Starea mediului in Romania

tipareste trimite pe mail

 Raport anual starea mediului Hunedoara 2009

Detalii

Autor: APM Hunedoara,
Adăugat: 2010-10-21 12:12:31
Ultima actualizare: 2010-10-21 12:12:31

 

CAPITOLUL 1.  CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

                                                                                                                                                  

1.1.Date generaleale judeţului Hunedoara

 

a. Aşezare, relief, climă

 

Situat în partea central-vestică a României, teritoriul judeţului Hunedoara constituie o entitate geografică diversă şi armonioasă, ce a determinat ca pe aceste meleaguri să pulseze o viaţă intensă; el este străbătut transversal de râul Mureş şi afluenţii săi din zona mediană - Strei şi Cerna, având la sud bazinul superior al râului Jiu, iar la nord bazinul superior al Crişului Alb. Limitele administrative urmăresc, în linii generale, cumpăna apelor. Teritoriul judeţului are o alcătuire geologică complexă, care cuprinde mai multe unităţi structurale majore: majoritatea formaţiunilor geologice aparţin Carpaţilor Meridionali; autohtonul Danubian cu formaţiuni cristaline epimetamorfice şi granitoide, conglomerate, gresii şi marne; pânza Getică – alcătuită din roci metamorfice (în  Munţii Şureanu şi Godeanu, partea sudică a masivului Poiana Ruscă) şi sedimentare (gresii, conglomerate violacee, argile, calcare, marne – în Munţii Şureanu şi bazinul Petroşani).

În partea de nord a judeţului sunt prinse terminaţiile sudice ale Munţilor Apuseni (Munţii Metaliferi şi Munţii Trascău) care au în fundament roci bazice peste care se dispun calcarele neojurasice şi, discordant, pachete de gresii calcaroase albicioase. În zona Geoagiu – Bozeş se află un complex detritic flişoid („stratele de Bozeş”); în partea sudică a Munţilor Metaliferi sunt prezente erupţiile ofiolitice mezozoice, care ţin de magmatismul iniţial, fiind reprezentate prin bazalte şi sill-uri de dolerite şi gabrouri.

Habitatele naturale şi seminaturale au reuşit să-şi păstreze aspectul nealterat doar pe terenurile care nu au prezentat interes economic, în zone greu accesibile (etajul montan alpin şi subalpin), în cele mai multe cazuri sunt incluse ariilor naturale protejate (care ocupă cca. 31,43% din suprafaţa judeţului). Astfel, în judeţul Hunedoara se regăsesc diferite tipuri de habitate naturale pe toate cele 3 trepte de relief: habitate de ape dulci, habitate de pajişti şi tufărişuri, habitate de mlaştini, habitate de stâncării şi peşteri, habitate de pădure.

În judeţul Hunedoara sunt numeroase lacuri naturale (în Munţii Retezat (80), în Parâng (8), în Şureanu (2)), dar şi antropice (Gura Apelor, Cinciş, Ostrov, Păclişa, Haţeg, Subcetate).

Relieful dominant al judeţului este cel montan (vârfurile Munţilor Retezat şi Parâng depăşind înălţimea de 2500 m). Masivele muntoase înalte şi mijlocii din partea de sud şi sud-est aparţin Carpaţilor Meridionali, iar munţii mijlocii şi mici din vest şi nord aparţin Carpaţilor Occidentali.

Din grupa Carpaţilor Meridionali, între limitele judeţului Hunedoara sunt cuprinşi: Munţii Godeanu (vf. Gugu-2290 m), Munţii Ţarcu (vf. Petrii-2190 m), Munţii Vâlcan (vf. Straja-1870 m), Munţii Retezat (vf.Peleaga-2509 m), Munţii Parâng (vf. Parângul Mare-2519 m), Munţii Şureanu (Vf. lui Pătru - 2130 m). Carpaţii Occidentali sunt reprezentaţi prin: Munţii Poiana Ruscă, Munţii Zarand, Munţii Metaliferi.

Între aceste masive muntoase se află depresiunile: Petroşani, Brad, Ţara Haţegului şi culoarele depresionare Strei-Cerna (Orăştie) şi Mureşului (Deva - Zam).

