fiecare cabană are sistem propriu de canalizare cu fose septice vidanjabile. Prin proiect se propune realizarea unui sistem de alimentare cu apă şi a unui sistem de canalizare.

Pe durata derulării lucrărilor de investiţii este posibilă contaminarea apelor de suprafaţă cu produse petroliere prin spălarea acestora din solurile contaminate accidental de către scurgerile de apă.

Pe durata de funcţionare a proiectului nu vor fi generate reziduale tehnologice.

Pentru cunoaşterea stării actuale a factorului de mediu apa, au fost prelevate probe de apă după cum urmează:

P1 apă – prelevată din pârâul Gruniu.

P2 apă – prelevată din pârâul Maleia.

Rezultatele determinărilor efectuate sunt redate în tabelul următor:

 

Proba

UM

P1 apă

P2 apă

 

 

 

 

Conductivitate

mS/cm

112

132

Acid reala

mechiv

 

 

Acid totala

mechiv

 

 

Alcalinitate totala

mechiv

 

 

Alcalinitate permanenta

mechiv

 

 

Reziduu fix

mg/dm3

135

148

 

 

 

 

Indice pH

Unit pH

6,53

6,62

Suspensii

mg/dm3

53

42

Hidrogen sulfurat

mg/dm3

0

0

Clor rezidual

mg/dm3

0

0

Azot amoniacal (NH4+)

mg/dm3

0

0

Plumb

mg/dm3

0,000

0,000

Cadmiu

mg/dm3

0,000

0,000

Crom trivalent

mg/dm3

0,002

0,002

Crom hexavalent

mg/dm3

0,000

0,000

Cupru

mg/dm3

0,000

0,000

Zinc

mg/dm3

0,02

0,02

Mangan

mg/dm3

0,024

0,018

Fier total

mg/dm3

0,02

0,02

Calciu

mg/dm3

8,6

9,2

Magneziu

mg/dm3

1,4

1,2

Fosfor (P)

mg/dm3

0

0

Cianuri (CN-)

mg/dm3

0

0

Sulfiţi (SO32-)

mg/dm3

-

-

Sulfaţi (SO42-)

mg/dm3

22

31

Fenoli (7167-92)

mg/dm3

0

0

Detergenţi anionici

mg/dm3

0

0

CBO5

mg/dm3

0

0

CCO-Cr

mg/dm3

0

0

 

 

Din tabel rezultă următoarele:

P1 apă – nu prezintă depăşiri ale prevederilor ordinului 161/2006 la parametrii fosfor total şi substanţe organice. După valorile parametrilor analizaţi, conform Ordinului 161/2006, apa se încadrează în clasa a I-a de calitate.

P2 apă – nu prezintă depăşiri ale prevederilor ordinului 161/2006 la parametrii fosfor total şi substanţe organice. După valorile parametrilor analizaţi, conform Ordinului 161/2006, apa se încadrează în clasa a I-a de calitate.

De fapt, în aceste ape în cadrul unor monitorizări anterioare nu s-a evidenţiat nici un fel de activitate biologică.

 

 

4.1.3. Măsuri de diminuare a impactului

 

Gospodăria de combustibil va fi astfel proiectată şi executată încât să împiedice contaminarea accidentală a apelor freatice cu combustibili.

Apele uzate vor fi colectate şi transmise prin magistrala nou creată la Staţia de epurare Dănuţoni.

 

4.2. Aerul

 

Aprecieri cu privire la mersul climei în Munţii Parâng se pot face cu uşurinţă deoarece au existat de-a lungul timpului numeroase observaţii meteorologice la cinci staţii meteo aflate la marginea masivului, după cum urmează: Parâng (1586 m alt.), Obârşia Lotrului (1400 m alt.), Rânca (1630 m alt.), Polovragi (600 m) şi Negovanu (1900 m alt.). Aproape toate au avut intermitenţe în funcţionare dar datele existente în arhive pot conduce la unele concluzii evidente.

Există desigur un grad de variabilitate a valorilor parametrilor climatici în funcţie de ani, luni şi zile dar şi de amplasamentul staţiilor. De asemenea se remarcă deosebiri fundamentale între climatul munţilor mijlocii, cu altitudini de 1500 - 1700 m şi cel al munţilor înalţi cu altitudini de peste 2200 m care este mult mai aspru.

Temperatura medie anuală se situează între 3,6-4,5°C la Rânca, 3,2-4,5°C la Parâng, 4,5-7,2°C la Obârşia Lotrului şi 1,5-4,2°C la Negovanu. Variaţiile de temperatură sunt mai mari în anotimpul iernii şi mai mici vara.

Pe luni, cele mai calde sunt lunile iunie, iulie, august, cu medii lunare de 12-14°C iar cele mai reci sunt lunile decembrie şi februarie cu medii de 6-4 °C. În lunile de iarnă temperatura poate scădea Ia -17 sau chiar - 20 °C în timp ce vara temperatura poate urca la 20-25°C. Tot vara temperatura poate scădea uneori la 0-3,5°C, în timp ce iarna sunt zile în care temperatura urcă la 8-10°C mai cu seamă pe versanţii sudici, însoriţi.

Numărul zilelor cu îngheţ variază între 150 - 172 iar numărul zilelor geroase cu temperatura ≤  - 10 °C oscilează între 40 - 70. Numărul zilelor cu temperatura ≥ 10 °C variază între 96 şi 108.

Din punct de vedere termic pe ansamblu climatul se încadrează în climatul de munte cu ierni reci, cu temperatura medie anuală sub 18°C dar şi a lunii celei mai clade tot sub 18°C, cu veri răcoroase.

Precipitaţiile anuale oscilează între 770 şi 1440 mm fiind mai abundente pe latura sudică.

Precipitaţii mai bogate sunt în lunile mai şi iulie, iar mai reduse în februarie-martie şi octombrie-noiembrie. În acest caz oscilaţiile cantităţilor de apă căzute sunt mai largi.

Probabilitatea zilelor cu precipitaţii este mai mare pe versanţii nordici şi vestici aceasta datorându-se fronturilor principale care sunt mai frecvente din direcţia nord-vest.

Stratul de zăpadă reprezintă un important indicator al climatului legat de precipitaţii. Grosimea acestuia variază între 4-5 cm şi 2-3 metri, grosimi mai mari întâlnindu-se în nişele nivale, în căldările glaciare şi în cornişe.

Numărul de zile cu sol acoperit de zăpadă se situează între 120 şi 140 la Rânca, 123 şi 152 la Parâng, 118 şi 138 la Obârşia Lotrului şi 130-162 la Negovanu.

De menţionat este faptul că pe crestele înalte predomină viscolul care depune cantităţi mari de zăpadă în terenul adâncit, concav, în timp ce pe suprafeţele plane de pe creste şi platouri zăpada este viscolită şi pe alocuri abia atinge 10-20 cm grosime.

Stratul de zăpadă persistă mult în căldările glaciare şi în jgheaburile adânci, de regulă până în iulie. Uneori acest strat, în care se pot observa larve sau adulţi de insecte, este acoperit de zăpada nouă din toamnă.

Pe lângă astfel de staţiuni cu zăpada în topire lentă se dezvoltă vara plante specifice (chionofile), adaptate la excesul de apă rece în sol.

Umezeala relativă a aerului cunoaşte valori ce depăşesc 65%, mediile situându-se între 70 şi 90%, aproape la toate staţiile, mai mare fiind la Obârşia Lotrului datorită lipsei curenţilor.

Nebulozitatea mijlocie lunară este mai mare pe versantul nordic decât pe cel sudic. Valori mai mari se înregistrează în luna mai şi uneori în iulie în timp ce valori mai reduse se notează în lunile septembrie-octombrie. Numărul de zile senine este mai mare la Rânca şi Negovanu. Au fost luni în care toate zilele au avut cer acoperit (mai 1957). Cea mai redusă nebulozitate se remarcă în lunile de vară (3-13 zile lunar).

Vântul prezintă frecvenţe mai mari pe direcţiile nord-vest, nord şi sud-vest cu valori cuprinse între 12,5-13,9%. Cea mai mică frecvenţă se înregistrează pe direcţia sud-vest (2,3%) şi vest (2.1%). Tăria cea mai mare se înregistrează pe direcţia nord la Rânca şi nord-vest la Parâng şi Negovanu cu valori de 2,7° Beaufort la primele două şi 6,5-7° la Negovanu. De altfel staţia de la Negovanu a fost creată tocmai pentru măsurarea vântului în vederea construirii unei centrale eoliene (la est de Curmătura Olteţului). Aceasta a şi funcţionat între 1978 şi 1986 cu bune rezultate după care proiectul a fost abandonat. Staţia meteo a continuat să funcţioneze până în 2002.

Există şi multe zile de calm şi acestea sunt apreciate de toţi cei ce se află pe crestele munţilor deoarece vântul creează un puternic disconfort.

Un rol important îl are ceaţa. Aceasta se formează şi persistă mult timp în căldările sudice fiind împiedicată adesea să se extindă spre nord de către vânturi slabe din nord. Uneori însă trece culmea şi se extinde în căldările glaciare din nord unde adesea se destramă.

 

 

4.2.1. Surse şi poluanţi generaţi

 

Evaluarea emisiilor rezultate la operaţiunile de alimentare a autovehiculelor şi utilajelor care operează pe şantier

 

Sursele de impurificare a atmosferei specifice unor astfel de activităţi sunt compuşii organici volatili – COV – şi anume hidrocarburile, în principal cele specifice benzinelor (heptan).

Emanaţiile în atmosferă a acestor poluanţi se produc datorită pierderilor prin respiraţie a rezervoarelor şi pierderilor de lucru.

Pierderile prin respiraţie sunt legate de distilarea vaporilor şi ciclu termic al zilei.

Pierderile de lucru apar la umplerea şi golirea rezervoarelor.

Caracteristica emisiilor prin respiraţie este înălţimea mare a acestora şi depind de temperatura ambientă şi de gradul de umplere al rezervorului. Aceste emisii sunt continue.

Pierderile prin vehicularea produselor petroliere (descărcarea din cisterne, neetanseitati, umplerea rezervoarelor autovehiculelor şi altele) se caracterizează prin înaltimea mică de emisie şi au un caracter intermitent.

În funcţie de capacitatea de stocare a rezervoarelor şi de cantitatea medie zilnică de produse petroliere vehiculată în staţie s-au calculat emisiile la înaltimea de 6 -8 m de la sol.

La stocarea şi manipularea produselor petroliere survin pierderi prin evaporare, care pot fi împartite în pierderi prin respiraţie şi pierderi de lucru .

Emisiile de COV în cazul de faţă pot fi evaluate prin factorii de emisie stabiliţi după AP – 42 după cum urmează :

- respiraţia rezervoarelor de stocare           Ea = 0.05 kg /1000 dmc/ zi

- pierderi la umplerea rezervoarelor          

autovehiculelor                                              Ec = 1.44 kg /1000 dmc

Precizam ca aceste emisii apar în situaţia în care nu există sistemul de recirculare a vaporilor. Pierderile se reduc complet în situaţia existentei circuitului închis.

Debitele masice de COVevacuate în atmosferă pot fi stabilite pe categorii tehnologice după cum urmează:

La umplerea rezervoarelor autovehiculelor se utilizează o autocisternă de 20 mc.

Respiraţia rezervoarelor de stocare se realizează prin conducte de aerisire, prevăzute separat pentru fiecare rezervor. Conductele de aerisire sunt prevăzute la capăt cu opritor de flăcări şi supapă de aspiraţie.

 

Evaluarea emisiilor datorate funcţionării autovehiculelor şi utilajelor echipate cu motoare cu ardere internă

 

O altă sursă de poluare a aerului o constituie emisiile rezultate din combustia motorinei în timpul funcţionării autovehiculelor şi a utilajelor. Gazele de eşapament ale motoarelor diesel au aceleaşi caracteristici cu cele de la motoarele cu benzină. Emisiile de dioxid de sulf sunt în funcţie de compoziţia combustibilului, care în general conţine de 10 ori mai mult sulf decât benzina. Deoarece motoarele diesel operează o combustie mai completă şi folosesc combustiblili mai puţin volatili, emisiile de hidrocarburi şi CO sunt relativ reduse.

Datele din literatură (Chimia Sanitară a Mediului) indică următoarele emisii de poluanţi din gazele de eşapament ale motoarelor diesel.

 

Poluantul

MAC [g/l]

CO

7,0

NOx

26,8

COV

16,3

SO2

1,8

Suspensii

13,0

 

În general, în condiţii de lucru în sarcină utilajele şi mijloacele de transport consumă 20 l de motorină pe ora de funcţionare.

Emisiile rezultate la funcţionarea unui singur utilaj vor fi:

Poluant

Debit

g/h

mg/s

CO

140

38,9

NOx

536

148,9

COV

326

90,6

SO2

36

10,0

Suspensii

260

72,2

 

 

Întru-cât activitatea de transport este redusă, poluarea cu gaze toxice a atmosferei este nesemnificativă.

Pentru determinările valorilor în imisie s-a făcut o modelare matematică a dispersiei după un model gaussian.

Utilizând această relaţie de modelare matematică s-au obţinut următoarele valori ale dispersiilor în situaţiile:

Dispersia COV, clasa " STABIL" pentru operaţiunea de alimentare cu combustibil a utilajelor [mg/dm3]:

 

Viteza

vantului [m/s]

Distanţa [m]

5

10

25

50

75

100

125

150

175

200

LMA

1

0,0009

0,0017

0,0043

0,0085

0,0128

0,0171

0,0213

0,0237

0,0202

0,0175

6000

2

0,0008

0,0016

0,0040

0,0080

0,0120

0,0160

0,0200

0,0213

0,0181

0,0157

3

0,0007

0,0015

0,0037

0,0075

0,0112

0,0149

0,0187

0,0191

0,0162

0,0141

4

0,0004

0,0007

0,0018

0,0035

0,0053

0,0070

0,0088

0,0086

0,0073

0,0063

 

 

Dispersia de COV pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării simultane a 10 mijloace de transport/utilaje [mg/dm3]:

 

Viteza

vantului [m/s]

Distanţa [m]

5

10

25

50

75

100

125

150

175

200

LMA

1

0,0038

0,0076

0,0191

0,0381

0,0572

0,0762

0,0953

0,1056

0,0900

0,0783

6000

2

0,0036

0,0071

0,0178

0,0356

0,0534

0,0713

0,0891

0,0949

0,0807

0,0701

3

0,0033

0,0067

0,0167

0,0333

0,0500

0,0667

0,0834

0,0852

0,0723

0,0628

4

0,0016

0,0031

0,0078

0,0156

0,0234

0,0312

0,0391

0,0383

0,0324

0,0281

 

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale COV de 0,1056 mg/mc la 150 de m în condiţii normale de lucru în situaţia funcţionării a 10 autovehicule/utilaje simultan, valori aflate mult sub CMA la 30 minute respectiv 6 mg/mc.

 

Dispersia de NOx pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării simultane a 10 mijloace de transport/utilaje [mg/dm3]:

 

Viteza

vantului [m/s]

Distanţa [m]

5

10

25

50

75

100

125

150

175

200

LMA

1

0,8514

1,7027

4,2569

8,5137

7,8017

5,7881

4,5917

3,8002

3,2384

2,8194

30

 

2

0,8053

1,6106

4,0266

8,0531

7,0746

5,2291

4,1361

3,4150

2,9044

2,5241

3

0,7626

1,5252

3,8130

7,6260

6,4144

4,7233

3,7253

3,0685

2,6044

2,2595

4

0,3615

0,7230

1,8075

3,6150

2,9075

2,1330

1,6774

1,3784

1,1675

1,0112

Pragul superior de evaluare pentru protecţia vegetaţiei – 24 mg/dm3

Pragul inferior de evaluare pentru protecţia vegetaţiei – 19,5 mg/dm3

 

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale NOx de 8,5137 mg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 10 autovehicule/utilaje simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia vegetaţiei respectiv 30 mg/mc.

 

Dispersia de SO2 pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării simultane a 10 mijloace de transport/utilaje [mg/dm3]:

 

Viteza

vantului [m/s]

Distanţa [m]

5

10

25

50

75

100

125

150

175

200

LMA

1

0,0940

0,1879

0,4699

0,9397

0,8611

0,6389

0,5068

0,4194

0,3574

0,3112

20

 

2

0,0889

0,1778

0,4444

0,8889

0,7809

0,5772

0,4565

0,3769

0,3206

0,2786

3

0,0842

0,1683

0,4209

0,8417

0,7080

0,5213

0,4112

0,3387

0,2875

0,2494

4

0,0399

0,0798

0,1995

0,3990

0,3209

0,2354

0,1851

0,1521

0,1289

0,1116

Pragul superior de evaluare pentru protecţia ecosistemelor – 12 mg/dm3

Pragul inferior de evaluare pentru protecţia ecosistemelor – 8 mg/dm3

 

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale SO2 de 0,9397 mg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 10 autovehicule/utilaje simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia ecosistemelor respectiv 30 mg/mc.

 

Dispersia de CO pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării simultane a 10 mijloace de transport/utilaje [mg/dm3]:

 

Viteza

vantului [m/s]

Distanţa [m]

5

10

25

50

75

100

125

150

175

200

LMA

1

0,3655

0,7311

1,8277

3,6554

3,3498

2,4852

1,9715

1,6316

1,3904

1,2105

10

 

2

0,3458

0,6915

1,7288

3,4577

3,0376

2,2451

1,7759

1,4663

1,2470

1,0838

3

0,3274

0,6549

1,6371

3,2743

2,7541

2,0280

1,5995

1,3175

1,1182

0,9701

4

0,1552

0,3104

0,7761

1,5521

1,2484

0,9158

0,7202

0,5918

0,5013

0,4342

Pragul superior de evaluare pentru protecţia sănătăţii umane – 7 mg/dm3

Pragul inferior de evaluare pentru protecţia sănătăţii umane – 5 mg/dm3

 

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale CO de 3,6554 mg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 10 autovehicule/utilaje simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia sănătăţii umane respectiv 10 mg/mc.

 

Dispersia de PM10 pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării simultane a 10 mijloace de transport/utilaje [mg/dm3]:

 

Viteza

vantului [m/s]

Distanţa [m]

5

10

25

50

75

100

125

150

175

200

LMA

1

1,3992

2,7984

6,9961

13,992

12,822

9,5127

7,5464

6,2456

5,3223

4,6336

50

 

2

1,3235

2,6470

6,6176

13,235

11,627

8,5939

6,7977

5,6126

4,7733

4,1484

3

1,2533

2,5066

6,2666

12,533

10,542

7,7627

6,1224

5,0430

4,2803

3,7135

4

0,5941

1,1882

2,9706

5,9411

4,7784

3,5055

2,7567

2,2653

1,9189

1,6619

Pragul superior de evaluare pentru protecţia sănătăţii umane – 14 mg/dm3

Pragul inferior de evaluare pentru protecţia sănătăţii umane – 10 mg/dm3

 

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale PM10 de 13,992 mg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 10 autovehicule/utilaje simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia sănătăţii umane respectiv 10 mg/mc.

 

Evaluarea emisiilor datorate efectuării lucrărilor de săpare, derocare şi manipulare a materialului rezultat

 

O altă sursă potenţială de poluare a aerului cu pulberi în suspensie o constituie lucrările de excavaţie şi manipulare a materialului dislocat efectuate în cadrul operaţiunilor de reprofilare a pârtilor şi a drumurilor de acces, precum şi a lucrărilor de săpare a fundaţiilor pentru pilonii instalaţiilor de cablu.

În principiu, solul din zona afectată are o umiditate ridicată, care împiedică ridicarea şi răspândirea prafului, deoarece cantitătile de precipitaţii totalizează şi depăşesc aici 1100 -1200 mm într-un an. Foarte frecvente sunt precipitaţiile care cad pe culmile şi pe pantele dealurilor şi munţilor expuşi advectiei aerului umed şi activităţilor frontale (precipitaţiile orografice). Totuşi, în lunile august – septembrie când nivelul precipitaţiilor poate fi mai scăzut şi temperatura aerului mai ridicată, stratul superior al solului poate fi mai uscat. În astfel de condiţii se impune necesitatea stropirii materialului înainte de începerea lucrărilor de exvavaţii. De asemenea stropirea în scopul eliminării degajărilor de pulberi este imperios necesară şi pe durata efectuării lucrărilor de derocare.

Pe toată durata efecturilor lucrărilor de construcţie se recomandă interzicerea folosirii explozibililor pentr efectuarea lucrărilor de derocare.

 

Surse de poluare a aerului pe durata exploatării investiţiei

 

Deoarece scopul investiţiei îl constituie practicarea sporturilor de iarnă, emisiile de poluaţi atmosferici se limitează la poluanţii emişi de utilajele folosite la amenajarea pârtiilor: Raportat suprafeţei estimate a pârtiilor rezultă necesitatea achiziţionării a aproximativ 7 ratrakuri pentru toate pârtiile proiectate.

Pentru determinările valorilor în imisie s-a făcut, de asemenea, o modelare matematică a dispersiei după un model gaussian.

 

Dispersia de COV pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării simultane a 7 ratrakuri [mg/dm3]:

 

Viteza

vantului [m/s]

Distanţa [m]

5

10

25

50

75

100

125

150

175

200

LMA

1

0,0027

0,0053

0,0133

0,0267

0,0400

0,0533

0,0667

0,0739

0,0630

0,0548

6000

2

0,0025

0,0050

0,0125

0,0249

0,0374

0,0499

0,0623

0,0664

0,0565

0,0491

3

0,0023

0,0047

0,0117

0,0233

0,0350

0,0467

0,0584

0,0597

0,0506

0,0439

4

0,0011

0,0022

0,0055

0,0109

0,0164

0,0219

0,0273

0,0268

0,0227

0,0197

 

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale COV de 0,0739 mg/mc la 150 de m în condiţii normale de lucru în situaţia funcţionării a 7 ratrakuri simultan, valori aflate mult sub CMA la 30 minute respectiv 6 mg/mc.

 

Dispersia de NOx pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării simultane a 7 ratrakuri [mg/dm3]:

 

 

 

Viteza

vantului [m/s]

Distanţa [m]

5

10

25

50

75

100

125

150

175

200

LMA

1

0,5960

1,1919

2,9798

5,9596

5,4612

4,0517

3,2142

2,6601

2,2669

1,9736

30

2

0,5637

1,1274

2,8186

5,6372

4,9522

3,6603

2,8953

2,3905

2,0330

1,7669

3

0,5338

1,0676

2,6691

5,3382

4,4901

3,3063

2,6077

2,1479

1,8231

1,5817

4

0,2530

0,5061

1,2652

2,5305

2,0352

1,4931

1,1742

0,9649

0,8173

0,7078

Pragul superior de evaluare pentru protecţia vegetaţiei – 24 mg/dm3

Pragul inferior de evaluare pentru protecţia vegetaţiei – 19,5 mg/dm3

 

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale NOx de 5,9596 mg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 7 ratrakuri simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia vegetaţiei respectiv 30 mg/mc.

 

Dispersia de SO2 pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării simultane a 7 ratrakuri [mg/dm3]:

 

Viteza

vantului [m/s]

Distanţa [m]

5

10

25

50

75

100

125

150

175

200

LMA

1

0,0658

0,1316

0,3289

0,6578

0,6028

0,4472

0,3548

0,2936

0,2502

0,2178

20

 

2

0,0622

0,1244

0,3111

0,6222

0,5466

0,4040

0,3196

0,2639

0,2244

0,1950

3

0,0589

0,1178

0,2946

0,5892

0,4956

0,3649

0,2878

0,2371

0,2012

0,1746

4

0,0279

0,0559

0,1397

0,2793

0,2246

0,1648

0,1296

0,1065

0,0902

0,0781

Pragul superior de evaluare pentru protecţia ecosistemelor – 12 mg/dm3

Pragul inferior de evaluare pentru protecţia ecosistemelor – 8 mg/dm3

 

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale SO2 de 0,6578 mg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 7 ratrakuri simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia ecosistemelor respectiv 30 mg/mc.

 

Dispersia de CO pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării simultane a 7 ratrakuri [mg/dm3]:

 

 

Viteza

vantului [m/s]

Distanţa [m]

5

10

25

50

75

100

125

150

175

200

LMA

1

0,2559

0,5118

1,2794

2,5588

2,3448

1,7396

1,3800

1,1422

0,9733

0,8474

10

2

0,2420

0,4841

1,2102

2,4204

2,1263

1,5716

1,2431

1,0264

0,8729

0,7586

3

0,2292

0,4584

1,1460

2,2920

1,9279

1,4196

1,1196

0,9222

0,7828

0,6791

4

0,1086

0,2173

0,5432

1,0865

0,8738

0,6411

0,5041

0,4143

0,3509

0,3039

Pragul superior de evaluare pentru protecţia sănătăţii umane – 7 mg/dm3

Pragul inferior de evaluare pentru protecţia sănătăţii umane – 5 mg/dm3

 

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale CO de 2,5588 mg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 7 ratrakuri simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia sănătăţii umane respectiv 10 mg/mc.

Dispersia de PM10 pe direcţia vântului, clasa 'Stabil' în timpul funcţionării simultane a 7 ratrakuri [mg/dm3]:

 

 

Viteza

vantului [m/s]

Distanţa [m]

5

10

25

50

75

100

125

150

175

200

LMA

1

0,9795

1,9589

4,8973

9,7945

8,9755

6,6589

5,2825

4,3719

3,7256

3,2435

50

 

2

0,9265

1,8529

4,6323

9,2646

8,1389

6,0157

4,7584

3,9288

3,3413

2,9039

3

0,8773

1,7546

4,3866

8,7732

7,3794

5,4339

4,2857

3,5301

2,9962

2,5994

4

0,4159

0,8318

2,0794

4,1588

3,3449

2,4538

1,9297

1,5857

1,3432

1,1633

Pragul superior de evaluare pentru protecţia sănătăţii umane – 14 mg/dm3

Pragul inferior de evaluare pentru protecţia sănătăţii umane – 10 mg/dm3

 

Determinările astfel obţinute, înregistrează valori maxime ale PM10 de 9,7945 mg/mc la 50 de m în condiţii normale de în situaţia funcţionării a 7 ratrakuri simultan, valori aflate sub LMA pentru protecţia sănătăţii umane respectiv 10 mg/mc.

În anotimpul cald, ca urmare a dezvoltării infrastructurii turistice, se estimează creşterea considerabilă a fluxului de turişti. Aceştia, prin tradiţionalele picnicuri cu barbeque pot emite în mod necontrolaţi poluaţi atmosferici. Pentru limitarea acestor emisii este necesar să se limiteze locurile în care astfel de activităţi sunt permise şi să se interzică incinerarea resturilor menajere rezultate în urma acestei activităţi, în primul rând a ambalajelor din material plastic.

Considerăm că aceasta activitate nu aduce prejudicii factorului aer, influenţele reduse ale acesteia resimţindu-se într-un spaţiu restrâns din aria de activitate, cu condiţia să nu se depăşeaşcă un număr de 10 utilaje care să lucreze simultan. Menţionăm că zona luată în considerare este amplasată la o distanţa suficient de mare faţă de aşezările umane învecinate, distanţa minimă fiind de 10 km. Pe durata derulării lucrărilor de investiţie cabanele şi casele de odihnă din zona ANEFS şi Căsuţa din Poveşti se vor afla în zona de influenţă a acestora.

Pentru evaluarea nivelului de poluare în zona amplasamentului (Lângă Cabana ANEFS), înainte de începerea lucrărilor de investiţie, s-au determinat pulberile în suspensie, SO2 şi NO2. Rezultatele măsurătorilor sunt redate în tabelul de mai jos comparativ cu Ordinul Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/2002, poluanţii detereminaţi se situează mult sub valorile admise.

Data prelevării probelor

Poluantul determinat

Punct de prelevare

Concentraţia poluantului [mg/m3]

Determinată

Maximă admisă Ordin 592/2002

8.10.09

Pulberi totale în suspensie

Lângă cabană

13,4

50

8.10.09

SO2

Lângă cabană

2,45

20

8.10.09

NO2

Lângă cabană

1,87

30

 

Din interpretarea rezultatelor determinărilor fizico-chimice efectuate pe proba de aer prelevată din zona cabanei ANEFS rezultă că, calitatea aerului în zona luată în considerare este foarte bună.

 

4.2.3. Măsuri de diminuare a impactului

 

Pentru diminuarea impactului generat ca urmare a desfăşurării activităţilor specifice, s-au prevăzut următoarele măsuri :

  • asigurarea funcţionării motoarelor utilajelor şi autovehiculelor la parametrii normali (evitarea exceselor de viteză şi încărcătură);
  • supravegherea manipulării corespunzăroare a materialelor excavate pentru a se evita  creşterea emisiilor de pulberi în atmosferă;
  • respectarea riguroasă a normelor de lucru pentru a nu creşte concentraţia pulberilor în aer;
  • umectarea drumurilor tehnologice pentru limitarea antrenării prafului;
  • utilajele, autoutilitarele etc. vor fi moderne/performante, în acord cu reglementările UE în domeniul protecţiei mediului;
  •  adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport funcţie de calitatea suprafeţei de rulare.

Calitatea aerului poate fi afectata de emisiuni de particole pe durata lucrarilor de constructie, sau de trafic.

Se recomanda ca, pe parcursul lucrarilor, sa se foloseasca numai echipament si mijloace de transport care au motor Diesel ce produce foarte putin monoxid de carbon si nu produc emisii de Pb. Utilajele de constructii trebuie bine intretinute pentru a minimaliza emisiunile excesive de gaze.

Viteza de circulatie pe drumurile în lucru trebuie redusa, iar aplicarea de apa sau de alte mijloace de indepartare a prafului trebuie să se facă la intervale regulate. Pavajul drumurilor are un impact pozitiv direct asupra sanatatii oamenilor si descreste riscul de accidente; pentru a reduce praful in zonele urbane, se recomanda in special folosirea pietrisului.

Camioanele care transporta materiale fine care pot fi usor imprastiate de vant trebuie acoperite cu prelate corespunzatoare.

Procesele tehnologice care produc mult praf, cum ar fi umplerea cu sol, se vor reduce atunci cand bate vant puternic si trebuie folosita udarea permanenta pentru suprafetele nepavate.

Stabilizarea solului cu var trebuie realizata in cadrul facilitatilor de management al santierului.

 

 

 

4.3. Poluarea solului şi protecţia calităţii acestuia

 

4.3.1. Caracteristicile solurilor

 

În funcţie de altitudine şi condiţiile climatice se disting două grupe importante de soluri(Al. Buia şi colab., 1962):

- soluri montane, răspândite în zona forestieră a pădurilor de fag şi molid până la altitudinea de 1700 m;

- soluri alpine dispuse în etajul subalpin şi respectiv alpin între 1700 şi 2519 m altitudine.

- în cadrul solurilor montane se remarcă o oarecare etajare în funcţie de altitudine şi condiţii fitoclimatice. Astfel se disting:

- soluri brune montane, prezente în golurile de munte situate la altitudinea de 900-1200 m pe munţii Plaiul Novacilor, Măgura, Rădeiu şi Rotunda. S-au format în condiţiile fitoclimatice ale pădurii de fag, înţelenirea apărând după defrişarea pădurilor. Au un profil mai adânc şi un pH mai ridicat (4,5-5).

- soluri bune acide montane, se regăsesc la altitudini de 1200-1500 m pe golurile de munte Cerbul, Tolanu, Băileasa, Cărpiniş, Florile Albe, Fântâna Untului, Molidiş etc. şi corespund pădurilor de fag, respectiv fag în amestec cu răşinoase. Vegetaţia ierboasă este formată din asociaţii de Nardus stricta în amestec cu vegetaţia de Festuca rubra şi Agrostis tennuis. Profilul solului este mai scurt, aciditatea mai mare (pH 3,4), unitatea de humus mai mare decât solurile brune montane.

- soluri brune acide podzolice montane se întâlnesc la altitudini de 1500-1700 m pe munţii Corneşul Mare, Rânca, Cătălinul, Muşătoiu, Stânişoara, Tidvele, Dâlbanu, Plăsala, Coasta Crainicului.

Acest tip de sol prezintă un grad variabil de podzolire determinat de prezenţa pădurilor de conifere preexistente dar şi de prezenţa unor subarbuşti ca Vaccinium, Bruckenthalia adesea cu Nardus stricta. Se recunosc mai uşor datorită culorii cenuşii care apare pe fondul brun al orizontului A şi au pH 3,1-4,5.

Toate solurile montane au conţinut redus de azot şi fosfor datorită condiţiilor climatice improprii procesului de nitrificare respectiv datorită blocării fosforului în fosfaţi de fier şi alumini greu solubili.

 

Solurile alpine

 

Se prezintă sub forma unei game largi şi variate de tipuri şi se împart în funcţie de altitudine şi vegetaţie în: soluri de pajişti alpine inferioare (subalpine) şi soluri de pajişti alpine superioare (alpine).

Solurile de pajişti alpine inferioare se întâlnesc sub formă de soluri brune în complex cu soluri brune podzolice pe munţii Mândra, Pâcleşa, Coasta Pietroasă, Setea Mică şi Setea Mare, precum şi sub formă de soluri brune podzolice în complex cu podzoluri de pajişti alpine inferioare prezente pe munţii Piscul Boierului, Curmătura Olteţului, Micaia, Stânişoara, Muşetoiu, Paltinul, Cracul Săliştenilor, Coasta Petresei, Iezeru şi Câlcescu.

 Deşi au proprietăţi morfologice oarecum diferite, proprietăţile chimice sunt asemănătoare. Procesul de podzolire se recunoaşte prin culoarea cenuşie imprimată pe fondul brun al orizontului A şi prin tendinţa de indivizualizare a unui orizont podzolic A2. Acest tip de soluri are cea mai largă răspândire în Masivul Parâng şi, împreună cu solurile brune acide podzolice din zona montană superioară, oferă condiţii favorabile pentru dezvoltarea vegetaţiei de Nardus stricta.

Sunt soluri puternic acide (pH 3,5-4,2) şi conţin mult potasiu şi humus.

La peste 2100 m altitudine asociaţia de Nardus stricta dispare fiind înlocuită de Agrostis rupestris, Festuca supina şi Carex curvula.

Solurile alpine superioare sunt reprezentate de podzoluri primare schelete şi soluri humico-silicate şi se întâlnesc la peste 2000 m altitudine.

Podzolurile primare în complex cu solurile brune podzolite de pajişti alpine sunt prezente pe munţii Igoiu, Dosul Micăii, Galbenu, Bălescu, Cioara etc.

Solurile humico-silicatice înţelenite în complex cu podzoluri de pajişti alpine superioare se regăsesc pe munţii Mândra, leşul, Setea Mare, Iezeru, Mohoru, Gaura Mohorului, Cărbunele etc. Aceste soluri au orizontul A bine dezvoltat, de culoare brun închisă. Cantitatea de azot asimilabil este extrem de scăzută.

În afara acestor soluri care ocupă cea mai întinsă suprafaţă în Munţii Parâng se mai află şi soluri din categoria rendzinelor care se întâlnesc pe substratul calcaros, stâncos, îndeosebi pe Muntele Găuri, Zănoaga Verde, Zănoaga lui Murgoci. Astfel de soluri au pH 6,1-6,4 iar vegetaţia cuprinde pajişti de graminee căutate de animale pentru valoarea lor nutritivă.

Caracterizând ansamblul solurilor din Munţii Parâng putem concluziona următoarele:

- solurile cele mai răspândite sunt acide, dezvoltate pe substrat cristalin, sub o vegetaţie formată preponderent din Nardus stricta (nardete) dar, mai jos, şi din păduri de molid şi de fag în amestec cu răşinoase;

- toate au profil scurt şi un pronunţat schelet;

- în golul zonei montane procesul de podzolire se datorează prezenţei pădurilor de conifere şi a vegetaţiei semilemnoase de Ericaceae;

- în etajul alpin inferioar (subalpin) solurile brune podzolice sau format sub influenţa vegetaţiei lemnoase formate din jnepeni (Pinus mugo) şi ienuperi (Juniperus sibirica);

- toate solurile sunt sărace în azot şi fosfor;

- climatul rece şi umed creează un mediu nefavorabil pentru dezvoltarea bacteriilor, de aceea majoritatea plantelor de pe golurile de munte au micorize.

 

 

4.3.2. Surse de poluare/degradare a solurilor

 

Evaluarea surselor de poluare a solului rezultate în urma operaţiunilor de alimentare a autovehiculelor şi utilajelor care operează pe şantier

 

Datorită distanţei mari faţă de organizarea de şantier (zona fostei Preparaţii Livezeni din Petroşani) şi a răspândirii punctelor de lucru pe suprafeţe mari, operaţiunile de alimentare cu combustibil şi operaţiunile curente de întreţinere (schimbare sau completare ulei, schimbare piese cu grad ridicat de uzură) se vor efectua pe platforme provizorii impermeabilizate, special amenajate astfel încât să se evite scurgerile accidentale de combustibil şi de ulei în sol. Uleiul uzat se va depozita în butoaie etanşe care vor fi transportate la organizarea de şantier din oraş imediat ce vor fi umplute. Nu se va accepta depozitarea unor cantităţi mai mari de deşeuri de produse petroliere în zonele alpine, deoarece creşte riscul de contaminare accidentală a solului prin lovirea, răsturnarea sau corodarea acestora.

Lucrările de reparaţii capitale, precum şi cele de anvergură mai mare se vor efectua doar în garajul amenajat în cadrul organizării de şantier din Petroşani.

Poluarea indirectă a solului, prin intermediul poluaţilor atmosferici este nesemnificativă deoarece emisiile de poluanţi atmosferici sunt reduse.

 

Evaluarea surselor de poluare a solului rezultate în urma funcţionării autovehiculelor şi utilajelor echipate cu motoare cu ardere internă

 

În urma funcţionării utilajelor este posibilă apariţia unor scurgeri accidentale de combustibil lichid şi de uleiuri lubrifiante şi hidraulice. Pentru evitarea acestor scurgeri, se recomandă verificarea şi întreţinerea periodică a utilajelor, iar cele care prezintă defecţiuni cu risc de producerea a unor astfel de scurgeri să fie retrase la garajul amenajat în organizarea de şantier dn Petroşani pentru remedierea defecţiunilor.

În cazul în care apar astfel de scurgeri accidentale, se va decapa de urgenţă zona de sol contaminată şi se va elimina din şantier ca şi deşeu.

Poluarea indirectă a solului, prin intermediul poluaţilor atmosferici este nesemnificativă deoarece emisiile de poluanţi atmosferici sunt reduse.

 

Evaluarea surselor de poluare a solului rezultate în urma efectuării lucrărilor de amenajare a pârtilor de schi, a drumurilor de acces şi a instalaţiilor de transport pe cablu

 

Toate aceste lucrări presupun efectuarea de săpături şi derocări care au ca rezultat distrugerea stratului de sol vegetal. Pentru reducerea şi chiar eliminarea acestui impact se recomandă decaparea stratului de sol vegetal înainte de începerea lucrărilor de derocare şi depozitarea temporară pe platforme amenajate în imediata vecinătate a punctelor de lucru. Dacă este posibil, stratul vegetal va fi decapat în prealabil, sub formă de glii, ce vorfi depozitete de asemenea în imediata vecinătatea a punctelor de lucru, şi vor fi stropite cu apă de câte ori este necesar pentru evitarea uscării vegetaţiei. În timpul efecturării lucrărilor de derocare şi de eliminare a excesului de material rezultat în urma lucrărilor de debleiere – rambleiere este necesar să se selecteze pe cât posibil fragmentele mari de roci, astfel încât materialul mărunt să rămână pe amplasament pentru a constitui noul substrat pentru solul care urmează să se refacă. După terminarea lucrărilor de reprofilare a pârtiilor, se va reface stratul de sol vegetal şi se vor repune gliile cu strat vegetal, pe cât posibil pe vechile amplasamente, pentru a se evita amestecul speciilor. Solul vegetal recuperat în cadrul lucrărilor de lărgire a drumurilor de acces va fi utilizat , de asemenea la refacerea stratului de sol vevetal de pe pârtii.

De asemenea, se recomandă ca lucrările de amenajare a pârtiilor să se execute pe porţiuni mici, în retragere, da la altitudini mari la altitudini mici, pentru a se evita apariţia fenomenelor de scurgere şi spălare a materialului dislocat în cazul unor precipitaţii abundente şi pentru a se reduce timpii de depozitare a solului şi materialului vegetal decapate.

În cazul acestor lucrări nu vor rezulta alţi poluanţi decât cei prezentaţi anterior, datorită funcţionării mijloacelor de transport şi a utilajelor.

Dacă în timpul efectuării lucrărilor de derocare apar schimbări ale aspectului rocilor sau mineralizaţii care pot conţine minerale de metale grele, se vor efectua prelevări de probe care vor fi trimise la laboratoare de analiză specializate şi se va contacta proiectantul pentru identificareaunei soluţii de eliminare a acestora din zona protejată şi de depozitare definitivă pe un amplasament adecvat.