             În judeţul Hunedoara, pentru frumuseţea peisajului, valoarea ştiinţifică şi de patrimoniu natural, au fost declarate 46 arii naturale protejate de interes naţionalşi 20 de situri propuse de România pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000, cuprinzând teritorii în care sunt ocrotite formaţiuni vegetale, fenomene geologice şi monumente ale naturii. Suprafaţa totală a acestora este de: 222370,560 ha. Ca întindere se remarcă :

  -  Parcul Naţional Retezat, cu o suprafaţă de 38 138 ha;

  - Parcul Naţional Defileul Jiului, cu o suprafaţă de 11 127 ha (din care doar 4,8% sunt pe teritoriul judeţului Hunedoara);

  -  Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, cu o suprafaţă de 38 184  ha;

  -  Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, cu o suprafaţă de 102 392 ha;

    - Situl de importanţă comunitară ROSCI0188 Parâng,  cu o suprafaţă de 29907 ha(din care 36% sunt pe teritoriul judeţului Hunedoara);

    - Aria specială de protecţie avifaunistică ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior - Dealurile Lipovei, cu o suprafaţă de 55660,3 ha (din care 11,2% sunt pe teritoriul judeţului Hunedoara);

    - Situl de importanţă comunitară ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior, cu o suprafaţă de 32003 ha (din care 64% sunt pe teritoriul judeţului Hunedoara).

Ariile naturale protejate sunt tratate în amănunt în capitolul 6.

Judeţul Hunedoara are o suprafaţă de 706 267 ha  din care: 280332 hectare teren agricol,340294 hectare vegetaţie forestieră, 5 818 hectare ape curgătoare şi stătătoare (inclusiv bălţi) (0,82%), 9 172 hectare suprafaţă locuită şi 70651 hectare reprezentând alte suprafeţe. Pe teritoriul judeţului sunt un număr de 543 aşezări din care: 7 municipii, 7 oraşe, 55 de comune şi 474 de sate, o populaţie de aproximativ 464739 locuitori (cu 3579 mai puţin decât în 2008). Ca structură după mediul de rezidenţă, populaţia este distribuită astfel: în mediul urban- 356654 locuitori, iar în mediul rural – 108085 locuitori.

Situat în partea central-vestică a ţării, între 46”16’ latitudine N (la Bulzeşti) şi 45”19’  longitudine E (în Munţii Parâng), el face legătura între judeţele bănăţene - din vest (Caraş-Severin, Timiş, Arad) şi cele transilvănene - din centrul ţării (Alba, Sibiu), precum şi cu judeţele sudice Gorj şi Vâlcea. Altitudinea medie a principalelor localităţi din  judeţul Hunedoara este prezentată în tabelul 1.1.1.

 

Judeţul

Localitatea

Altitudinea (m)

Hunedoara

Oraşul Aninoasa

650

Hunedoara

Municipiul Brad

206

Hunedoara

Oraşul Călan

230

Hunedoara

Municipiul Deva

187

Hunedoara

Oraşul Geoagiu

321

Hunedoara

Oraşul Haţeg

310

Hunedoara

Municipiul Hunedoara

278

Hunedoara

Municipiul Lupeni

700

Hunedoara

Municipiul Orăştie

210

Hunedoara

Oraşul Petrila

675

Hunedoara

Municipiul Petroşani

615

Hunedoara

Oraşul Simeria

201

Hunedoara

Oraşul Uricani

750

Hunedoara

Municipiul Vulcan

680

 

Tabelul nr. 1.1.1. Altitudinea medie a principalelor localităţi din judeţul Hunedoara

 

 

b. Evidenţierea extremelor climatice şi manifestări ale acestora

 

Clima judeţului Hunedoara este temperat–continentală, cu influenţe submediteraneene la sud de Valea Mureşului şi influenţe oceanice în vest, cu o etajare evidentă pe verticală (de la şes spre climatul alpin).Temperatura medie anuală a aerului în anul 2009 a avut valori cuprinse între 4,9 °C (staţia Parâng) şi 10,9 °C (staţia Deva), valori aproximativ egale celor din anul 2008.În Lunca Mureşului media anuală a temperaturii este de 10°C. Maxima absolută a fost înregistrată în 24.07.2007 la Deva, valoarea sa fiind de 40,0°C, iar minima absolutăa fost înregistrată la Petroşani în data de 25.01.1963 fiind de -29,9°C.Precipitaţiile atmosferice sunt repartizate neuniform, fiind cuprinse între 530 mm în depresiuni şi 1000 - 1200 mm în zonele montane înalte.

În cursul anului 2009, valorile temperaturii aerului, precipitaţiilor şi vântului înregistrate la staţiile meteorologice Deva, Petroşani, Parâng şi Ţebea s-au încadrat în limitele normale pentru tipul de climat temperat-continental moderat în care ne situăm. (v. Tabelul 1.1.2).Faţă de anul 2008 însă, putem vorbi în general de o vară cu temperaturi maxime mai scăzute în 2009 în zonele joase şi de deal (valori cuprinse între 2,6-3,4°C la Ţebea, Deva şi Petroşani),dar uşor mai ridicate în zona montană înaltă (cu 0,30C la staţia Parâng); în iarna 2009 s-au înregistrat temperaturi minime anuale mai scăzute cu 2,4 - 4,20C faţă de anul 2008 la staţiile Ţebea, Deva şi Petroşani, în timp ce la staţia Parâng valoarea minimă anuală a fost mai ridicată cu 1,60C.