 

 

Surse de poluare a solului pe durata exploatării investiţiei

 

În urma funcţionării ratrakurilor este posibilă apariţia unor scurgeri accidentale de combustibil lichid şi de uleiuri lubrifiante. Pentru evitarea acestor scurgeri, se recomandă verificarea şi întreţinerea periodică a utilajelor, iar cele care prezintă defecţiuni cu risc de producerea a unor astfel de scurgeri să fie retrase la garajele amenajate în cadrul staţiei intermediare a telegondolei pentru remedierea defecţiunilor.

Petru a se evita distrugerea stratului vegetal şi a celui de sol fertil se va interzice practicarea sporturilor de iarnă pe porţiunile de pârtii insuficient înzepezite.

 

Pentru evaluarea gradului de poluare a solului din zonă, precum şi pentru evaluarea riscului de contaminare a apelor au fost prelevate următoarele probe:

 

P1 sol – prelevată din zona Slima

 

Pentru interpretarea rezultatelor analizelor efectuate pentru probele de sol prelevate s-au luat în considerare următoarele prevederi normative:

  • Ordinul 756/1997 privind evaluarea poluării mediului.

 

Rezultatele determinărilor efectuate sunt redate în tabelul următor:

 

 

Proba

UM

P1 sol

 

 

 

Cadmiu total

mg/kg

0,18

Plumb total

mg/kg

9,78

Fluor

mg/kg

0,00

Cianuri libere

mg/kg

0,00

Sulfaţi

mg/kg

-

Cupru

mg/kg

18,25

Nichel

mg/kg

0,43

Zinc

mg/kg

43,72

Mangan

mg/kg

212,98

Crom

mg/kg

8,76

 

 

 

Fenoli

mg/kg

0

Hidroc. arom. policiclice

mg/kg

0

Hidrocarburi din petrol

mg/kg

0

 

 

 

pH

Unit pH

5,88

Părţi combustibile

%

6,76

Nisip grosier

%

19,7

Nisip fin

%

16,3

Pulbere I

%

18,8

Pulbere II

%

21,4

Argilă

%

23,8

Umiditate

%

18,6

Humus

%

6,12

Baze de schimb

mechiv

22,76

Hidrogen de schimb

mechiv

14,52

Capacitate totală de schimb

mechiv

37,28

N asimilabil

mg %

0,88

P asimilabil

mg %

0,52

K asimilabil

mg %

24,6

 

 

P1 sol – nu prezintă depăşiri ale pragului de intervenţie şi ale pragului de alertă pentru soluri sensibile respectiv mai puţin sensibile.

 

Probele prelevate nu prezintă depăşiri ale parametrilor analizaţi.

Datorită rezultatelor obţinute, este corectă încadrarea acestor soluri în categoria de folosinţă soluri sensibile.

4.3.3. Prognozarea poluării/degradării solului

 

Impactul activităţilor pe amplasamentul analizat, asupra solului şi subsolului, va fi unul negativ ca urmare a faptului că principala activitate este cea de excavare/decapare în urma căreia stratul de sol vegetal va fi îndepărtat şi se va schimba aspectul morfologic al zonei prin excavaţii şi rambleieri.

Solul, a cărei decapare este necesară, va fi depozitat separat în amplasamentul analizat. El urmează a fi reutilizat la lucrările de reabilitare a spaţiilor verzi degradate sau la realizarea aliniamentelor stradale.Depozitarea solului vegetal se va face prin nivelare cu buldozerul într-un singur strat de maxim 1,0 m.

Execuţia lucrărilor de descopertare se va face prin tăiere mecanică cu buldozerul sau excavatorul.

Pe amplasamentul analizat din cauza, activităţilor de excavare, structura solului şi subsolului va fi afectată.

Se prognozează manifestarea următoarelor impacturi asupra solului zonal:

  • deranjarea orizonturilor de sol; lucrările de descopertare vor consta din excavarea, evacuarea şi transportul surplusului de pământ (loess şi sol fertil);
  • pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele de exploatare etc.

Din cauza excavărilor, pe aceste suprafeţe este afectată flora şi microfauna şi are loc o modificare geochimică naturală a elementelor solurilor.

Se va acorda o atenţie deosebită recuperării şi conservării, începând cu stabilirea grosimii şi continuând cu excavarea, transportul, depozitarea şi conservarea acestuia.

Titularul de activitate are în vedere amenajări care să păstreze calitatea solului de pe suprafeţele imediat învecinate celor care vor fi direct afectate prin lucrările de exxcavare şi rambleiere.

Solul înlăturat de pe aceste suprafeţe, va fi depozitat temporar în amplasament, urmând a fi folosit ulterior pentru refacerea suprafeţelor afectate la finalizarea lucrărilor.

Circulaţia autovehiculelor şi a utilajelor va avea ca rezultat emisia de pulberi în suspensii şi Pb, SO2, NOx, CO.

Efectele acestor substante poluante la nivelul solurilor sunt variate, cele mai importante fiind:

  • Modificarea pH-ului solului din cauza depunerilor acide;
  • Acumularea metalelor grele in sol, urmata de contaminarea biotei

Din totalul de emisii poluante produse de trafic, se considera ca 40 % se vor depune la distante de pana la 100 m pe solul de pe ambele parti ale drumului. In acelasi timp, va fi posibil sa se delimiteze o zona sensibila care include o sectiune larga de 30 m pe ambele parti ale drumului si pe intreaga sa lungime (aproape intreaga cantitate de poluanti se va depune aici).

Solubilitatea si liantii metalelor grele in soluri sunt influentati de conditiile de oxidare, in special de reactiile de absorbtie si desabsorbtie, precum si de procesele de formare a compusilor complecsi organici si minerali.

In cazul unei reactii acide a solului, absorbtia de metale grele reprezinta un mecanism de tampon.

Ploile au un rol important in incarcarea solului cu diverse substante poluante. Se mentioneaza ca ploile, pe langa faptul ca "spala" atmosfera de substante poluante si le depun in sol, le transporta catre afluenti. Trebuie mentionat de asemenea ca ploile faciliteaza poluare adanca a solului, iar acest fenomen nu poate fi evitat.

 

4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului

 

Se vor lua următoarele măsuri de diminuare a impactului:

  • reducerea impactului în această fază se va face prin limitarea pe cît posibil a timpului de execuţie şi managementul adecvat al aprovizionării cu materiale/utilaje;
  • se recomandă îndepărtarea solului impurificat în momentul în care se identifică deversări accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la utilaje;
  • în momentul în care se identifică deversări accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la utilajele de exploatare şi mijloacele de transport se trece la îndepărtarea imediată a scursorilor prin folosirea de materiale absorbante care au fost depozitate în locuri special amenajate; solul impurificat cu produse petroliere sau uleiuri minerale va fi îndepărtat.
  • solul se va depozita temporar pe amplasamentul analizat; solul vegetal va fi reutilizat la lucrările de reabilitare ecologică a terenurilor afectate de lucrări la finalizarea acestora.
  •  

Pentru depozitarea solului se vor respecta următoarele condiţii:

  • suprafaţa de teren ocupată să fie cât mai redusă şi neproductivă;
  • amplasamentul depozitului să fie cât mai aproape de locul de folosire pentru reducerea consumurilor de combustibili şi implicit a emisiilor;
  • precipitaţiile atmosferice să nu-l degradeze, impurifice, împrăştie sau altereze prin depunerea de substanţe nocive;
  • depunerea se va face astfel încât să se asigure stabilitatea materialului.

Titularul de activitate va avea în vedere amenajări care să păstreze calitatea solului la standardele terenurilor „sensibile”.

Prin măsurile de refacere a mediului, efectele asupra solului vor fi substanţial diminuate. Lucrările de reconstrucţie ecologică constau în acoperirea cu sol vegetal în aşa fel încât suprafeţele afectate să se încadreze în ambientul natural al zonei.

Pe toată perioada executării obiectivului sunt interzise următoarele activităţi:

  • depozitarea materiilor prime şi materialelor auxiliare pe suprafeţe neprotejate, destinate altor funcţiuni decât depozitare;
  • depozitarea deşeurilor menajere/tehnologice în zone destinate altor funcţiuni decât depozitare,
  • orice depozitare necontrolată în zone destinate altor funcţiuni;
  • deversarea combustibilului, uleiurilor etc. direct pe sol. Schimbul de ulei pentru mijloacele de transport se va efecua în afara amplasamentului, la sediul unităţii, în  spaţii speciale, destinate întreţinerilor şi reparaţiilor auto, iar dacă acest lucru nu este posibil se vor lua măsuri de protecţie a solului, prin recuperarea tuturor scurgerilor (folie de plastic, vase metalice etc)

 

4.4. Subsolul

 

4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus

 

Din punct de vedere geologic, Munţii Parâng reprezintă o îmbinare a celor două grupe de cristalin cunoscute de peste un secol sub numele de cristalinul I sau cristalinul Getic sau al Lotrului şi Cristalinul II sau al Parângului, respectiv Autohtonul Danubian (acum se numesc Dacide). Limita de separare a acestora porneşte din apropierea de Vârful Parângul Mic, se îndreaptă perpendicular pe Lotru, pe care-l traversează şi se derulează pe culmea Munţilor Latoriţei.

 Prin urmare cea mai mare parte a Munţilor Parâng, respectiv arealul central sudic, cuprinde granite şi granodiorite ca şi şisturi cristaline: şisturi gneisice, şisturi cloritoase, sericitoase, grafitoase, micaşisturi, şisturi amfibolice, serpentinite etc.

Rocile granitice sunt repartizate pe două zone principale: una în partea nordică iar cealaltă în partea sudică.Între ele se integrează o fâşie de şisturi cristaline în care domină şisturile amfibolice.Partea nordică se dispune în sectorul înalt al vârfurilor Parângul Mare,Setea Mare, Mohoru şi Lespezi.

Alături de rocile granitice mai apar frecvent graniţe gnaisice care se întâlnesc mai cu seamă în munţii leşul, Setea Mare, Coasta Crucii, Cracul Săliştenilor, Urda, Dengheru, Iezera, Coasta Petresei, Cioara, Bălescu şi Galbenu, până lângă apa Latoriţei de Jos (Urda).

Şisturile cristaline care despart cele două teritorii granitice se întind peste munţii Pâcleşa, Setea Mare, Mohorul sudic, Paltinul, Păpuşa şi o parte (sudică) a munţilor Cioara, Bălescu şi Galbenu.

Ele sunt reprezentate în cea mai mare parte de şisturi amfibolice, amfibolite, pe alocuri şisturi cloritoase, filitoase, micaşisturi etc.

La nord de rocile granitice, între acestea şi Pânza Getică se întinde o fâşie de roci cristaline formate din şisturi filitoase, cloritoase, grafitoase şi micacee aparţinând Seriei de Tulişa. Ele sunt răspândite cu precădere în sectoarele Groapa Seacă, Cibanu, Huluzu, Podu Ştefanului, Cărbunele şi izvoarele Latoriţei.

În cuprinsul acestei fâşii cristaline apar roci care la origine sunt sedimentare de vârstă mezozoică, dar care, supuse unor intense frământări tectonice şi presiuni, au fost în mare parte metamorfozate, astfel sedimentele conglomeratice s-au transformat în şisturi grafitoase şi cărbunoase, iar calcarele titonice au  devenit calcare cristaline sau au fost injectate cu clorit şi sericit.

Roci calcaroase mai mult sau mai puţin metamorfozate, apar pe Valea Jieţului, Culmea şi Valea Găuri, Muntinu Mare, Zănoaga Verde, Căldarea lui Murgoci etc.

În legătură cu magmatismul axei centrale a Parângului, apar şi roci ultrabazice paleozoice, metamorfozate sub formă de metaserpentinite şi peridotit serpentinizat dispuse mai cu seamă pe munţii Găuri, Huluzu, Ştefanu, Muntinu Mare, Cărbunele, Urda, Muntinu Mic, sau sub forma unor iviri mai mici pe munţii Cioara, Bălescu, Galbenu. Partea vestică a masivului Parâng este alcătuită din roci cristaline aparţinând seriei de Drăgăşan (inferior şi superior) din cadrul Autohtonului Danubian. Ele ocupă teritorii importante în munţii Mija, Slivei, Cârja, Gemănarea până sub Parângul Mare.

O notă aparte o constituie depozitul de argilă, cu intruziuni de cărbuni, de vârstă tortoniană descoperit în punctul Mioara, de pe valea Lotrului, gros de peste 40 metri (M. Ilie, Ştefania Rotaru, 1965). În legătură cu geneza acestuia s-a sugerat existenţa unei comunicări neogene între bazinul Petroşani şi Valea Oltului, ulterior rămânând un curs de apă. Prezenţa unor depozite rulate pe Pârâul Cibanu aproape de Şaua Groapa Seacă pare a confirma acest fenomen.

O notă distinctă o realizează prezenţa zăcămintelor de grafit (cel mai mare din România, cu o concentraţie de 10-70 %) din bazinele Galbenu şi Olteţ (Cătălinu, Piscu Boierului, Râbari) a căror exploatare a început în 1938 şi a conţinut intensiv până în urmă cu câţiva ani (M. Trifulescu, 2005).

În privinţa tectonicii sunt de amintit anticlinalul Jieţ-Cârja, anticlinalul Parângul Mare-Gruiu-Câlcescu ca şi sinclinalul suspendat Găuri. De asemenea trebuie amintite principalele fracturi tectonice (falii) care brăzdează masivul: falia Cărbunele-Ştefanu, falia Coasta lui Rus-Fometescu, falia Jieţ-Coasta lui Rus, falia Mija Mică, falia de la vest de vârful Cârja, falia Cârja-Slivei, falia Olteţ-Puru etc. Contribuţii de seamă la cunoaşterea alcătuirii geologice a Munţilor Parâng, au adus: Ludovic Mrazec, Gh. Munteanu-Murgoci, care a descris granaţii cu vezuvian precum şi un mineral nou (lotritul), Gh.Paliuc, Şt. Ghica-Budeşti, A. Strekeisen, Lazăr şi Măria Pavelescu, M. Trifulescu, N. Dragomir, V. Nedelcu, A. Schuster, H. Stuchlick, M. Arion, Gh. Stoian, Gh. Ungureanu etc.

 

4.4.2. Impactul prognozat

 

Nu va exista un impact deosebit asupra subsolului, având în vedere faptul ca proiectul se desfăşoară într-un amplasament unde există intervenţie antropică similară.

 

4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului

 

Nu este cazul

4.5. Biodiversitatea

 

Vegetaţia

 

Vegetaţia este reprezentată îndeosebi prin păduri şi pajişti la care se adaugă asociaţiile de tufărişuri, stâncării şi cele de mlaştini.

Pădurile cuprind atât etajul nemoral cât şi cel boreal, înconjurând ca un brâu de lăţimi variabile aproape întreg masivul. La partea inferioară a etajului nemoral întâlnim păduri de gorun formate din gorun (Quercus petraea,) carpin (Carpinus betulus), alun (Coryllus avellana), ulm (Ulmus montană), jugastru (Acer campestre), corn (Sambucus nigra) şi altele. Printre suprafeţele ocupate de păduri se află - îndeosebi pe versantul sudic, în apropierea satelor dintre Novaci şi Jiu - întinse suprafeţe ocupate cu plante de cultură (porumb, cartof) şi pomi fructiferi. De asemenea se întâlnesc pajişti montane în care specia dominantă este Agrostis tenuis, alături de care mai cresc: Cynosurus cristatus, Festuca rubra, Holcus lanata, Lolium perenne, Anthoxanthum odoratum, Trifolium pratense, Rhinanthus glaber, Daucus carota, Carlina acaulis şi multe altele. Etajul fagului este extins pe versantul sudic între 600-1500 m altitudine, uneori urcând până la 1700 m, de unde se trece direct la golul de munte din etajul subalpin (lipsind etajul răşinoaselor), cum este cazul pe munţii Radei, Florile albe, Pleşcoaia şi alţii. în afară de fag (Fagus silvatica) mai întâlnim arbori ca mesteacănul (Betula verrucosa), carpinul (Carpinus betulus), paltinul (Acer pseudoplatanus), iar în stratul ierbos: Asperula odorata, Astrantia major, Oxalis acetosella, Cardamine impetiens, Salvia glutinosa, Symphytum cordatum, Telekia speciosa şi altele. în unele setoare despădurite şi păşunate intensiv au fost ocupate de asociaţii de Nardus stricta, Deschampsia caespitosa sau Pteridium aquilinum.

Etajul molidului se instalează treptat fiind precedat de un etaj al pădurilor de amestec (fag şi răşinoase). Pe versantul sudic etajul molidului este reprezentat de benzi foarte înguste adesea întrerupte mai ales pe coama munţilor. Păduri de molid mai dezvoltate în acest sector întâlnim pe văile superioare ale pâraielor Olteţ, Galbenu, Romanul, Jiet, Lotru şi Gilort. O situaţie oarecum asemănătoare se întâlneşte şi pe latura vestică a masivului.

Pe munţii Rădeiu, Florile Albe, Tolanu etc. nu există un etaj al răşinoaselor, trecere la golul de munte făcându-se direct din etajul fagului. I. Conea menţiona cu ani în urmă că acest fapt se datorează exploatării intense a răşinoaselor pentru şindrilă.

Pe versantul nordic însă, datorită condiţiilor climatice deosebite şi a presiunii antropice mai reduse, etajul pădurilor de molid (răşinoase, conifere) este bine reprezentat, molidul instalându-se de la altitudinea de 1000 m în cheile Jieţului şi urcând până la 1800 m pe munţii Igoiu, Bălescu, Ghereşu etc. Pădurile de conifere sunt dominate de molid (Picea abies), alături de care, mai rar, se întâlnesc exemplare de brad (Abies alba), scoruş (Sorbus acuparia), plop (Populus tr emula), soc roşu (Sambucus racemosa), arin de munte (Alnus viridis) şi altele. Vegetaţia ierboasă a acestor păduri este reprezentată de: Chaerophillum cicutarium, Doronicum austriacum, Geum rivale, Lilium mortagon, Chamaenerion angustifolium, Calamagrostis arundinaceae, Deschampsia caespitosa, Carex silvatica, Dryopteris filix-mas, Lycopodium annotinum şi altele.

Golul de munte cuprinde etajul montan, etajul subalpin (de regulă 1800- 2300 m altitudine) şi etajul alpin (2300-2518 m altitudine).

Etajul subalpin are cea mai mare extindere în raport cu celelalte etaje din Munţii Parâng. Cuprinde în cea mai mare parte pajişti formate din graminee. între acestea asociaţiile de ţepoşică (Nardus stricta) ocupă circa 77 % din suprafaţa acestor pajişti. în proporţie mai redusă se mai întâlnesc pajişti cu Festuca rubra, cu Bruckenthalia spiculifolia, sau cu Agrostis rupestre. Pe suprafeţe mai restrânse, în terenuri umede, pe văi sau în apropierea izvoarelor întâlnim asociaţia de Deschampsia caespitosa. Pe coamele domoale, pe terenurile plane din cuprinsul platformelor de tip Borăscu întâlnim asociaţia de Festuca ovina, care pe alocuri ocupă suprafeţe întinse.

Pe stâncile cristaline sau granitice din etajul alpin îşi găsesc adăpost diverse specii ca: Poa violacea, Hypocheris uniflora, Chrysanthenum alpinum, Astragalus australis, Phyteuma nanum, Saxifraga cymosa, S. bryoides, Gentiana punctata, Viola biflora, Thesium alpinum şi altele. Pe stâncile de calcar îşi au adăpostul specii deosebite ca: Hedysarum hedysaroides, Onobrychis transsilvanica, Allium montanum, Anthyllis vulneraria, Anemone narcissiflora, Aster amellus, Geranium caeruleatum iar în cheile Olteţului se află specia Linum uninerve (inul galben). învelişul vegetal, alături de formele de relief şi substratul geologic, constituie pentru Munţii Parâng ca şi pentru alte masive muntoase ale ţării, un adevărat tezaur cu importanţă economică dar şi peisagistică.

Valoarea deosebită a acestui tezaur natural vegetal constă şi în interferenţa speciilor care s-au adunat aici. Ele sunt sud-est carpatice, ilirice, submediteraneene, panonice, danubiene, balcanice sau boreale.

în acest din urmă caz, constituie şi o importantă motivaţie ecoprotectivă mai ales în condiţiile creşterii permanente a presiunii antropice. De aceea turiştii şi toţi cei care într-un fel sau altul străbat întinderile munţilor, au datoria sacră de a lăsa posterităţii aceste podoabe ale munţilor, fără a împiedica natura să-şi ducă înainte mersul său etern, zămislit în milenii de existenţă şi evoluţie

Asociaţiile vegetale se regăsesc în descrierea habitatelor existente în Masivul Parâng şi Munţii Latoriţei.

 

Fauna

 

In condiţiile unei diversităţi a formelor de relief, ca şi a variatelor ecosisteme, fauna este bogat reprezentată atât prin numărul mare de specii cât şi prin populaţii viguroase. Nevertebratele, cunoscute prin cercetări şi colectări de material din teren, sunt reprezentate prin: planarii existente în lacuri glaciare, moluşte şi mai ales insecte. Dintre insecte sunt dominante coleopterele ca Aclypea alpicola, sau lepidopterele ca Aporia crataegi. Se mai întâlnesc frecvent specii de Erebia, de Carabus. La acestea se adaugă specii de Ephemeroptere, de Trichoptere, Odonate, Hymenoptere, Diptere etc. Lumea insectelor, bogată şi diversă, este remarcată doar de specialişti şi de turiştii pasionaţi. Rolul insectelor în natură este impresionant chiar şi în regiunile muntoase.

Vertebratele au, în Munţii Parâng, reprezentanţi aparţinând la toate clasele. Dintre peşti este semnificativă prezenţa păstrăvului indigen (Salmo truttafario), care populează pâraiele bogate în cascade, cu ape oxigenate ca şi lacurile glaciare mai mari.

Amfibienii sunt reprezentaţi prin specii de broaşte (Rana dalmatina, Rana temporaria), salamander (salamandra salamandra), tritoni(triturus cristatus, T. montandoni). Prin bălţi îşi duc viaţaspecii de broscuţe (bombina bombina, B variegata), iar prin apropierea grădinilor, la poalele munţilor se întâlneşte broasca râioasă (bufo bufo, B viridis)

Reptilele sunt cunoscute prin prezenţa şerpilor (Natrix natrix, N teselata), dar mai ales a viperelor – vipera comună (vipera berus) şi vipera cu con (vipera ammodytes). Acestea din urmă se găsesc din abundenţă în munţii Parâng, mai cu seamă în sectoarele :Valea Jieţului, Coasta lui Rus, Găuri, izvoarele Latoriţei şi altele.

Turiştii care străbat aceste locuri trebuie să manifeste atenţie sporită mai ales atunci când işi sprijină mâinile pe sol sau se aşază, precum şi atunci când işi instalază cortul. Recunoaşterea viperelor se face uşor după dunga maronie în formă de zig-zag de pe spatele reptilei.

Tot dintre reptile se mai întâlnescspecii de şopârle (Lacerta agilis, L.muraria, L viridis) şi broaşte ţestoase (Emys orbicularis).

Păsărileau o largă răspândire mai ales în zona forestieră. În pădurile forestiere îşi duc viaţa : ciocănitoarea pestriţă(Dendrocopus major), gaiţa (Garrulusglandarius), corbul (Corbus corax), pupăza (Upupa epops), cucul (Cuculus canorus), şi multe altele. Pe văile pâraielor de munte se remarcă codobatura albă (Motacilla alba) şi mirla de apă (Cinclus aquaticus).

În pădurile de molid îşi află refugiul una dintre cele mai mari şi mai căutate păsări- cocoşul de munte (Tetrao urogallus), frecvent în tot etajul boreal al munţilor Parâng. Alături de acesta mai întâlnim ierunca (Tetrastes bonasia), buha (Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), ciocănitoarea vierzuie (Picus canus).

În porţiunile stâncoase întâlnim codroşul de munte (Phoenicurus ochruros), iar în golul de munte  a fost găsită ciocîrlia urecheată (Eremophila alpestris-balcanica), o raritate a avifaunei noastre cu arealul de bază din peninsula Balcanică.

În zona alpină întâlnim : cinteza alpină şi zăganul (vulturul bărbos).

La acesteta se adaugă superbe exemplare de : cocoşul – de – mesteacăn, găinuşa de – alun, acvila – de – munte cinteza, ciocănitoarea, mierla, piţigoiul – de – munte şi uliul.

Mamiferele ocupă un loc aparte în fauna Munţilor Parâng. Pe crestele înalte ca şi în căldările glaciale se întâlneşte capra neagră (Rupicapra carphatica) într-un număr relativ mare. Pe văile pâraielor îşi are adăpost cerbul carpatin (Cervus elaphos), cu exemplare deosebit de viguroase, ce ies toamna la golul de munte. Ursul (Ursus arctos)sălăţuieşte de regulă în păduri, dar viata sa pendulează între golul de munte , prin jnepenişuri şi apoi se vaîntă pe langă aşezările omeneşti. La fel şi lupul (Canis lupus) pendulează în funcţie de hrană. Mistreţul ( Sus scrofa) se întâlneşte până la altitudini ridicate (1700 m), dar şi la poalele munţilor.

Alte mamifere existente în munţii Parâng sunt: râsul (Felix linx), pisica sălbatică (Felix silvestris), dihorul (Mustela putorius), nevăstuica (Mustella mustela) şi altele. În păduri se mai găsesc veveriţa (Sciurus vulgaris), pârşul (Glis glis), jderul de copac (Martes martes) şi jderul de piatră (Martes foyna). O notă distinctă o formează speciile de lilieci, care populează peşterile, pădurile stânele şi cabanele. Fauna de mamifere prezintă o mare importanţă cinegetică, munţii Parâng constituind un valoros genofond.

      Deci, munţii Parâng, prin larga lor răspândire a unor importante ecositeme, adăpostesc aproape toată gama mamiferelor : urs, cerb, lup, mistreţ, râs, pisică sălbatică, vidra, bursuc, vulpe, veveriţe,viezurele, pârşi, jderi, capre negre, căprioare etc.

 

4.5.1. Surse de poluare/degradare.

 

Prin proiectul de reabilitare a pârtiilor existente în zona Rusu – Parâng se prevede realizarea următoarelor lucrări:

 

Lucrări de reabilitare şi construcţii pârtii.

 

Pârtii existente:

 

2a:       Vf. Parâng – Coamă  1,3 km           

2b:       Poiană                         0,5 km

2d:       Saivane                       0,8 km

3b:       Pârtia Slima               0,7 km

4b:       Pârtia „B”                   0,5 km

În total 5 pârtii existente, însumând 3,8 km lungime.

 

Pârtiile existente prin proiectul de extindere pârtii existente din zona Rusu – Parâng vor fi reamenajate, prelungite şi lărgite pentru a putea fi omologate. Din analiza formelor de relief ale muntelui au rezultat o serie de zone ce pot fi amenajate ca pârtii de schi. În acest sens, noul sistem de pârtii proiectat va fi:

 

Nr:      Pârtie              Lungime         Defrişări

 

2a:       Vf. Parâng – Coamă  - interm. Telescaun T3          3,675 km        3,40 ha

2c:       Staţia Meteo – Staţie intermediară T3                    0,603 km        0,00 ha

2d:       Sosire Telescaun T3 – Saivane                                 0,353 km        0,00 ha

2e        Prelungie pârtie 2c pentru legătura cu pârtia 2a     0,498 km        0,00 ha

2f :       ANEFS – Plecare Telescaun 7                                0,229 km        0,92 ha

3b:       Vf. Parâng – Slima (Poiana Zăpezii)                       1,515 km        2,03 ha

4b:       Vf. Badea – „B” – Plecare Telescaun 4                   1,827 km        5,60 ha

În total 6 pârtii, însumând 8,202 km, faţă de 3,8 km existent.

TOTAL defrişări pârtii prin proiecte anterioare: 11,95 ha.

 

Prin proiectul Extindere pârtii de schi în zona Slima se prevede realizarea următoarelor pârtii de schi:

 

Nr:      Pârtie                                                                          Lungime       Defrişări

2b:     Staţia Meteo – Sosire pârtie 4b                   0,740 km;   2,00 ha

3a:     Vf. Badea - Slima (Poiana Zăpezii)     1,210 km;   2,98 ha

3c:     Poiana Zăpezii - plecare Telescaun 41,226 km;   3,02 ha

În total 3 pârtii, însumând 3,176 km.

TOTAL defrişări pârtii proiect nou propus: 8,00 ha.

TOTAL defrişări pârtii cumulat pentru toate proiectele: 19,95

 

Pârtia 2b. Este cea mai scurtă pârtie, în lungime de 0,740 km. Traseul ei porneşte de la Staţia Meteo şi se termină la în punctul de sosire al pârtiei 4b. Pârtia traversează zona de păduri de conife pe o lungime de 0,500 km, respectiv o suprafaţă de 2,00 ha şi zona de păşuni naturale pe o lungime de 0,240 km, respectiv o suprafaţă de 0,95 ha.

Pârtia 3a. Are o lungime de 1,210 km, având plecarea din Vf. Badea şi sosirea în Poiana Zăpezii. Are o diferenţă de cotă de 313 m şi o lăţime de 50 m. Pârtia traversează zona de pajişti alpine pe o lungime de 0,744 km, respectiv o suprafaţă de 2,98 ha şi zona de păduri de conifere pe o lungime de 0,466 km, respectiv o suprafaţă de 1,86 ha.

Pârtia 3c. Lungimea pârtiei este de 1,226 km, cu plecare din Poiana Zăpezii până în zona de sosire a pârtie 4b. Diferenţa de nivel este de 410 m şi lăţimea de 40 m. Pârtia traversează zona de păşuni naturale şi cea de păduri de conifere pe liziera pe o lungime de 0,839 km şi pădurea de conifere pe o lungime de 0,387 km, respectiv o suprafaţă de 3,02 ha în pădurea de conifere şi 1,88 ha în zona de păşuni naturale.

 

Drumuri forestiere (căi de acces)

 

Prin proiectul de extindere pârtii existente din zona Rusu – Parâng sunt prevăzuţi 5,39 km de drumuri forestiere, constând în căi de acces la pârtiile de schi a schiorilor şi a maşinilor de bătut zăpada (ratrack-uri).

TOTAL defrişări căi de acces proiecte anterioare: 0,57 ha.

 

Prin proiectul Extindere pârtii de schi în zona Slima se prevede realizarea drumului forestier Gruniu cu punctul de plecare în zona de plecare a telescaunului existent, în lugime de 1.250 m, are lăţimea de 3 m şi va fi lărgit la o lăţime de 5 m. Suprafaţă de defrişat: 0,25 ha. Drumul traversează zona de păduri de conifere pe o lungime de 1,250 km, respectiv o suprafaţă de 0,63 ha.

TOTAL defrişări căi de acces proiect nou propus: 0,25 ha.

TOTAL defrişări căi de acces cumulat pentru toate proiectele: 0,82 ha.

 

Aceste drumuri forestiere vor fi prevăzute cu rigole din pământ bătut, podeţe la traversări de pâraie. Calea de rulare nu va fi acoperită cu macadam, pentru scopul în care vor fi folosite acestea fiind suficientă nivelarea şi bătătorirea suprafeţei de pământ. Lăţimea finală a drumurilor va fi de 5 m.

 

Instalaţii de transport pe cablu.

În cadrul proiectului de reabilitare a pârtilor existente din zona Rusu - Parâng au fost proiectate 3 instalaţii de transport pe cablu, ce vor satisface cerinţele de transport rapid la domeniul schiabil. Acestea au fost astfel concepute încât să deservească afluxul de turişti amatori de sporturi montane, corelat cu dispunerea şi capacităţile pârtiilor prevăzute.

TOTAL defrişări teleferice prin proiecte anterioare: 0,78 ha.

În cadrul proiectului de extindere a pârtilor de schi în zona Slima au fost proiectate 2 instalaţii de transport pe cablu, ce vor satisface cerinţele de transport rapid la domeniul schiabil. Acestea au fost astfel concepute încât să deservească afluxul de turişti amatori de sporturi montane, corelat cu dispunerea şi capacităţile pârtiilor prevăzute. Descrierea  telefericelor este următoarea:

Telegondola TG2 staţia intermediară Hotel Rusu - Poiana Zăpezii (Slima) are o lungime pe înclinare: 3260,71 m, o diferenţa de nivel: 464m. Pe traseu sunt prevăzuţi 19 piloni, respectiv 62 cabine. Traseul TG2 traversează zona de păduri de conifere pe o lungime de 1,630 km, respectiv o suprafaţă de 1,96 ha şi zona de păşuni naturale pe o lungime de 1,630 km, respectiv o suprafaţă de 1,96 ha.

Telescaunul TS8, Slima - Vf. Badea are o lungime pe înclinare de  830,53m, o diferenţa de nivel 270m (cota 1527 - 1797) capacitate de transport 2400 pers./oră fiind dotat cu scaune cu 6 locuri, decuplabil. Din traseul TS8 o porţiune de 0,179 km traversează zona de pajişti alpine pe o suprafaţă de 0,21 ha iar restul traversează zona de păduri de conifere pe o lungime de 0,651 km, respectiv o suprafaţă de 0,78 ha.

 

TOTAL defrişări teleferice prin proiectul propus: 2,74 ha.

TOTAL defrişări teleferice cumulat pentru toate proiectele: 3,52 ha

 

Pe durata efecturii lucrărilor de construcţie va fi afectată o suprafaţă de 18,23 ha ceea ce reprezintă 0,06 % din suprafaţă totală a ariei protejate. Pe durata efecturii lucrărilor de construcţie la alte proiecte anterioare va fi afectată o suprafaţă de 47,11 ha ceea ce reprezintă 0,16 % din suprafaţă totală a ariei protejate. Suprafaţa cumulată afectată de proiectul propus, cumulat cu proiectele anterioare este de 65,34 ha, ceea ce reprezintă 0,22% din suprafaţa totală a ariei protejate.

 

Principalele tipuri de habitate afectate vor fi:

Păşuni naturale 4,79 ha ceea ce reprezintă 0,06 % din suprafaţa totală a acestui tip de habitat. Prin proiectele anterioare sunt afectate 15,32 ha ceea ce reprezintă 0,18 % din suprafaţa totală a acestui tip de habitat. Prin cumularea efectelor proiectului propus cu efectul proiectelor precedente rezultă o suprafaţă de 20,11 ha care reprezintă 0,24 % din suprafaţa totală a acestui tip de habitat.

Păduri de molid 11,37 ha, ceea ce reprezintă 0,10 % din suprafaţa totală a acestui tip de habitat. Prin proiectele anterioare sunt afectate 17,91 ha, ceea ce reprezintă 0,15 % din suprafaţa totală a acestui tip de habitat. Prin cumularea efectelor proiectului propus cu efectul proiectelor precedente rezultă o suprafaţă de 29,28 ha care reprezintă 0,25 % din suprafaţa totală a acestui tip de habitat.

Pajişti alpine 2,07 ha, ceea ce reprezintă 0,17 % din suprafaţa totală a acestui tip de habitat. Prin proiectele anterioare sunt afectate 13,88 ha, ceea ce reprezintă 1,16 % din suprafaţa totală a acestui tip de habitat. Prin cumularea efectelor proiectului propus cu efectul proiectelor precedente rezultă o suprafaţă de 15,95 ha care reprezintă 1,33 % din suprafaţa totală a acestui tip de habitat.

Despăduririle care se efectuează pentru realizarea proiectelor anterioare prevăd o suprafaţă de 13,30 ha. Acestă suprafaţă reprezintă 0,11 % din suprafaţă acoperită cu păduri de molid, respectiv 0,078% din suprafaţă totală împădurită.

Despăduririle prevăzute prin proiectul propus se vor efectua pe o suprafaţă de 10,21 ha, din care o parte este constituită din arborete tinere care au crescut pe suprafeţele defrişate anterior pentru construcţia pârtiilor existente. Acestă suprafaţă reprezintă 0,08 % din suprafaţă acoperită cu păduri de molid, respectiv 0,060% din suprafaţă totală împădurită. Prin cumularea efectelor proiectelor existente cu cele ale proiectului propus rezultă o suprafaţă defrişată de 23,51 ha ceea ce reprezintă 0,19 % din suprafaţă acoperită cu păduri de molid, respectiv 0,138 % din suprafaţă totală împădurită.

După punerea în funcţiune a proiectului, ca urmare a lucrărilor de refacere a mediului înconjurător, suprafeţele care mai rămân afectate sunt:

- 10,21 ha suprafeţe defrişate, care prin înierbare îşi vor schimba destinaţia din păduri de molid în păşuni, ceea ce reprezintă 0,08 % din suprafaţă acoperită cu păduri de molid. Prin proiectele anterioare se mai prevede defrişarea a 13,30 ha care prin înierbare îşi vor schimba destinaţia din păduri de molid în păşuni, ceea ce reprezintă 0,11 % din suprafaţă acoperită cu păduri de molid. În total, prin cumularea efectelor proiectelor existente cu proiectul nou propus rezultă  o suprafaţă defrişată de 23,51 ha care reprezintă 0,19 % din suprafaţă acoperită cu păduri de molid.

- Prin proiectul propus, la punerea în fucţiune habitatele din zona de păşuni alpine nu vor fi afectate, ca urmare a efecturii lucrărilor de refacere a solului. Prin derularea proiectelor anterioare rezultă 1,68 ha suprafaţă ocupată de drumurile de acces în zona de păşuni alpine, ceea ce reprezintă 0,14 % din suprafaţa acestui tip de habitat.

- Prin proiectul propus, la punerea în fucţiune habitatele din zona de păşuni naturale nu vor fi afectate, ca urmare a efecturii lucrărilor de refacere a solului. Prin derularea proiectelor anterioare rezultă 0,50 ha suprafaţă ocupată de drumurile de acces în zona de păşuni naturale, ceea ce reprezintă 0,06 % din suprafaţa acestui tip de habitat.

În total, pe durata de funcţionare a proiectului va fi afectată o suprafaţă de teren de 10,21 ha, ceea ce reprezintă 0,03 % din suprafaţa ariei protejate. Prin derularea proiectelor precedente va fi afectată o suprafaţă de teren de 15,48 ha, ceea ce reprezintă 0,05 % din suprafaţa arei protejate. Prin cumularea efectelor proiectelor precedente cu cele ale proiectului propus rezultă o suprafaţă afectată de 26,05 ha care reprezintă 0,08 % din suprafaţa ariei protejate.

 

4.5.2. Impactul prognozat

 

Impactul estimat în perioada de execuţie:

1. Impactul cel mai important asupra vegetaţiei se produce în faza de execuţie, când vor fi efectuate defrişări. Va fi defrişată o suprafaţă de pădure de 10,21 ha reprezentând 0,11% din suprafaţa habitatului 9410 Pădure acidofile de Picia abies. Pădurile aparţin de Ocolul Silvic Petroşani,dincadrul DirecţieiSilviceDeva.

În urma defrişării pot rezulta o serie de schimbări ale teritoriului natural, şi anume:

- fenomene de degradare a peisajului prin introducerea de elemente noi care nu se încadrează în peisajul de pădure, rezultând astfel antropizarea peisajului,

- schimbarea microclimatului local de pădure,

- modificarea valorii estetice a peisajului,

- schimbarea modului de utilizarea a terenului,

- restrângerea habitatelor de pădure,

- creşterea suprafeţei teritoriului antropizat prin scoaterea din circuitul silvic şi scăderea suprafeţei teritoriului natural.

 

2. Impactul produs asupra arboretelor limitrofe perimetrelor care se defrişează:

În procesul de exploatare se pot produce vătămări ale scoarţei arborilor pe picior, în special în zona de la baza acestora, care sunt locuri favorabile pentru pătrunderea agenţilor patogeni, gradul de infestare fiind direct proporţional cu mărimea rănilor.

 

3. Impactul datorat lucrărilor de execuţie a structurii rutiere şi a construcţiilor proiectate.

Sursele de poluare ale florei şi faunei în perioada de construţie sunt următoarele:

                       - Traficul de şantier prin transportul de materii prime (beton, balast, prefabricate), prin generarea de poluanţi specifici mijloacelor de transport (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) şi zgomot,

                       - Utilajele şi mijloacele de construcţie prin activitatea desfăşurată încadrul fronturilor de lucru produc: poluanţi (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) şi zgomot,

                       - Instalaţiile de betoane, conduc la emisii de poluanţi (în special pulberi) şi zgomot,

                       - Accidentele rezultate ca urmare a traficului de şantier pot genera scurgeri de carburanţi, uleiuri care deversate pe suprafaţa solului afectează flora şi fauna specifică amplasamentului.

Un element de impact asupra mediului, specific etapei de execuţie, este perturbarea florei existente pe locul său în imediata vecinătate a şantierului de construcţii.

Perturbarea vegetaţiei se face prin diminuarea şi modificarea funcţiilor principale îndeplinite de aceasta şi anume: recreativă, estetică, antierozivă, ecologică, de microclimat, de patrimoniu ştiinţific, hidrologic, sanitar şi de reducere a zgomotului.