 

Judeţ

Staţia meteorologică

Temperatura medie anuală (°C)

Temperatura maximă lunară (°C)

Temperatura minimă lunară

(°C)

Hunedoara

Ţebea

10,4

32,5

-19,5

Hunedoara

Deva

10,9

33,5

-17,1

Hunedoara

Petroşani

9,1

31,2

-19,6

Hunedoara

Parâng

4,9

24,6

-17,6

 

Tabelul nr. 1.1.2. Temperaturile medii, maxime şi minime anuale  de la staţiile meteorologice din  judeţul Hunedoara

           

            Precipitaţiile atmosferice au fost uşor mai ridicate faţă de anul trecut doar la staţia Deva (atingând 585,7mm în anul 2009, faţă de 581,2mm în anul 2008); la celelalte staţii s-au înregistrat  valori mai mici pentru precipitaţiile căzute în zonele de nord şi de sud ale judeţului: 734,2mm la staţia Ţebea (faţă de 778,3mm anul trecut) şi 677,9mm la staţia Petroşani (faţă de 832,9mm anul trecut), respectiv 984,5mm în zona montană (faţă de 1159,5mmîn anul 2008). Anul trecut, luna iunie a fost cea mai bogată în precipitaţii (pentru zona Deva - 99,0mm, pentru Parâng -189,0mm, pentru Ţebea -135,9mm, pentru Petroşani  - 104,3mm), iar luna septembrie a fost cea mai secetoasă (3,6mm – la Deva, 22,4mm în Parâng, 0,3mm – la Ţebea şi 11,3mm în Petroşani). Cantitatea totală de precipitaţii căzută în anul 2009 în judeţul Hunedoara este prezentată în tabelul 1.1.3.

 

Judeţ

Staţia meteorologică

Cantitate totală de precipitaţii (mm_2007)

Hunedoara

Ţebea

734,2

Hunedoara

Deva

585,7

Hunedoara

Petroşani

677,9

Hunedoara

Parâng

984,5

  

Tabelul nr. 1.1.3. Cantitatea de precipitaţii de la staţiile meteorologice din  judeţul   Hunedoara

 

Din totalul zilelor cu precipitaţii, numărul de zile cu ninsori a fost cuprins între 24 de zile la staţia Deva şi 72 de zile la staţia Parâng. Stratul de zăpadă s-a menţinut 3 zile la Deva, 117 zile în Parâng, 5 zile la Ţebea şi 8 zile la Petroşani.

În anul 2009 nu s-au înregistrat fenomene meteorologice deosebite în judeţul Hunedoara: doar la staţia Parâng s-au înregistrat 5 zile cu grindină (lunile aprilie, mai, iunie), care au însoţit orajele; în restul zonelor s-au înregistrat furtuni în sezonul cald (cu mici excepţii prezentate în tabelul 1.1.4.)

 

 

Staţia meteorologică

Lunile

Nr. anual de zile

I

II

II

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Ţebea

-

-

2

5

6

8

9

6

-

-

-

-

36

Deva

-

-

1

1

7

9

10

6

-

-

-

1

35

Petroşani

-

-

-

4

11

7

9

7

2

-

1

-

41

Parâng

-

-

-

2

11

8

9

5

2

-

1

-

38

 

Tabelul nr.1.1.4. Zilele cu oraje înregistrate la staţiile meteorologice din  jud. Hunedoara

 

            Vânturile au fost mai frecvente în zona montană înaltă (91,2% la staţia Parâng) şi foarte rare în Depresiunea Petroşani (21,4%). Direcţiile dominante ale vânturilor au fost şi ele diferite, în funcţie de dispunerea principalelor bariere naturale (culmile muntoase): la Deva au dominat vânturile de vest şi sud, în Munţii Parâng – vânturile de nord şi sud-vest, în timp ce la Petroşani - vânturile  din sud şi sud-vest au avut frecvenţa mai mare.

 

.

1.2. Resursele naturale

 

1.2.1. Resurse naturale neregenerabile

 

Judeţul Hunedoara deţine importante resurse neregenerabile (minerale şi combustibili fosili), a căror exploatare actuală depinde de cererea de pe piaţă. Cele mai importante resurse sunt :

·huila –în Depresiunea Petroşani, unde, în zonele de exploatare s-au format şi dezvoltat în ultimele două secole aşezări umane de tip urban -  Petrila, Petroşani, Vulcan, Lupeni, Aninoasa, Uricani, care au asimilat vechile localităţi momârlăneşti Lonea, Paroşeni, Bărbăteni, Livezeni, Dîlja;

·cărbunele brun – exploatări istorice în Depresiunea Brad (la Ţebea);

·piritele – pe rama sudică şi estică a Munţilor Metaliferi (în zonele Boiţa-Haţeg şi Deva);