În perioada de execuţie principale sursele de poluare cu impact negativ asupra mediului sunt:

                         - activităţile de şantier - ocuparea temporară de terenuri, poluarea potenţială a solului, depozitele temporare de deşeuri etc. toate acestea au efecte negative asupra vegetaţiei în sensul reducerii suprafeţelor vegetale,

                   - zgomotul, circulaţia personalului şi utilajelor - toate acestea modifică habitatul natural.

Impactul lucrărilor de execuţie a structurilor rutiere şi a celorlalte construcţii asupra vegetaţiei are drept consecinţe negative:

                            - modificarea microclimatului din zona de vegetaţie;

                            - deprecierea speciilor faunistice şi florare fragile;

                            - perturbarea habitatului prin diferite surse de zgomot;

                            - modificarea regimurilor de curgere ale pânzelor freatice, care pot fi blocate prin noile construcţii, dereglând hidrologia zonei;

                            - modificarea regimul de migraţie al animalelor sălbatice;

Se apreciază că pe măsura realizării lucrărilor proiectate şiînchiderii fronturilor de lucru aferente, calitatea factorului de mediu biodiversitate, va reveni la parametrii acceptabili de legislaţia în vigoare.

Ecosistemele acvatice aflate în imediata vecinătate a amplasamentului obiectivului (pepârăurile Maleia şi Gruniului)  pot fi afectate în situaţia în care în albiile cursurilor de apă vor fi transportate şi/sau depozitate materiale de construcţie necesare sau care rezultă din lucrările de construcţie.

 

Estimarea impactului în perioada de exploatare.

                            - Traficul rutier alturiştilordetermină dezvoltarea efectului de barieră a căilor de circulaţie, putând să izoleze complet o populaţie sau să constituie doar un obstacol pentru anumite animale;

                            - Traficul rutier, prin gazele de eşapament emise de vehicule, conduce la modificarea microclimatului şi componenţei faunei limitrofe;

                            - Zgomotul produs de circulaţia autovehiculelor conduce la tulburarea vieţii animalelor sălbatice, acestea schimbându-şi traseele de migrare, de vânătoare şi hrană;

                            - Dispariţia mamiferelor, păsărilor, amfibienilor şi nevertebratelor datorită accidentelor rutiere în care sunt implicate acestea.

Conform studiilor de specialitate poluanţii care apar în ghidurile de calitate a aerului recomandate de Organizaţia Uniunii Internaţionale de Cercetare a Pădurilor (IUFRO) pentru vegetaţie, responsabilide de efecte negative sunt următorii: SO2, NO2 si O3.

Gazele emise din trafic contribuie atât la creşterea acidităţii atmosferei, cât şila formarea ozonului troposferic, cu efecte directe şi/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu (vegetaţie, faună, sol, apă). Prezenţa metalelor în gazele de eşapament afectează calitatea solului şi apelor şi, prin urmare, starea de sănătate a florei şi faunei.

De asemenea, poate avea loc o poluare a solului cu diferite deşeuri (înspecial înlocurile de parcare) cu produse petroliere provenite de la unele defecţiuni ale autovehiculelor, precum şi cu diferite substanţe provenite din accidente rutiere, acestea având un impact direct asupra faunei şi florei locale.

Zgomotul produs de traficul rutier este un alt factor care are un impact considerabil asupra animalelor sălbatice. Apariţia zgomotelor are consecinţe importante în tulburarea profundă a vieţii animalelor sălbatice, acestea schimbându-şi traseele de migrare, de vânătoare şi de hrană.

 

Bioxidul de sulf.

În funcţie de cantitatea de S02 pe unitatea de timp la care este expusă planta, apar efecte biochimice şi fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, creşterea ratei  respiratorii, schimbări în metabolismul proteinelor, înbilanţul lipidelor şi al apei şi înactivitatea enzimatică. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea creşterii plantelor, creşterea sensibilităţii la agenţii potogeni şi la condiţiile climatice excesive.

În comunităţile de plante apar schimbări ale echilibrului între specii: reducerea varietăţilor sensibile determină alterarea structurii şi funcţiilor întregii comunităţi.

Uniunea Internaţională a Organizaţiei pentru Cercetarea Pădurilor recomandă următoarele concentraţii ca valori - ghid pentru protecţia plantelor:

- medie anuală - 125 ug/mc pentru a se menţine producţia îi cele mai multe locuri şi 50 ug/mc pentru a menţine întreaga producţie şi a proteja mediul;

                      - medie pe 30 min. - 150 ug/mc şi, respectiv 75 ug/mc pentru cele două situaţii de mai sus (se admite depăşirea acestor valori cu o frecvenţă anuală de maxim 2,5 %).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă limita de 30 ug/mc ca medie anuală.

 

Oxizii de azot.

Până la anumite concentraţii oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor, contribuind la creşterea acestora. Totuşi s-a constatat că înaceste cazuri creşte sensibilitatea laatacul insectelor şi la condiţiile de mediu (de exemplu la geruri). Peste pragurile toxice, oxizii de azot au acţiune fitotoxică foarte clară.

Mărimea daunelor suferite de plante este funcţie de concentraţia poluantului, timpul de expunere, vârsta plantei, factorii edafici, lumina şi umezeala. Simptomele se clasifică în„vizibile" şi „invizibile". Cele invizibile constau înreducerea fotosintezei şja transpiraţiei. Cele vizibile apar numai laconcentraţii mari şi constau în cloroze şi necroze.

Ca valoare - ghid de protecţie la acţiunea N02 se recomandă 95 ug/mc pe interval de 4 ore.

 

Oxizii de azot in combinaţie cu alţi poluanţi.

Studiile au pus în evidenţă efectul sinergetic al dioxidului de azot şi al dioxidului de sulf, precum şi al acestor două gaze cu ozonul.

Pe baza acestor studii se recomandă ca valoare anuală - ghid de protecţie pentru N02 - 30 ug/mc, în prezenţa unor nivele maxime de 30 ug/mc pentru S02 şi de 60 Mg/m3 pentru 02.

Prin prisma estimărilor de concentraţie se poate concluziona că impactul domeniului schiabil asupra vegetaţiei şjfaunei din zona este minim şinu sunt necesare măsuri speciale de protecţie.

Înconcluzie la cele de mai sus se poate aprecia că poluarea aerului are un impact foarte mic asupra florei, faunei cu preponderenţă în sezonul de vară, înintervalul de timp, dimineaţa (orele 8 -11) şi după amiaza (orele 16-20).

Iarna traficul rutier este sporadic, deplasarea turiştilor făcându-se pe alternativa " telegondolă". Emisiile şizgomotul datorat traficului rutier ladomeniulschiabilvor avea un impact nesemnificativ asupra sitului Natura 2000.

Chiar dacă situl nu a fost declarat pentru protecţia păsărilor, aici remarcăm prezenţa câtorva specii importante, ocrotite prin legislaţia naţională sau convenţii internaţionale: Accipiter gentiles, A. nissus, Aquilla chrysaetos, A. pomarina, Bonasa bonasia, Tetrao urogallus, etc. (sunt menţionate în fişa standard Natura 2000 a sitului la secţiunea „Alte specii”. Domeniului schiabil Parâng nu se integrează în principalele căi de migraţie a păsărilor şi, în consecinţă, acesta nu va avea impact asupra acestora. În ceea ce priveşte defrişarea, aceasta nu se va realiza în perioadele de cuibărit ale păsărilor deoarece tăierile în această perioadă sunt dăunătoare pentru avifaună. Datorită faptului că nu există specii strict localizate în habitate specifice zonei proiectului şi că habitatele din zona de impact sunt larg reprezentate în regiune, speciile nu vor fi afectate la nivel regional şi/sau local. Se poate prognoza o “migraţie” la scară locală a speciilor de păsări din zonele cu habitate deteriorate sau distruse către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii bune de viaţă.

Având în vedere suprafaţa mare a sitului SCI „Parâng”, ecologia şi etologia marilor carnivore, precum şi disturbarea existentă datorată activităţilor antropice şi turismului dezvoltat din zona amplasamentului proiectului, se poate afirma că proiectul nu va avea impact asupra populaţiilor carnivore mari pentru care a fost desemnat SCI-ul. Lupul şi râsul au o preferinţă deosebită pentru zone nedisturbate, zona proiectului fiind atipică pentru aceste specii. Un potenţial impact nesemnificativ îl pot resimţi exemplarele de urs din zonă în perioada de construcţie, însă, din punct de vedere etologic, această specie se dispersează temporar dintr-o zonă disturbată pe o perioadă scurtă cum este cazul acestui proiect în faza de construcţie; În urma deplasărilor în teren s-a constatat că pe traseul proiectului nu există microhabitate specifice existenţei unor populaţii aparţinând amfibianului Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burta galbenă). Un aspect pozitiv constă în faptul că în urma construcţiei unui eventual lac de acumulare, această specie va putea beneficia de crearea unor astfel de habitate.

Un impact direct se va resimţi numai în faza de execuţie a lucrărilor, însă acesta va fi redus prin măsurile de diminuare a impactului propuse şi va avea un caracter temporar şi local. În perioada de funcţionare a domeniului schiabil, având în vedere că acesta va funcţiona sezonier – pe timpul iernii – impactul prognozat asupra habitatelor şi speciilor de floră şi faună din zonă va fi nesemnificativ.

Prin demararea acestui proiect categoriile de folosinţă din zona de influenţă a proiectului se vor modifica pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct, de lungă durată.

Având în vedere însă inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare moderată apreciem că impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ.

Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o reacţie normală a acestora va fi retragerea către zonele mai puţin impactate din apropiere. Alte specii, antropofile, s-au adaptat şi se adaptează cu prezenţa omului şi a activităţilor pe care acesta le desfăşoară.

Concluzie:Se consideră că impactul asupra sitului Natura 2000 din zona domeniului schiabil Parâng datorat lucrărilor de execuţie şi activităţilor din perioada de exploatare este nesemnificativ.

Recomandări:

În perioada de execuţie nu se vor amplasa baze de producţie şi oganizări de şantier şi nu se vor amenaja gropi de împrumut în apropierea habitatelor protejate menţionate.

La eşalonarea execuţiei se va tine cont de evitarea ocupării temporare a suprafeţelor în perioada de execuţie a lucrărilor pentru a nu afecta populaţiile de indivizi ale speciilor de plante menţionate.

În perioada de exploatare - trebuie luate măsuri ca vara speciile de plante menţionate să fie protejate de acţiunea distructivă a turiştilor. Iarna oricum speciile de plante menţionate vor fi protejate sub stratul de zăpadă nefiind în vegetaţie.

 

4.5.3. Măsuri de diminuare a impactului

 

1. În perioada de execuţie:

Măsurile de protecţie a florei şifaunei pentru perioada de construcţie se iau din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel:

        - La stabilirea traseului drumului se caută să se evite, dacă este posibil,  zonele sensibile, ariile protejate, traversarea pădurilor.

                - Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie, gropilor de împrumut şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural.

                - La alegerea acestor amplasamente se ţine seama să se evite locurile de cuibărit şi reproducere şi potecile de adăpat.

                - Suprafaţa de teren ocupată temporar înperioada de construcţie trebuie limitată judicios la strictul necesar.

                - Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcţie. Suprafeţele destinate pentru depozitarea de materiale de construcţie, de recipienţi goliţi şi depozitare temporară de deşeuri vor fi impermeabilizate.

                - Pentru evitarea accidentelor în care, pe lângă oameni pot fiimplicaţi şi animale, constructorul vaprevedea bariere fizice care să oprească accesul înlocuri periculoase sau expuse.

                - Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se limitează la traseele şi programul de lucru specificat.

                - Se evită depozitarea necontrolată a sterilului şivegetaţiei ce rezultă înurma lucrărilor de terasamente respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile locale pentru protecţia mediului.

                - Colectarea şievacuarea ritmică a deşeurilor menajere şi tehnologice pentru a nu tenta animalele şi evita riscul de imbolnăvire şi accidentare a acestora.

                - Acolo unde construcţiile vor fi învecinate cu pădurea, vor fi luate măsuri pentru evitarea unor incendii de pădure.

                - Pentru protecţia animalelor se vor prevedea îngrădiri ale instalaţiei cu garduri din plasă, în vederea evitării pătrunderii acestora (în jurul staţiilor, în jurul parcărilor, etc.)

                - Gardul care va împrejmui zona de protecţie sanitară va fi construit în aşa fel încât să nu producă fragmentări ale habitatului permiţând astfel unor specii de micromamifere şi amfibieni să traverseze proprietatea.

                - La limita zonei de protecţie sanitară în apropierea gardului vor fi amenajate grămezi de bolovani şi lemn mort şi se vaîncuraja dezvoltarea speciilor arbustive, fapt care vaspori valoarea conservativă şi de peisaj a parcelei.

                - Se vor respecta cu stricteţe limitele construite ale obiectivelor, prevăzute în proiect.

                - La alegerea traseelor instalaţiei de transport se va avea în vedere ca defrişările să fieminime.

                - Reducerea la minim a suprafeţelor organizărilor de şantier.

                - Instruirea personalului muncitor pentru a se evita distrugerea plantelor, în special a copacilor din zonele limitrofe şantierului, pe durata execuţiei lucrării.

                - Respectarea unui program de lucru strict şi restrictiv în zonele încare există faună sălbatică, pentru a se reduce stresul la care aceasta este supusă.

                -  Utilizarea de echipamente silenţioase sau cu nivel redus de zgomot pe durata funcţionării.

       - Întreţinerea organelor de maşini mobile, astfel încât să se elimine posibilitatea producerii de zgomote accidentale.

      - Se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru funcţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul minimizării impactului acustic asupra speciilor de importanţă comunitară;

       - Suprafaţa excavată va fi decopertată în prealabil, brazdele astfel obţinute vor fi depozitate la marginea zonei afectate, vor fi udate cu regularitate în lipsa precipitaţiilor şi vor fifolosite la refacerea habitatului acolo unde acesta trebuie readus la starea iniţială.

       - Elementele externe din beton vor fi acoperite cu materiale naturale (ex. piatră).

       - Muncitorii vor fiastfel instruiţi încît se va evita impactul direct prin uciderea deliberată a exemplarelor de reptile şi amfibieni întâlnite în zonă.

       - În cazul plantării de puieţi, ca măsuri compensatorii, aceştia vor fiîngrijiţi de cei care plantează timp de cinci ani de la plantare şi vor fiînlocuiţi dacă nu supravieţuiesc în această perioadă.

       - Se recomandă să se folosească specii locale pentru ca vegetaţia nou instalată să păstreze anumite legături cu vegetaţia înconjurătoare.

      - Se recomandă folosirea speciilor de plante native şi locale, în vederea renaturării zonelor degradate, în perioada de post-construcţie. În acest scop se vor face notări în ceea ce priveşte structura floristică pe suprafeţele pe care se vor face intervenţiile, în vederea asigurării replantării şi a acoperirii, stabilizării taluzurilor cu specii ce au fost prezente pe acele suprafeţe în perioada premergătoare lucrărilor. Se va utiliza stratul germinativ de sol colectat înaintea începerii lucrărilor de denudare şi săpare, pentru a asigura prezenţa unei bănci de seminţe provenite de la plantele native zonei.

- Pentru stabilizarea taluzurilor se recomandă urmtoarele specii din flora spontană, cu sistem radicular adecvat: Sorbus aucuparia, Sambucus racemosa, Ribes petraeum, Lonicera nigra, Rubus idaeus, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, alese în funcie de etajul de vegetaţie, pe baza notărilor privind structura floristică realizate înaintea începerii lucrărilor.

- În ceea ce priveşte stabilizarea pantelor din etajele superioare de vegetaţie, se vor utiliza seminţele unor specii ierboase native acelor suprafeţe, împreună cu sol vegetal. Aceste suprafeţe vor necesita în primii ani, până la dezvoltarea sistemului radicular al plantelor, o stabilizare prin utilizarea de geogrile spaţiale preînsmânţate.

- În cazul degradării habitatului cu Pinus mugo se recomandã plantarea unei suprafeţe echivalente cu jneapãn. Introducerea unor puieţi de provenienţã necunoscutã sau din alte zone, poate conduce la poluarea geneticã. Pentru lucrãrile de refacere a habitatului se recomandã folosirea de puieţi de provenienţã localã. Refacerea habitatului trebuie sã ţinã cont de condiţiile ecologice locale şi de evoluţia naturalã a acestuia. În primul rând se va reface structura acestui habitat şi se va crea microclimatul adecvat. Refacerea habitatului trebuie sã înceapã la limita cu rariştea de molid de la limita superioarã a pãdurii în sus. Se recomandã ca plantarea de puieţi sã se realizeze în zonele cu pericol de eroziune sau degradate, în ecosisteme fragile cu risc de avalanşe. Se vor planta puieţi de jneapãn în zonele în care este absolut necesarã, având în vedere costurile ridicate. Se vor folosi puieţi de 4-5-6 ani cu rãdãcini protejate în calup cu pungã. Procentul de prindere este considerat ca fiind foarte redus. Plantarea se recomanadã se se facã toamna. Împreunã cu puieţii de jneapãn, se planteazã şi specii însoţitoare locale, în funcţie de zonã (molid, zâmbru, anin verde, scoruş). Se recomandã în prealabil studierea unei documentaţii referitoare la acest subiect (Pânzariu, dezvoltatã de Bândiu, Cenuşã, etc.). În general atacurile au fost limitate la zone restrânse. Se recomandã efectuarea permanentã a unor observaţii asupra stãrii de sãnãtate a jnepenişurilor. Se va avea în vedere respectarea tuturor mãsurilor de protecţie fito-sanitarã.

- Pentru ca impactul defrişărilor să fie cât mai redus se recomandălimitarea la minimum a defrişărilor prin prevederea unor lucrări de consolidare în secţiunile de debleu. Pentru compensarea suprafeţelor defrişate se recomandă plantarea de arbuşti la marginea drumului şiîmpădurirea de terenuri înafara zonei drumului, conform cerinţelor Regiei Naţională a Pădurilor - Romsilva.

       - La parcări se vor planta arbori de aliniament care să asigure un aspect decorativ corespunzător şi să umbrească locul de parcare (parcare de la pornire teleschi).

       - Înierbarea suprafeţei schiabile la pârtii se poate face şi prin utilizarea de saltele biodegradabile pre-însămânţate cu o reţetă de ierburi adecvată solului, respectiv climei din amplasament, accelerând procesul de refacere a vegetaţiei pe solul decopertat.

      - Conştientizarea factorului uman referitor la necesitatea menţinerii echilibrului natural şi a mediului ambiental cât mai aproape de starea sa naturală.

   - La sfârşitul lucrărilor de execuţie proiectantul a prevăzut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafeţelor de teren ocupate temporar şi redarea acestora folosinţelor iniţiale(unde este posibilă).

2. În perioada de exploatare:

Măsurile specifice necesare pentru a reduce la minim impactul asupra biodiversităţii în zonele de protecţie speciale sunt:

        - Construirea unor căi de acces pentru animale prin prevederea unor pasaje subterane casetate pe cursuri de ape traversate.

        - În zonele de acces ale schiorilor, pe pârtie şi sub teleschi, vor fi plantate ierburi recomandate de specialişti pentru a rezista, în timp, circulaţiei acestora.

        - Pârtiile de schi sunt utilizate numai în timpul iernii când fauna este în repaus, astfel tranzitul acesteia nu este afectat. Pe durata anului în extrasezon se recomandă limitarea accesului turiştilor cu excepţia situaţiilor cand traseele existente, marcate, intersectează pârtia de schi.

     - Respectarea în perioada de exploatare a legislaţiei privitoare la protecţia faunei şi florei constituie o măsură de protecţie a acestora.

        - Accesul public în pădure este permis numai în zone amenajate şi pe trasee marcate în acest sens.

      - Accesul public în pădure cu autovehicule, motociclete, ATV-uri este interzis cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul proprietarului sau administratorului pădurilor proprietate publică a statului.

      - Interzicerea vânatului în zonă.

      - În cazul lucrărilor de întreţinere obiective, antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea habitatelor;

      - Pe o perioadă de minim 3 ani se va verifica la începutul şi sfârşitul perioadei de vegetaţie stadiul de refacere a habitatelor afectate, cu obligaţia beneficiarului de a interveni cu lucrările necesare de corectare;

- Pentru protecţia toturor speciilor protejate de floră şi faună se va impune planificarea şi susţinerea materială a unui program de realizare, monitorizare a măsurilor de reducere a impactului, prin termenii de referinţă şi buget.

- Se recomandă montarea unor panouri informative şi avertizoare cu privire la valorile naturale ale zonei şi importanţa menţinerii şi protejării acestora (semnalarea limitelor zonelor protejate); crearea şi marcarea unor spaţii de popas cu posibilităţi de depozitare a deşeurilor; asigurarea pazei în vederea limitării numărului de persoane care se abat de la traseul marcat precum şi al celor care colecionează material biologic.  

Măsurile generale propuse în cadrul acestui capitol fac ca impactul produs sa fie menţinut sub control, păstrându - se nesemnificativ.

 

Măsurile de reducere a impactului se vor realiza concomitent cu finalizarea lucrărilor de reabilitare a pârtiilor, de construcţie a instalaţiilor de transport pe cablu şi a efectuării lucrărilor de lărgire a drumurilor de acces.

Eficienţa măsurilor de reducere a impactului se va monitoriza începând din perioada de începere a lucrărilor.

Anual se va monitoriza starea ecosistemelor din zonele afectate de lucrări. Motitorizarea se va desfăsura pe întreaga durată de derularea acestor lucrări, pe întregul interval de timp.

Pe termen mediu şi lung eficienţa acestor lucrări va fi monitorizată anual în primii cinci ani de la finalizarea lucrărilor de execuţie.

Cuantumul financiar alocat acestor lucrări este de 75.000 Euro. Instituţia care se va coordona aceste lucrări este IPROMIN Bucureşti în colaborare cu cercetător biolog Marcela Balazs.

4.5.4. Concluziile studiului de evaluare adecvată

 

Denumirea proiectului propus este Extindere pârtii de schi în zona Slima  şi este localizat înSitul de importanţă comunitară ROSCI0188 „Parâng”.

Scopul proiectului constă în amenajarea de pârtii de schi, teleschiuri, telecabine şi amenajări aferente în zona Slima.

Habitatele prezente în zona de impact a proiectului sunt reprezentate de porţiuni de vegetaţie ierboasă, vegetaţia lemnoasă, vegetaţie de stâncării.

Un impact direct se va resimţi numai în faza de execuţie a lucrărilor, însă acesta va fi redus prin măsurile de diminuare a impactului propuse şi va avea un caracter temporar şi local. În perioada de funcţionare a domeniului schiabil, având în vedere că acesta va funcţiona sezonier – pe timpul iernii – impactul prognozat asupra habitatelor şi speciilor de floră şi faună din zonă va fi nesemnificativ.

Având în vedere suprafaţa mare a sitului SCI „Parâng”, ecologia şi etologia marilor carnivore, precum şi disturbarea existentă datorată activităţilor antropice şi turismului dezvoltat din zona amplasamentului proiectului, se poate afirma că proiectul nu va avea impact asupra populaţiilor carnivore mari pentru care a fost desemnat SCI-ul. Lupul şi râsul au o preferinţă deosebită pentru zone nedisturbate, zona proiectului fiind atipică pentru aceste specii. Un potenţial impact nesemnificativ îl pot resimţi exemplarele de urs din zonă în perioada de construcţie, însă, din punct de vedere etologic, această specie se dispersează temporar dintr-o zonă disturbată pe o perioadă scurtă cum este cazul acestui proiect în faza de construcţie; În urma deplasărilor în teren s-a constatat că pe traseul proiectului nu există microhabitate specifice existenţei unor populaţii aparţinând amfibianului Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burta galbenă).

S -a putut aprecia că poluarea aerului are un impact foarte mic asupra florei, faunei cu preponderenţă în sezonul de vară, înintervalul de timp, dimineaţa (orele 8 -11) şi după amiaza (orele 16-20). Iarna, traficul rutier este sporadic, deplasarea turiştilor făcându-se pe alternativa " telegondolă". Emisiile şizgomotul datorat traficului rutier ladomeniulschiabilvor avea un impact nesemnificativ asupra sitului Natura 2000.

Concluzie:Se consideră că impactul asupra sitului Natura 2000 din zona domeniului schiabil Parâng datorat lucrărilor de execuţie şi activităţilor din perioada de exploatare este nesemnificativ.

4.6. Peisajul

4.6.1. Informaţii despre peisaj

 

Proiectul propus se va dezvolta în zona alpină vestică a munţilor Parâng.

Se derulează între Vf. Parângu Mic (2074 m) şi Vf. Iezeru (2149 m) şi include mai multe vârfuri de peste 2300 m, precum şi complexele glaciare de la obârşiile pâraielor Jieţ şi Lotru spre nord şi Gilort spre sud. Are aspectul unui W uriaş şi este mărginit de pante pe alocuri foarte abrupte, marcate de pânze de grohotişuri ce se acumulează în căldările glaciare.

Vârful Parângu Mic (2074 m) al cărui creştet se situează la nivelul Platformei Borăscu, purtând şi mici martori de eroziune, se vede de la distanţă şi mai ales din depresiunea Petroşani, ca un masiv conic acoperit de tufe de ienupăr şi pajişti subalpine, luminat de soarele după-amiezii sau învăluit parţial de mantia norilor.

Din acest vârf pornesc două culmi vestice: una mai spre nord, marcată de Vf. Slima (1656 m) şi Dealul Negru (1115 m) ce coboară spre valea Jieţului, iar alta mai spre sud numită Dealul Badea pe al cărui plai prelung s-au aşezat vechile cabane turistice şi mai apoi staţiunea Parângu Mic animată mai ales iarna datorită amenajărilor pentru schi. Între aceste culmi se dispune bazinul văii Maleia.

Din Vf. Parângu Mic porneşte spre sud o culme, marcată de elemente stâncoase, ce urcă treptat spre Vf - Cârja (2405 m), imens bastion stâncos ai cărui versanţi sunt sfâşiaţi de procese de desprindere şi prăbuşire, vestind începerea celui mai aspru relief glaciar.

Pe culmea dintre cele două vârfuri menţionate se disting cele trei piscuri ale vârfului Scurtu. Aici se desprinde spre est poteca marcată cu punct galben ce conduce spre lacul Mija.

 Muntele Scurtu se prelungeşte spre vest, înconjurat de izvoarele pârâului Izvoru, afluent al Jiului.Din Vf. Cârja se desprinde spre vest o culme prelungă ce constituie interfluviul dintre Valea Izvorului şi Valea Polatiştei, despărţită în două ramuri (Stoiniţa şi Stoinicioara) de către adânca vale Stoinicioara.

Culmea, acoperită de poieni întinse şi pâlcuri de pădure ca şi de sălaşe pentru oameni şi animale constituie un colţ idilic de natură care pare a fi predestinat agroturismului.

La nord de Vf. Cârja se deschide lunga căldare a Mijei, care acoperită de blocuri de grohotiş, tufe de jneapăn şi pajişti subalpine este una dintre pitoreştile căldări în trepte. Aici se află şi stâna Mija iar poienile au căpătat denumirea de Luncile Mijei.

Alături, spre est, se mai află o căldare foarte adâncă, mărginită de abrupturi impresionante, cu diaclaze în pereţii stâncoşi şi pânze de grohotişuri. Pe fundul căldării îşi oglindeşte apele Lacul Mija, de formă aproape dreptunghiulară, cu un baraj morenic spre emisarul dispus spre nord. Ambele căldări glaciare sunt drenate de pârâul Mija care se întinde pe o vale lungă de circa 6 km ducându-şi apele în Jieţ.

Din Vârful Cârja se desprind:

- spre nord-est o creastă foarte îngustă (Custura) mărginită de-o parte şi de alta de abrupturi impresionante care face legătura cu vf. Mija (2378 m);

-  un vârf masiv care spre nord se întinde sub forma unui plai larg, spintecat de pârâul Mija Mică.

Între Mija Mică şi Mija Mare se interpune Dâlma Mijei (sau Culmea Mija Mare) care poartă mulţi martori de eroziune de tip „creastă de cocoş" iar în apropiere de confluenţa Mijei Mari cu Jieţul, versantul drept al acesteia este marcat de un abrupt stâncos denudat. La est  de  pârâul  Mija Mică se află plaiul Mija Mică. Un alt plai desprins din Vf. Mija spre nord-est este Plaiul lui Dăncilă,prelung şi acoperit de pădure de molid, care ia sfârşit în punctul Cotul Jieţului unde Jieţul îşi schimbă cursul spre vest.

Vârful Mija străjuieşte spre vest căldarea Mija cu lacul Mija iar spre est Zănoaga Pârleele, o căldare lungă şi îngustă drenată de pârâul Sliveiul Mic. Pe fundul acestei căldări se mai zăreşte un lac mititel, Tăul Pârleele.

Spre sud-est de creasta Vf. Mija se adânceşte o căldare glaciară aproape rotundă pe fundul căreia se află Lacul Îngheţat şi alături un alt lac mai mic.

Vârful Cârja străjuieşte spre est o întinsă căldare glaciară (aproape 1 km2) în care se află Lacul Cârja (L. Custurii) şi alt lac mai mic. Această căldare face parte din sistemul de căldări etajate ale bazinului Sliveiului.

Pe o treaptă mai joasă se află mai multe lacuri glaciare din bazinul Sliveiului, unele parţial colmatate. Reţine atenţia însă salba celor trei lacuri, lacul Slivei, lacul Mic şi Lacul Verde aflate pe firul principal al Sliveiului. În unele lucrări cele trei lacuri sunt menţionate ca Lacul Verde I, II, III.

Din Vf. Cârja, culmea principală se continuă spre sud –sud–est fiind marcată de vârfurile Stoiniţa, o mică piramidă stâncoasă şi apoi de Vf. Gemănarea, cu mai multe piscuri de asemenea stâncoase. La est de Vf. Stoiniţa se întinde o căldare mai mică şi seacă , plină de grohotişuri care se deschide spre valea glaciară a Sliveiului.

 Este cea mai înaltă căldare din bazinul Sliveiului. Din Vf. Gemănarea porneşte spre nord-est o creastă stâncoasă şi îngustă marcată de Vf. Slivei ce se continuă mai departe cu muntele Slivei şi muchia Slivei, o muchie lungă şi aproape rectilinie, acoperită cu jneapăn şi blocuri stâncoase ce desparte bazinul pârâul Slivei de bazinul pârâului Roşiile aflat la est. Ciobanii din zonă cunosc această culme sub numele de Zănoaga Sliveiului.

La vest de Vf. Gemănarea se deschide o căldăruşă lungă şi întinsă în care ajung izvoarele pârâului Tecanu căruia i se mai spune Cutreasa sau Culceasa, afluent nord-estic al Pârâului Polatiştea. La sud de această căldăruşă se derulează muntele Gemănarea (2006 m) acoperit cu jnepeni.

Culmea principală se orientează din Vf. Gemănarea spre sud în urcuş uşor până pe vârful Parângu Mare (2518 m), cel mai înalt vârf al munţilor Parâng şi important nod orohidrografic. O baliză din lemn şi un postament de beton marchează vârful. Din Vf. Parângu Mare porneşte spre nord o creastă îngustă, stâncoasă care desparte partea superioară a vastei căldări glaciare Roşiile în două. La vest de această creastă se află căldarea Seaca Parângului mărginită de pereţi aproape verticali aflaţi într-un permanent proces de dezagragare.

Pe fundul căldării Seaca Parângului (2150 m) abia se zăresc urmele unui lac glaciar aflat în curs de colmatare; cândva trebuie să fi fost superb dar grohotişurile l-au umplut. Această căldare debuşează spre nord-est în treapta a Il-a a căldării Roşiile aflată la peste 150 m altitudine mai jos.În acest sector se află două lacuri glaciare în curs de colmatare.

Coasta stâncoasă ce desparte cele două compartimente superioare ale Căldării Roşiile ia sfârşit printr-un abrupt numit Punctul (Ţancul) Roşu. La est de creastă se află o întinsă căldare glaciară etajată.

Pe treapta superioară se întâlneşte lacul Oglinda Mândrei sau Mândra situat la 2160 m altitudine fiind lacul aflat la cea mai mare altitudine în Munţii Parâng.

Pe treapta mijlocie se remarcă două lacuri glaciare: Tăul fără fund sau Lacul Roşiile (cel mai adânc din zonă) şi Lacul Lung sau Tăul Roşiilor de formă alungită şi îngustă. Pe treapta inferioară se află Lacul Zănoaga Stânei, uşor de recunoscut după blocul de piatră de mari dimensiuni aflat în colţul sud-estic. Se mai numeşte şi Tăul Stânii.În apropiere, spre est, se află Lacul Mic.

Mai spre nord se mai află o treaptă glaciară destul de largă în care se vede urma unui mare lac, acum colmatat, prin care şerpuieşte pârâul Roşiile format deja prin unirea emisarilor de la lacurile din treptele de mai sus. Pârâul Roşiile se îndreaptă spre nord, cade într-o cascadă de câţiva metri, apoi pătrunde în             pădurea întunecată de molid care îi va ţine companie cale de circa 6 km până la Cotul Jieţului. Acesta este izvorul principal al Jieţului.     

Din   Vf. Parângu Mare se desprinde spre sud o culme rotunjită ce coboară prelung. În apropiere se află vârful Mândra (2309 m) din care se ramifică trei culmi: cea vestică se continuă cu muntele Cordonul Prisloapelor şi apoi cu Vf. Sapa (1548 m) ce se ridică deasupra culmilor din jur.

 O altă culme - nord-vestică - se desprinde prin Muntele Ţapul şi coboară uşor până la confluenţa pâraielor Sadu şi Sadu lui Sân. în sfârşit spre sud se întinde o culme prelungă formată din munţii Tărtărău, Groapa, Voişanu şi Plăsala care din acest ultim munte se ramifică în două culmi aproape paralele separate de pârâul Cărpiniş: Băileasa - Pleşa - Ariniş la est şi Mocirlele - Dâlma Măgurii la vest. Toate sunt culmi domoale, cu vârfuri rotunjite caracteristice pentru munţii mijlocii care au în fundament şisturi cristaline.

Spre răsărit din Vf. Parângu Mare se îndreaptă o culme ce se arcuieşte către nord-est marcată de vârfurile Gruiu (2345 m), Pâcleşa (2335 m), de

Şaua Ieşu (2310 m) şi Vf. Ieşu (2375 m). Din acest ultim vârf se desprinde spre nord o culme masivă, gheboasă, acoperită cu jnepeni. Este culmea Ghereşu care separă căldarea Roşiile de căldarea Ghereşu.

Urmează în continuare spre est Şaua Ghereşu (2113 m) cu altitudine redusă după care se ridică Vf. Coasta lui Rus (2301 m), o importantă răspântie a culmilor înalte.

La nord de şaua Ghereşu se deschide căldarea glaciară Ghereşu în care se află lacul Ghereşu de formă aproape rotundă şi alături un alt lac mititel. Emisarul acestor lacuri ajunge în Pârâul Roşiile prin patul de grohotiş.

Dacă spre nord acest segment de culme, prezintă abrupturi stâncoase având la bază depozite de grohotişuri, spre sud se întind povârnişuri relativ netede, pe alocuri cu mici culoare de avalanşe, în care se adâncesc izvoarele Gilortului: Gruiu, leşul şi Setea Mică. La izvoarele pârâului leşul se află trei lacuri între care cel mai mare se numeşte Lotrana, alături de care se mai văd urmele a două lacuri, acum colmatate. Aici se schiţează o largă căldare glaciară dublă: căldarea Ieşu la vest şi Piatra Tăiată la est. Se observă şi blocuri stâncoase şlefuite de gheţari ca şi mici morene.

Aşa cum am amintit, Vf. Coasta lui Rus reprezintă un alt important nod orohidrografic. De acolo se desprinde spre nord o culme pe traiectul căreia se regăsesc Curmătura Ţiganului (2214 m), Vf. Găuri (2244 m), Şaua Huluzu (1824 m), Vf. Cibanu Mare (1844 m) (numit cândva Boianu), Vf. Coricia (1883 m), Şaua Groapa Seacă (1598 m) şi în continuare Vf. Scovarda (1871 m), Vf. Puha (1905 m), Vf. Pravăţu (1893 m) şi Vf. Poiana Muierii (1758 m). Este cea mai lungă culme dispusă pe direcţia nord-sud în Munţii Parâng şi separă, în partea centrală bazinul Lotrului de bazinul Jieţului.

Vârful Găuri, format din serpentinite dispuse peste o bandă sinclinală de calcar cristalin poartă spre est abrupturi (,,La Poliţe’’) ce străjuiesc întinsa căldare a Găurilor. În cuprinsul acesteia, alături de relieful glaciar tipic, se întâlneşte şi un relief carstic în care se disting doline, peşteri în abrupturi, o peşteră mare, activă, aflată în fundamentul căldării glaciare şi ansamblul de portaluri şi chei care a dat denumirea căldării (Găuri). În plus în etajul superior se mai zăresc trei lacuri glaciare, din cele patru existente cândva, iar mai jos se văd urmele a mai multor lacuri glaciare din care unul, aflat la 1850 m altitudine, era foarte întins. Între ele se întinde valea seacă a Găurilor care şi-a schimbat cursul prin peşteră.

La nord de Vf. Găuri se află căldarea lui Murgoci, una dintre cele mai pitoreşti căldări glaciare din Munţii Parâng, în care se îmbină armonios albul calcarelor cu verdele închis al tufelor de jneapăn. Pe culmea dintre Vf. Găuri şi Şaua Huluzu se află lacul Cibanu, aparent pluvio-nival,iar la nord de acesta se deschid căldările Zănoaga Verde şi Zănoaga Albă din care porneşte pârâul Coasta lui Rus, care străbate un teritoriu calcaros cu interesante fenomene carstice, inclusiv un izbuc.

Din Vf. Coasta lui Rus porneşte spre nord-est culmea Stăncior (probabil la origine se numea culmea Stâncilor) care desparte căldarea Găuri de întinsul complex glaciar Zănoaga - Câlcescu aflat la est de Vf. Coasta lui Rus. Aceasta se prelungeşte cu Cracul cu Jepi în cuprinsul căruia se lărgeşte Căldarea Jipoasă, drenată de pârâul Zgăbârdei, un infern de stânci şi jnepeni în care este de dorit să nu se aventureze turişti.

În cadrul acestui complex se distinge Căldarea Zănoaga în care se află lacul cu aceleaşi nume, cu adâncime redusă şi cu numeroase blocuri de piatră de jur împrejur. O culme abia schiţată, marcată de roci mutonate, desparte căldarea Zănoaga de cunoscuta căldare glaciară etajată Câlcescu.

Partea superioară a acestei căldări este cunoscută sub numele de Căldarea Dracului şi adăposteşte numeroase blocuri stâncoase mari, unele de 10-100 m3 precum şi lacul Păsări (poate mai corect Lacul Păsării) având în extremităţi ca şi pe emisar alte mici lacuri şi ochiuri de apă, între care şi Lacul Setea Mare.

În pereţii acestei căldări se pot distinge chipuri antropo- sau zoomorfe între care reţine atenţia unul foarte bine conturat -sfinxul „Indianul"-precum şi alte numeroase elemente spectaculoase care pot fi atribuite reliefului ruiniform.

Emisarul pârâului Păsării, pe care se află un mic lac, se arcuieşte spre est printre tufe de jneapăn şi coboară în a doua treaptă glaciară unde se află Lacul lui Vidal, de formă circulară şi lacul lui Pencu, de formă alungită. Lacul lui Vidal este ameninţat cu colmatarea de către pietrişurile desprinse din abruptul sudic, cărate de un torent.

Emisarul acestui lac coboară în treapta a treia unde se află Lacul Câlcescu, cel mai întins (3,1 ha) din Munţii Parâng şi poate cel mai frumos.În apropiere se află alte trei ochiuri mici de apă, botezate de unii autori ca fiind Câlcescu I, II, III, iar la nord se află un sfagnet suspendat cu o deosebită valoare fito-istorică şi ecologică.

Pe malul vestic al Lacului Câlcescu se aflau rotocoale de jnepeni dar au fost tăiaţi treptat de turişti astfel că acum aspectul este dezolant îndemnând la reflecţii amare ...

Acest Iac, împreună cu ţinutul stâncos din jur, a fost declarat rezervaţie naturală încă din 1932 fiind prima rezervaţie naturală înfiinţată în judeţul Vâlcea.

La est de lac se înalţă culmea Câlcescu sau culmea lui Take care separă căldarea glaciară Câlcescu de căldarea Iezeru.

 

4.6.2. Impactul prognozat

 

Prin activitatea desfăşurată nu este afectat peisajul natural este modificat ca urmare a lucrărilor de reprofilare a pârtiilor, a defrişărilor şi a realizării instalaţiilor de transport pe cablu.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Utilizarea terenului

Suprafaţa (ha)

Înainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

În agricultură:

- teren arabil

- grădini

- păşuni

 

 

 

6,86

 

 

 

17,98

 

 

 

 

Păduri

11,37

 0,00

 

Drumuri

0,38

 0,63

 

Zone construite (curţi, suprafaţă construită)

 

 

 

Ape

 

 

 

Alte terenuri:

- vegetaţie plantată

- zone umede

- teren deteriorat

- teren nefolosit

 

 

 

TOTAL:

 46,02

 46,02

 

- raportul dintre teritoriul natural sau cel parţial antropizat şi cel din zonele urbanizate (drumuri,

 

4.6.3. Măsuri de diminuare a impactului

 

Prin lucrările de refacere a mediului înconjurător după terminarea lucrărilor de inestiţii şi prin vopsirea în culori adecvate a pilonilor instalaţiei de transport pe cablu, acest impact va fi practic eliminat. Totodată, prin efectuarea acestor lucrări se vor elimina şi o parte din impacturile negative rezulte ca urmare a dezvoltării anterioare a zonei turistice Rusu – Parâng.

 

4.7.Mediul social şi economic:

 

O componentă importantă a dezvoltării turismului în arealul munţilor Parâng o constituie problemele de impact economic, social şi ecologic. Municipiul Petroşani, fiind o zonă monoindustrială, în care mineritul a constituit principala activitate a locuitorilor, a suferit în ultimii ani numeroase transformări. Restructurarea industriei miniere, prin numărul mare de disponibilizări a dus rapid la creşterea numărului de şomeri şi la scăderea nivelului de trai al municipiului. În aceste condiţii, autoritatea locală a identificat dezvoltarea turismului ca o activitate complementară / alternativă la economia locală.

Poziţia geografică a Văii Jiului în partea central-vestică a ţării prin traversarea zonei de către importante artere rutiere (E79) şi apropierea de magistralele europene (E68, E81) favorizează dezvoltarea turismului care în procesul integrării României în Uniunea Europeană poate fi văzut ca un factor de integrare. Prin realizarea unor dotări competitive, în special pentru sporturile de iarnă, aria montană a Văii Jiului poate deveni o destinaţie turistică reprezentativă pentru ţările europene central-estice deficitare în această ofertă.

Autoritatea locală a făcut şi face în continuare eforturi considerabile pentru revigorarea zonei prin dezvoltarea turismului în masivul Parâng şi transformarea municipiului într-o staţiune turistică. Pentru municipiul Petroşani turismul reprezintă o orientare nouă iar pentru dezvoltarea durabilă a acestuia trebuie îndeplinite mai multe condiţii.

De aceea prioritară este implementarea unui proiect de dezvoltare a domeniului schiabil în zona turistică Parâng. Prin acest proiect se va realiza un cadru de creare a unei oferte turistice la nivel zonal şi se pun bazele unor abordări particularizate ulterioare pentru fiecare unitate turistică ce se va dezvolta în acest areal.

 

4.7.1. Impact potenţial

 

Prin proiect se va asigura sporirea aportului economic (încasări, inclusiv valutare, constribuţia directă şi indirectă a turismului la creşterea veniturilor populaţiei locale şi la dezvoltarea economică şi tehnico-edilitară a zonei) şi social, respectiv la reconversia forţei de muncă şi absorbţia unei părţi din aceasta în activitatea de turism şi serviciile conexe care se vor dezvolta.

Impactul estimat al proiectului aste major, pozitiv.

 

4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului

 

Nu este cazul.

 

4.8. Condiţii culturale şi etnice

 

Populaţia din localităţile situate în zona respectivă au tradiţii culturale şi etnice specifice acesteia.

Activitatea desfăşurată în obiectivul analizat nu are impact asupra valorilor etnice şi culturale din zonă.

 

 

5. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

 

Pentru evaluarea gradului de poluare a factorului de mediu sol s-a utilizat " indicele de poluare Ip " ca rezultat al raportului dintre concentraţia maxima determinata prin analize fizico - chimice pe poluanţi specifici si concentraţia maxim admisa conform STAS si Nomative în vigoare :

În baza valorilor acestui raport,  cuprinse intre 0 - 20,00,  s-a utilizat scara de bonitate exprimata prin note de la 1 la 10,  care pun în evidenta gradul de poluare al factorului de mediu analizat si efectele acestuia asupra mediului inconjurator:

 

Nota de bonitate

Valoarea   Ip

Efectele aupra mediului

10

0,00

Mediu neafectat de activitate

9

0,00-0,25

Fara efecte cuantificabile

8

0,25 - 0,50

Efecte reduse asupra mediului, mediu afectat în limite admisibile nivel 1

7

0,50-1,00

Efectele sunt nocive;mediu afec-tat în limitele admisibile nivel 2

6

1,00-5-2,00

Efectele sunt accentuate;mediu afectat peste limita admisibila nivel 1

5

2,00-4,00

Efectele sunt nocive;mediu afectat peste limitele admisibile nivel 2

4

4,00-8,00

Efecte nocive accentuate;mediu afectat peste limite admisibile nivel 3

3

8,00-12,00

Mediu degradat nivel 1;efecte letale la durate medii de expunere

2

12,00-20,00

Mediu degradat nivel efectele letale la durate scurte de expunere

1

> 20,00

Mediu impropriu formelor de viata

5.1. Impactul produs asupra apelor

 

Pentru cuantificarea efectelor activităţilor desfăşurate în cadrul obiectivului asupra calităţii factorului de mediu APA,  s-a utilizat metoda determinării "indicatorului de calitate" Ic determinat din următoarea relaţie :

        

în care : E   -  cuantificarea  efectelor  în   mărimi  cantitative  şi   ne

permit remedierea lor pe o scara de tipul:

"+"    -  influenţe şi efecte pozitive

"0"    -  influenţe şi efecte nule

"-"    - influenţe şi efecte negative

Dacă :

lc = 0¸+1 factorul de mediu este afectat în limitele admisibile (fapt pozitiv)

Ic =-1¸0 factorul de mediu este afectat peste limitele admisibile (fapt negativ)

Ic = 0  factorul de mediu este neafectat (fapt deosebit de pozitiv)

Starea de calitate a apei :

 

 

Acţiuni    exercitate    asupra    mediului înconjurător

Efectul asupra factorilor de mediu

Apa subterana

Apa de suprafaţă

Asigurarea sursei de alimentare cu apa de la reţeaua oraşului

0

0

Evacuarea   de   poluanţi   în   raport  cu limitele admise

- ape uzate menajere

-   ape   uzate   de   pe platforma fabricii

 

0

0

0

 

0

0

0

Asigurarea    colectării    apelor    uzate rezultate

- ape uzate menajere

- ape uzate de pe platforma fabricii

 

 

+

+

 

 

+

+

Existenta     staţiilor    de     reţinere    a poluanţilor

- ape uzate menajere

- ape    uzate   de    pe platforma staţiei

 

 

+

+

 

 

+

+

Mărimea efectelor

+ 4

+ 4

 

Ic apă =1/(+4) = + 0.25      Nota de bonitate = 9

 Notele de bonitate atât pentru apele freatice cât şi pentru apele de suprafaţa indică faptul ca factorul de mediu apa este afectat în limitele admisibile nivelului 1.

Indicatorii de calitate ai apei subterane exprimaţi în buletinul de analiza : nu semnalează prezenta produselor petroliere în componenta acesteia.

Valoarea indicatorilor de calitate "Ic" pentru cuantificarea efectelor activităţii asupra calităţii factorilor de mediu în raport cu limitele admise sunt redate în următorul tabel:

Nota de bonitate

; E¹0

Efectele activităţii asupra mediului

10

0

Mediu neafectat de activitate

9

0,00 -0,25

Mediu afectat în limitele admisibile Nivel 1, influente pozitive mari

8

0,25-0,50

Mediu afectat în  limite admisibile nivel 2,  influente pozitive medii

7

0,50 -1,0

Mediu  afectat în  limite admisibile nivel 3,  influente pozitive mari

6

1,00

Mediu afectat peste limita admisibila nivel 1, efecte negative

 

 

Activitatea desfăşurată nu are influenţă asupra apelor de suprafaţă şi subterane. În cosecinţă ecosistemele acvatice nu sunt afectate de activitatea desfăşurată.

Măsuri de diminuare a impactului

Gospodăria de combustibil va fi astfel proiectată şi executată încât să împiedice contaminarea accidentală a apelor freatice cu combustibili.

Apele uzate vor fi colectate şi transmise prin magistrala nou creată la Staţia de epurare Dănuţoni.


5.2. Impactul asupra aerului

 

Evaluarea impactului poluantilor emisi in atmosfera s-a facut cu ajutorul unui model matematic de dispersie a poluantilor de tip gaussian, model utilizat in majoritatea tarilor avansate. Modelul foloseste ca date de intrare caracteristicile emisiei de poluanti (cantitatea de poluanti evacuata in atmosfera in unitatea de timp, inaltimea de evacuare si diametrul la virf al sursei, temperatura si viteza de evacuare a gazelor) si factorii meteorologici hotaritori in dispersia poluantilor: viteza vintului si gradul de stratificare al atmosferei.

Calculele se efectueaza pe axa vintului, situatie in care concentratiile au cele mai mari valori.

Suprainaltarea penei de poluant parametru hotaritor in evaluarea concentratiilor de poluanti la o anumita distanta de sursa, a fost determinata cu formula lui Briggs corectata pentru stratificarile stabile ale atmosferei. Parametrii de dispersie Sy si Sz, parametri ce intervin in modelul de calcul, au fost determinati cu formulele recomandate de OMM 1982.

Aprecierea calitatii aerului intr-o zona data se face in functie de anumite valori ale concentratiilor maxime admisibile care depind de timpul de mediere, aria de protectie (zone rezidentiale, industriale, de protectie speciala ) si de natura obiectivului protetat.

Din interpretarea rezultatelor se observă că, în cazul derulării acestui proiect nu exista depasiri ale normativelor în vigoare pentru poluanţii luaţi în considerare.

În concluzie impactul asupra calităţii aerului este nesemnificativ atât în perioada de conctrucţie cât şi în perioada de funcţionare a proiectului.

Măsuri de diminuare a impactului

Pentru diminuarea impactului generat ca urmare a desfăşurării activităţilor specifice, s-au prevăzut următoarele măsuri :

•           asigurarea funcţionării motoarelor utilajelor şi autovehiculelor la parametrii normali (evitarea exceselor de viteză şi încărcătură);

•           supravegherea manipulării corespunzăroare a materialelor excavate pentru a se evita  creşterea emisiilor de pulberi în atmosferă;

•           respectarea riguroasă a normelor de lucru pentru a nu creşte concentraţia pulberilor în aer;

•           umectarea drumurilor tehnologice pentru limitarea antrenării prafului;

•           utilajele, autoutilitarele etc. vor fi moderne/performante, în acord cu reglementările UE în domeniul protecţiei mediului;

•           adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport funcţie de calitatea suprafeţei de rulare.

Calitatea aerului poate fi afectata de emisiuni de particole pe durata lucrarilor de constructie, sau de trafic.

Se recomanda ca, pe parcursul lucrarilor, sa se foloseasca numai echipament si mijloace de transport care au motor Diesel ce produce foarte putin monoxid de carbon si nu produc emisii de Pb. Utilajele de constructii trebuie bine intretinute pentru a minimaliza emisiunile excesive de gaze.

Viteza de circulatie pe drumurile în lucru trebuie redusa, iar aplicarea de apa sau de alte mijloace de indepartare a prafului trebuie să se facă la intervale regulate. Pavajul drumurilor are un impact pozitiv direct asupra sanatatii oamenilor si descreste riscul de accidente; pentru a reduce praful in zonele urbane, se recomanda in special folosirea pietrisului.

Camioanele care transporta materiale fine care pot fi usor imprastiate de vant trebuie acoperite cu prelate corespunzatoare.

Procesele tehnologice care produc mult praf, cum ar fi umplerea cu sol, se vor reduce atunci cand bate vant puternic si trebuie folosita udarea permanenta pentru suprafetele nepavate.

Stabilizarea solului cu var trebuie realizata in cadrul facilitatilor de management al santierului.

5.3. Impactul produs asupra solului şi subsolului

 

Solul poate fi afectat numai de către produsele petroliere ajunse în mod cu totul intamplator şi accidental pe platformele unde se manipulează aceste produse. Întrucât suprafeţele respective sunt amenajate în mod corespunzător (impermeabilizate) se exclude posibilitatea infectării acestuia cu produse petroliere.

Din determinarea efectuata asupra probelor de sol recoltate din incinta depozitului staţiei au rezultat următoarele:

Nb global pentru sol Nb sol = 10

Măsuri de diminuare a impactului

Se vor lua următoarele măsuri de diminuare a impactului:

•           reducerea impactului în această fază se va face prin limitarea pe cît posibil a timpului de execuţie şi managementul adecvat al aprovizionării cu materiale/utilaje;

•           se recomandă îndepărtarea solului impurificat în momentul în care se identifică deversări accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la utilaje;

•           în momentul în care se identifică deversări accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de la utilajele de exploatare şi mijloacele de transport se trece la îndepărtarea imediată a scursorilor prin folosirea de materiale absorbante care au fost depozitate în locuri special amenajate; solul impurificat cu produse petroliere sau uleiuri minerale va fi îndepărtat.

•           solul se va depozita temporar pe amplasamentul analizat; solul vegetal va fi reutilizat la lucrările de reabilitare ecologică a terenurilor afectate de lucrări la finalizarea acestora.

•          

Pentru depozitarea solului se vor respecta următoarele condiţii:

•           suprafaţa de teren ocupată să fie cât mai redusă şi neproductivă;

•           amplasamentul depozitului să fie cât mai aproape de locul de folosire pentru reducerea consumurilor de combustibili şi implicit a emisiilor;

•           precipitaţiile atmosferice să nu-l degradeze, impurifice, împrăştie sau altereze prin depunerea de substanţe nocive;

•           depunerea se va face astfel încât să se asigure stabilitatea materialului.

Titularul de activitate va avea în vedere amenajări care să păstreze calitatea solului la standardele terenurilor „sensibile”.

Prin măsurile de refacere a mediului, efectele asupra solului vor fi substanţial diminuate. Lucrările de reconstrucţie ecologică constau în acoperirea cu sol vegetal în aşa fel încât suprafeţele afectate să se încadreze în ambientul natural al zonei.

Pe toată perioada executării obiectivului sunt interzise următoarele activităţi:

•           depozitarea materiilor prime şi materialelor auxiliare pe suprafeţe neprotejate, destinate altor funcţiuni decât depozitare;

•           depozitarea deşeurilor menajere/tehnologice în zone destinate altor funcţiuni decât depozitare,

•           orice depozitare necontrolată în zone destinate altor funcţiuni;

•           deversarea combustibilului, uleiurilor etc. direct pe sol. Schimbul de ulei pentru mijloacele de transport se va efecua în afara amplasamentului, la sediul unităţii, în  spaţii speciale, destinate întreţinerilor şi reparaţiilor auto, iar dacă acest lucru nu este posibil se vor lua măsuri de protecţie a solului, prin recuperarea tuturor scurgerilor (folie de plastic, vase metalice etc)

5.4. Impactul asupra biodiversităţii

 

Pe durata efecturii lucrărilor de construcţie va fi afectată o suprafaţă de 18,23 ha ceea ce reprezintă 0,06 % din suprafaţă totală a ariei protejate. Pe durata efecturii lucrărilor de construcţie la alte proiecte anterioare va fi afectată o suprafaţă de 47,11 ha ceea ce reprezintă 0,16 % din suprafaţă totală a ariei protejate. Suprafaţa cumulată afectată de proiectul propus, cumulat cu proiectele anterioare este de 65,34 ha, ceea ce reprezintă 0,22% din suprafaţa totală a ariei protejate.

După punerea în funcţiune a proiectului, pe durata de funcţionare a proiectului va fi afectată o suprafaţă de teren de 10,21 ha, ceea ce reprezintă 0,03 % din suprafaţa ariei protejate. Prin derularea proiectelor precedente va fi afectată o suprafaţă de teren de 15,48 ha, ceea ce reprezintă 0,05 % din suprafaţa arei protejate. Prin cumularea efectelor proiectelor precedente cu cele ale proiectului propus rezultă o suprafaţă afectată de 26,05 ha care reprezintă 0,08 % din suprafaţa ariei protejate.

Ţinând cont de faptul că ecosistemele au fost afectate de activităţile antropice desfăşurate în zonă încă din deceniul 9 al secolului trecut, impactul asupra biodiversităţii datorat desfăşurării acestui proiect este considerat ca fiind nesemnificativ.

Măsuri de diminuare a impactului

1. În perioada de execuţie:

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de construcţie se iau din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel:

        - La stabilirea traseului drumului se caută să se evite, dacă este posibil,  zonele sensibile, ariile protejate, traversarea pădurilor.

            - Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie, gropilor de împrumut şi traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural.

            - La alegerea acestor amplasamente se ţine seama să se evite locurile de cuibărit şi reproducere şi potecile de adăpat.

            - Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de construcţie trebuie limitată judicios la strictul necesar.

            - Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcţie. Suprafeţele destinate pentru depozitarea de materiale de construcţie, de recipienţi goliţi şi depozitare temporară de deşeuri vor fi impermeabilizate.

            - Pentru evitarea accidentelor în care, pe lângă oameni pot fi implicaţi şi animale, constructorul va prevedea bariere fizice care să oprească accesul în locuri periculoase sau expuse.

            - Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se limitează la traseele şi programul de lucru specificat.

            - Se evită depozitarea necontrolată a sterilului şi vegetaţiei ce rezultă în urma lucrărilor de terasamente respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile locale pentru protecţia mediului.

            - Colectarea şi evacuarea ritmică a deşeurilor menajere şi tehnologice pentru a nu tenta animalele şi evita riscul de imbolnăvire şi accidentare a acestora.

            - Acolo unde construcţiile vor fi învecinate cu pădurea, vor fi luate măsuri pentru evitarea unor incendii de pădure.

            - Pentru protecţia animalelor se vor prevedea îngrădiri ale instalaţiei cu garduri din plasă, în vederea evitării pătrunderii acestora (în jurul staţiilor, în jurul parcărilor, etc.)

            - Gardul care va împrejmui zona de protecţie sanitară va fi construit în aşa fel încât să nu producă fragmentări ale habitatului permiţând astfel unor specii de micromamifere şi amfibieni să traverseze proprietatea.

            - La limita zonei de protecţie sanitară în apropierea gardului vor fi amenajate grămezi de bolovani şi lemn mort şi se va încuraja dezvoltarea speciilor arbustive, fapt care va spori valoarea conservativă şi de peisaj a parcelei.

            - Se vor respecta cu stricteţe limitele construite ale obiectivelor, prevăzute în proiect.

            - La alegerea traseelor instalaţiei de transport se va avea în vedere ca defrişările să fie minime.

            - Reducerea la minim a suprafeţelor organizărilor de şantier.

            - Instruirea personalului muncitor pentru a se evita distrugerea plantelor, în special a copacilor din zonele limitrofe şantierului, pe durata execuţiei lucrării.

            - Respectarea unui program de lucru strict şi restrictiv în zonele în care există faună sălbatică, pentru a se reduce stresul la care aceasta este supusă.

            -  Utilizarea de echipamente silenţioase sau cu nivel redus de zgomot pe durata funcţionării.

            - Întreţinerea organelor de maşini mobile, astfel încât să se elimine posibilitatea producerii de zgomote accidentale.

      - Se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru funcţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul minimizării impactului acustic asupra speciilor de importanţă comunitară;

            - Suprafaţa excavată va fi decopertată în prealabil, brazdele astfel obţinute vor fi depozitate la marginea zonei afectate, vor fi udate cu regularitate în lipsa precipitaţiilor şi vor fi folosite la refacerea habitatului acolo unde acesta trebuie readus la starea iniţială.

            - Elementele externe din beton vor fi acoperite cu materiale naturale (ex. piatră).

            - Muncitorii vor fi astfel instruiţi încît se va evita impactul direct prin uciderea deliberată a exemplarelor de reptile şi amfibieni întâlnite în zonă.

            - În cazul plantării de puieţi, ca măsuri compensatorii, aceştia vor fi îngrijiţi de cei care plantează timp de cinci ani de la plantare şi vor fi înlocuiţi dacă nu supravieţuiesc în această perioadă.

            - Se recomandă să se folosească specii locale pentru ca vegetaţia nou instalată să păstreze anumite legături cu vegetaţia înconjurătoare.

      - Se recomandă folosirea speciilor de plante native şi locale, în vederea renaturării zonelor degradate, în perioada de post-construcţie. În acest scop se vor face notări în ceea ce priveşte structura floristică pe suprafeţele pe care se vor face intervenţiile, în vederea asigurării replantării şi a acoperirii, stabilizării taluzurilor cu specii ce au fost prezente pe acele suprafeţe în perioada premergătoare lucrărilor. Se va utiliza stratul germinativ de sol colectat înaintea începerii lucrărilor de denudare şi săpare, pentru a asigura prezenţa unei bănci de seminţe provenite de la plantele native zonei.

- Pentru stabilizarea taluzurilor se recomandă urmtoarele specii din flora spontană, cu sistem radicular adecvat: Sorbus aucuparia, Sambucus racemosa, Ribes petraeum, Lonicera nigra, Rubus idaeus, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, alese în funcie de etajul de vegetaţie, pe baza notărilor privind structura floristică realizate înaintea începerii lucrărilor.

- În ceea ce priveşte stabilizarea pantelor din etajele superioare de vegetaţie, se vor utiliza seminţele unor specii ierboase native acelor suprafeţe, împreună cu sol vegetal. Aceste suprafeţe vor necesita în primii ani, până la dezvoltarea sistemului radicular al plantelor, o stabilizare prin utilizarea de geogrile spaţiale preînsmânţate.

- În cazul degradării habitatului cu Pinus mugo se recomandã plantarea unei suprafeţe echivalente cu jneapãn. Introducerea unor puieţi de provenienţã necunoscutã sau din alte zone, poate conduce la poluarea geneticã. Pentru lucrãrile de refacere a habitatului se recomandã folosirea de puieţi de provenienţã localã. Refacerea habitatului trebuie sã ţinã cont de condiţiile ecologice locale şi de evoluţia naturalã a acestuia. În primul rând se va reface structura acestui habitat şi se va crea microclimatul adecvat. Refacerea habitatului trebuie sã înceapã la limita cu rariştea de molid de la limita superioarã a pãdurii în sus. Se recomandã ca plantarea de puieţi sã se realizeze în zonele cu pericol de eroziune sau degradate, în ecosisteme fragile cu risc de avalanşe. Se vor planta puieţi de jneapãn în zonele în care este absolut necesarã, având în vedere costurile ridicate. Se vor folosi puieţi de 4-5-6 ani cu rãdãcini protejate în calup cu pungã. Procentul de prindere este considerat ca fiind foarte redus. Plantarea se recomanadã se se facã toamna. Împreunã cu puieţii de jneapãn, se planteazã şi specii însoţitoare locale, în funcţie de zonã (molid, zâmbru, anin verde, scoruş). Se recomandã în prealabil studierea unei documentaţii referitoare la acest subiect (Pânzariu, dezvoltatã de Bândiu, Cenuşã, etc.). În general atacurile au fost limitate la zone restrânse. Se recomandã efectuarea permanentã a unor observaţii asupra stãrii de sãnãtate a jnepenişurilor. Se va avea în vedere respectarea tuturor mãsurilor de protecţie fito-sanitarã.

            - Pentru ca impactul defrişărilor să fie cât mai redus se recomandă limitarea la minimum a defrişărilor prin prevederea unor lucrări de consolidare în secţiunile de debleu. Pentru compensarea suprafeţelor defrişate se recomandă plantarea de arbuşti la marginea drumului şi împădurirea de terenuri în afara zonei drumului, conform cerinţelor Regiei Naţională a Pădurilor - Romsilva.

            - La parcări se vor planta arbori de aliniament care să asigure un aspect decorativ corespunzător şi să umbrească locul de parcare (parcare de la pornire teleschi).

            - Înierbarea suprafeţei schiabile la pârtii se poate face şi prin utilizarea de saltele biodegradabile pre-însămânţate cu o reţetă de ierburi adecvată solului, respectiv climei din amplasament, accelerând procesul de refacere a vegetaţiei pe solul decopertat.

      - Conştientizarea factorului uman referitor la necesitatea menţinerii echilibrului natural şi a mediului ambiental cât mai aproape de starea sa naturală.

            - La sfârşitul lucrărilor de execuţie proiectantul a prevăzut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafeţelor de teren ocupate temporar şi redarea acestora folosinţelor iniţiale(unde este posibilă).

2. În perioada de exploatare:

Măsurile specifice necesare pentru a reduce la minim impactul asupra biodiversităţii în zonele de protecţie speciale sunt:

            - Construirea unor căi de acces pentru animale prin prevederea unor pasaje subterane casetate pe cursuri de ape traversate.

            - În zonele de acces ale schiorilor, pe pârtie şi sub teleschi, vor fi plantate ierburi recomandate de specialişti pentru a rezista, în timp, circulaţiei acestora.

            - Pârtiile de schi sunt utilizate numai în timpul iernii când fauna este în repaus, astfel tranzitul acesteia nu este afectat. Pe durata anului în extrasezon se recomandă limitarea accesului turiştilor cu excepţia situaţiilor cand traseele existente, marcate, intersectează pârtia de schi.

     - Respectarea în perioada de exploatare a legislaţiei privitoare la protecţia faunei şi florei constituie o măsură de protecţie a acestora.

            - Accesul public în pădure este permis numai în zone amenajate şi pe trasee marcate în acest sens.

      - Accesul public în pădure cu autovehicule, motociclete, ATV-uri este interzis cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul proprietarului sau administratorului pădurilor proprietate publică a statului.

      - Interzicerea vânatului în zonă.

      - În cazul lucrărilor de întreţinere obiective, antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea habitatelor;

      - Pe o perioadă de minim 3 ani se va verifica la începutul şi sfârşitul perioadei de vegetaţie stadiul de refacere a habitatelor afectate, cu obligaţia beneficiarului de a interveni cu lucrările necesare de corectare;

- Pentru protecţia toturor speciilor protejate de floră şi faună se va impune planificarea şi susţinerea materială a unui program de realizare, monitorizare a măsurilor de reducere a impactului, prin termenii de referinţă şi buget.

- Se recomandă montarea unor panouri informative şi avertizoare cu privire la valorile naturale ale zonei şi importanţa menţinerii şi protejării acestora (semnalarea limitelor zonelor protejate); crearea şi marcarea unor spaţii de popas cu posibilităţi de depozitare a deşeurilor; asigurarea pazei în vederea limitării numărului de persoane care se abat de la traseul marcat precum şi al celor care colecionează material biologic.  

5.5. Impactul produs asupra aşezărilor umane şi a altor obiective

 

Deoarece zonele locuite se află la distanţă mare de obiectivul analizat, impactul zgomotului respectiv a noxelor generate de activitate asupra stării de sănătate a populaţiei este nesemnificativă.

5.6. Impactul vizual

 

Terenul pe care se desfăşoară activitatea nu creează un impact vizual negativ, comparativ cu mediul înconjurător neafectat.

Măsuri de diminuare a impactului

Prin lucrările de refacere a mediului înconjurător după terminarea lucrărilor de inestiţii şi prin vopsirea în culori adecvate a pilonilor instalaţiei de transport pe cablu, acest impact va fi practic eliminat. Totodată, prin efectuarea acestor lucrări se vor elimina şi o parte din impacturile negative rezulte ca urmare a dezvoltării anterioare a zonei turistice Rusu – Parâng.

5.7. Impact social şi economic

 

Activitatea desfăşurată are un efect social şi economic benefic major asupra populaţiei din zonă, prin creerea de noi locuri de muncă.

 

5.8. Impact cultural şi etnic

 

Populaţia din localităţile situate în zona respectivă au tradiţii culturale şi etnice specifice acesteia.

Activitatea desfăşurată în obiectivul analizat nu are impact asupra valorilor etnice şi culturale din zonă.

 

5.9. Impactul datorită unor fenomene naturale deosebite asupra mediului înconjurător

 

Nu este cazul.

 

 

6. EVALUAREA IMPACTULUI

Pentru evaluarea cantitativă a impactului creat de activitatea de Extindere pârtii de schi în zona Slima asupra mediului inconjurator s-a utilizat " metoda Rojansky", incadrand indicile de poluare maxima " Ip max " calculat în scările de bonitate, cu acordarea unor note care exprima apropierea / depărtarea stării de fapt faţă de starea ideala (naturala) a mediului, scări de onitate prezentate în capitolele anterioare pentru fiecare factor de mediu . Utilizând acest procedeu s-au acordat următoarele note de bonitate :

Nbaer  =          9.0

Nb apa  =          9.0

Nbsol  =        10.0

Nb zgomot    =           9.0

Valoarea indicelui de poluare globală este redat de raportul dintre suprafaţa figurii geometrice (pătrat) considerat ca starea ideală Si şi suprafaţa obţinută după marcarea notelor de bonitate Sp:

În situaţia de faţă  1<Ipg<2 respectiv Ipg = 1,08

Scara privind calitatea mediului indica următoarele aprecieri :

Ipg =1,0- mediu natural neafectat de activitatea umana

Ipg = 1 ¸2 - mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile

Ipg = 2 ¸3 - mediu supus efectului activităţii umane provocând stare de discomfort formelor de viata

Ipg = 3 ¸4 - mediu supus efectului activităţii umane provocând tulburări formelor de viata

Ipg  = 4 ¸6 - mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata

Ipg > 6 - mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.

În consecinţă activitatea se desfăşoară în limite admisibile pentru protecţia mediului.

Pentru evaluarea impactului a fost utilizată şi matricea LEOPOLD care caracterizează impactul activităţii asupra factorilor de mediu, şi sociali care este prezentate în cele ce urmează.

 

MATRICEA LUI LEOPOLD MODIFICATĂ

 

MEDIUL SOCIO-ECONOMIC

PEISAJ

FAUNĂ

FLORĂ

AER

APĂ

SOL

 

 

INTERES SOCIAL

VENIT

LOC DE MUNCĂ

ZGOMOT

EMISII DE PRAF

EMISII DE GAZE

INFILTRAŢII

VĂRSĂRI

SCURGERI

POLUARE

OCUPARE

 

 

 

 

 

 

X

X

X

 

 

X

 

X

X

 

MINIM

 

MAGNITUDINE

 

 

 

X

 

 

 

X

X

 

 

 

 

X

MEDIU

X

X

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ÎNSEMNATĂ

X

X

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

POZITIV

CARACTER

 

 

 

 

X

X

 

X

X

X

 

 

 

X

NEGATIV

 

X

X

 

 

X

 

X

X

 

 

 

 

X

DIRECT

TIP

X

 

 

 

X

 

 

 

 

X

 

 

 

 

INDIRECT

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

SIMPLĂ

ACUMULARE

 

 

 

 

 

 

 

X

X

 

 

 

 

 

ACUMULATIVĂ

 

 

 

 

X

X

 

 

X

 

 

 

 

 

SINERGICĂ

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

 

X

X

 

PE TERMEN SCURT

MOMENT

 

 

 

 

X

X

 

 

 

 

 

 

 

 

PE TERMEN MEDIU

X

X

X

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

PE TERMEN LUNG

 

 

X

 

X

X

X

X

X

 

 

X

X

 

TEMPORAR

DURATĂ

X

X

 

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

PERMANENT

 

 

 

 

X

X

 

X

X

X

 

X

X

 

REVERSIBIL

REVERSIBILITATE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

IREVERSIBIL

 

 

 

X

X

X

X

X

X

 

 

 

 

X

RECUPERABIL

RECUPERABILITATE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

IRECUPERABIL

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

PERIODIC

PERIODICITATE

 

 

 

 

 

 

X

X

X

X

 

 

 

 

NEREGULAT

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

CONTINUU

CONTINUITATE

 

 

 

 

 

 

X

X

X

 

 

 

 

 

DISCONTINUU

X

X

X

X

X

X

X

X

 

 

 

 

 

X

SIGUR

PROBABILITATE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PROBABIL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

X

 

IMPROBABIL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

NECUNOSCUT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

X

X

 

X

X

X

X

X

X

X

 

 

 

COMPATIBIL

 

 

 

 

X

 

 

 

 

 

 

 

 

 

X

MODERAT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SEVER

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CRITIC

 

 


7. ANALIZA ALTERNATIVELOR

 

7.1. - descrierea alternativelor: amplasament alternativ, alt moment pentru demararea proiectului, alte soluţii tehnice şi tehnologice, măsuri de ameliorare a impactului asupra mediului etc., cu indicarea motivelor care au condus la alegerea făcută;

 

În evaluarea impactului proiectului asupra factorilor de mediu au fost luate în considerare trei alternative:

1. Alternativa „0” care este benefică pentru conservarea biodiversităţii din zonă, dar limitează dramatic posibilităţiile de reconversie socio-economică a zonei miniere Valea Jiului ca urmare a reducerii în mod constant a activităţiilor miniere. Totodată alternativa „0” permite dezvoltarea lentă dar certă a investiţiilor private, de valoare mică care au ca rezultat apariţia în zonă a unor construcţii inestetice, a unor suprafeţe de teren afectate de construcţie acestor clădiri şi nerefăcute, etc. Totodată, neimplementarea proiectului va cauza dezvoltarea traficului auto în zona alpină, cu un impact care în timp va deveni semnificativ prin practicarea acestui tip de turism (poluare, distrugere suprafeţe înierbate, poluarea solului cu produse petroliere, acces animale domestice, în principal câini, tăieri de arbori, etc.).

Alternativa 1 care prevede derularea proiectului în forma iniţială, cu pârtii de lăţime constantă de 40 – 50 m şi cu pante reprofilate atât în profil longitudinal cât şi în profil transversal. Deoarece în faza de evaluare a impactului s-a constatat existenţa unui impact major asupra mediului înconjurător, acestă variantă a fost considerată ca fiind inacceptabilă (derocări de 30 – 45 m adâncime, demolări de cabane şi alte construcţii existente, regularizare pârâu Gruniu).

Alternativa 2 a rezultat din modificarea alternativei 1 şi implicit a proiectului iniţial prin:

  • Reducerea lăţimii pârtiilor acolo unde există rezervaţii naturale sau construcţii;
  • Renunţarea la lucrările de regularizare a cursului pârâului Gruniu.
  • Renunţarea la reprofilarea longitudinală a pârtilor, fapt ce a redus de peste 10 ori volumul de roci care urma să fie dislocat.

7.2. analiza mărimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea şi eficienţa măsurilor de ameliorare pentru fiecare alternativă a proiectului şi pe fiecare componentă de mediu.

 

Analiza comparativă a alternativelor luate în considerare:

Impact generat

Alternativa 0

Alternativa 1

Alternativa 2

Apă

0

-2

0

Aer

0

0

0

Sol

0

-3

-1

Subsol

0

-3

0

Biodiversitate

0

-2

-1

Peisaj

0

-3

0

Socio - economic

0

+3

+3

Cultural

0

0

0

Total

0

-10

+1

 

Cu toate că alternativa 2 afectează mediul înconjurător, impactul socio-economic pozitiv precum şi lucrările de reabilitare a mediului propuse după încheierea lucrărilor de construcţie indică acestă alternativă ca fiind optimă pentru dezvoltarea municipiului Petroşani.

Deoarece zona municipiului Petroşani a fost considerată o zonă defaforizată, trebuie acceptată ideea unei dezvoltări alternative, după principiile dezvoltării durabile. Din acest motiv, dorinţa de a limita cât mai mult impactul datorat dezvoltării unor proiecte în ariile protejate nu trebuie să aibă drept rezultat impunerea alternativelor de tip „0”, nu se face nimic. O astfel de atitudine ar bloca dezvoltarea zonei în totalitate, cu atât mai mult, cu cât această este practic împresurată cu zone protejate.

 


8. MONITORIZAREA

8.1. Monitorizarea calităţii apei

 

Se va monitoriza calitatea apelor reziduale, urmărindu-se următorii parametrii:

  • pH
  • suspensii totale
  • CCO
  • CBO5
  • Substante extractibile cu solventi organici
  • Fosfor total ( P )
  • Substante extractibile cu solventi organici
  • Detergenţi

8.2. Monitorizarea calităţii aerului

Se va monitoriza calitatea aerului (imisii), urmărindu-se următorii parametrii:

  • Pulberi totale în suspensie
  • COV
  • Nox
  • SOx

8.3. Monitorizarea calităţii solului

 

Se va monitoriza calitatea solului, urmărindu-se parametrii impuşi de normele în vigoare o dată pe an.

8.4. Monitorizarea biodiversităţii

 

Structura şi evoluţia ecosistemelor se va analiza anual, cel puţin cinci ani după finalizarea proiectului în totalitate.

 

Plan de monitorizare

Factorul de mediu asupra caruia se manifesta impactul

Posibilul impact produs

 Masura de reducere a impactului

Cerinta monitorizarii

Frecventa de monitorizare

Responsabilitatea privind monitorizarea.

apa

Deversare ape menajere şi produse petroliere

Epurarea apelor menajere în staţia proprie de epurare.

 

pH

 

suspensii totale

 

CCO

 

CBO5

 

Substante extractibile cu solventi organici

 

Fosfor total

 

Detergenţi

trimestrial

Primăria Municipiului Petroşani

aer

Gaze eşapament

Pulberi

Revizia periodică a utilajelor.

Umezirea căilor de acces

COV, Nox, SO2, CO

Pulberi totale în suspensie

Pulberi sedimentabile

 

trimestrial

Primăria Municipiului Petroşani

sol

Scurgeri ape pluviale de pe platforme

Colectarea apelor şi epurarea lor

Revizia tehnică periodică a utilajelor şi autovehiculeor

Produse petroliere

 

Metale grele

semestrial

Primăria Municipiului Petroşani

biodiversitate

Modificare structură ecosisteme

Refacere suprafeţe efectate

Monitorizare specii desemnate

anual

Primăria Municipiului Petroşani

 


9. SITUAŢII DE RISC

9.1. Riscuri naturale (cutremur, inundaţii, secetă, alunecări de teren etc.)

 

9.1.1. Riscul seismic

 

Obiectivul este situat într-o zona seismică F cu coeficientul Ks = 0,06s.

La proiectarea instalaţiilor de transport pe cablu este necesar să se ţină cont de acest risc.

9.1.2. Riscul meteorologic

 

Este redus în zona obiectivului deoarece acesta nu este amplasat în vecinătatea unor cursuri de apă. Totuşi, în perioada de executare a lucrărilor de reprofilare a pârtiilor precipitaţiile abundente pot avea drept efect fenomene de şiroire şi de formare a ravenelor.

9.2. Accidente potenţiale (analiză de risc);

 

Accidente de muncă pot apărea izolat, în perioada de execuţie a proiectului. Totuşi, probabilitatea apariţiei unor situaţii de risc va fi diminuată ca urmare a utilizării unor utilaje conforme cu normele UE, a respectării regulamentelor de utilizare prevăzute în cărtea tehnică, precum  şi ca urmare a respectării legislaţiei privind protecţia muncii.

Se vor folosi sisteme de avertizare vizuale şi/sau acustice, după caz, pentru avertizarea executării lucrărilor la obiectivul analizat.

În perioada de funcţionare pe drumurile proiectate pot apărea, izolat, accidente care pot conduce la autodeversarea mai multor materiale sau hidrocarburi, dar care se estimează că nu pot genera situaţii de risc.

  Emisiile de metale grele generate de traficului auto în atmosferă nu vor genera o supraexpunere a poplulatiei la substante cancerigene, având în vedere morfologia reliefului care favorizează dispersia rapidă a substanţelor cu potenţial cancerigen şi nu numai.

Apoi, in timpul etapei de executie se vor da acorduri pentru majoritatea poluantilor emisi, conform valorilor limita atat nationale cat si EU. Pot fi permise unele depasiri NO2, (NOx) dar acest lucru se va face numai la nivelul drumului sau in vecinatatea acestuia.

Nu se vor ivi situatii critice generate de efectul sinergic al poluantilor (NO2 + particule suspendate si SO2 + particule suspendate)

În ceea ce priveşte vegetaţia,  în faza de executie se vor ivi situatii pe termen scurt de presiune chimica asupra vegetatiei din cauza expunerii la impurificarea NOx. In acelasi timp, valoarea orientativa UE ca medie anuala recomandata pentru protectia ecosistemului poate fi usor depasita.

Gazele acide (NO2, SO2) si particulele emise in atmosfera pe parcursul fazei de executie vor avea o influenta scazuta asupra cresterii agresivitatii atmosferice.

9.3. analiza posibilităţii apariţiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de graniţele ţării;

Nu este cazul

9.4. planuri pentru situaţii de risc;

Nu este cazul

9.5. măsuri de prevenire a accidentelor.

Nu este cazul


10. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

 

Pe parcursul elaborării lucrării nu au fost întâmpinate dificultăţi deosebite.


X

Clic aici pentru a închide harta



Alegeți un județ de pe hartă pentru a fi redirecționat spre autoritatea locală.