·minereurile complexe neferoase – din Munţii Metaliferi (cu exploatări istorice la Băiţa, Săcărâmb, Hondol, Măgura-Topliţa), Munţii Poiana Ruscă (Muncelul Mic) şi Munţii Zarand (Ciungani, Căzăneşti, Almaş Sălişte);

·  minereurile auro-argintifere –la Gurabarza, Săcărâmb, Brad, Certej;

·  zăcămintele de fier –la Ghelari, Teliuc şi Vadu Dobrii, Ciungani – Căzăneşti;

·  travertinul – la Geoagiu, Cărpiniş, Bampotoc;

·calcarul –la Crăciuneşti, Lăpugiu, Ardeu, Roşcani, Zlaşti şi Băniţa;

·    bauxita – la Ohaba-Ponor;

·    talcul – Lelese, Cerişor;

·    bentonita –  la Gurasada, Dobra;

·    dolomita – Teliuc, Zlaşti;

·    gipsul – Călanu Mic;

·    nisipurile cuarţoase : Baru Mare şi Uricani;

·    marmura: Alun, Bunila;

·    andezitele şi dacitele: Deva, Băiţa, Crişcior, Ormindea şi Valea Arsului;

·apele geotermale – Geoagiu-Băi, Vaţa, Călan-Băi;

·apele minerale – Boholt, Băcia, Bampotoc, Chimindia;

·dioxidul de carbon – Ocolişu Mare

            Începând din anul 1990, multe din aceste exploatări au fost închise datorită transformărilor economice şi politice din România. În Depresiunea Petroşani au fost închise total exploatările miniere Aninoasa, Valea de Brazi, Câmpu lui Neag, Petrila Sud, restul restrângându-şi activitatea (prin închiderea unor sectoare subterane şi/sau incinte de suprafaţă – în cazul exploatărilor miniere Lupeni, Vulcan, Uricani). De asemenea, a încetat activitatea de exploatare a dioxidului de carbon de la Ocolişu Mare şi la exploatările miniere de cărbune brun, minereuri de fier, minereuri complexe de neferoase – cuprifere, bauxită şi auro-argintifere.

            Rocile de construcţie, indiferent de originea lor metamorfică, sedimentară sau vulcanică, apele geotermale şi minerale continuă să se exploatează şi în prezent. Nisipurile şi pietrişurile din albiile minore ale râurilor sunt o altă resursă naturală mult solicitată în prezent de agenţii economici, extracţia realizându-se în principal prin balastierele amenajate în lungul Mureşului şi Streiului.

 

1.2.2. Resurse naturale regenerabile

 

Pe teritoriul judeţului Hunedoara se utilizează toate categoriile de resurse naturale regenerabile: apa, aerul, solul, flora şi fauna sălbatică. Solurile de tip aluvisoluri, gleiosoluri, stagnosoluri şi cernoziomuri se regăsesc pe văile râurilor, în luncile Mureşului, Streiului, Crişului; în depresiuni, pe terase şi pe dealurile piemontane se întâlnesc cernoziomuri, luvosoluri, pelisoluri şi preluvosoluri roşcate; în zona munţilor scunzi (până la 1000–1200m), se regăsesc solurile din clasele eutricambosoluri şi districambosoluri.

Fondul pedologic al luncilor, depresiunilor, dealurilor este fertil şi utilizat cu bun randament în agricultură.

În afara vegetaţiei alpine şi subalpine din etajele montane înalte, există o bogată vegetaţie forestieră: păduri de conifere, păduri de foioase (făgete, păduri amestecate de fag şi gorun, cer, gârniţă), precum şi zăvoaie, în pâlcuri întrerupte cu sălcii, răchite, arin, plop, etc.

Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul României, de mare interes cinegetic: mamifere (capra neagră, cerb, ursul carpatin, mistreţul, vulpea, lupul, iepurele) şi păsări. La acestea se adaugă o mare diversitate de reptile şi amfibieni, iar în lacuri şi râuri abundă speciile piscicole (scobari, păstrăvi, cleni, mrene, ştiuci, somn ş.a.).

 

 

Fig. nr. 1.2.2.1.Barajul Gura Apelor

 

Cea mai importantă resursă regenerabilă o constituie apa (de suprafaţă şi subterană), utilizată în scop potabil, tehnologic, pentru producerea energiei electrice (Fig. 1.2.2.1.), în zootehnie, pentru irigaţii şi piscicultură.

Reţeaua hidrografică a judeţului este bogată şi complexă si cuprinde : râuri, lacuri alpine, bălţi, precum şi importante zăcăminte subterane (acvifere).; ea este structurată în 3 bazine hidrografice: Mureş, Jiu şi Criş. Bazinul hidrografic al Mureşului ocupă partea centrală a judeţului şi, împreună cu principalii săi afluenţi (Strei, Râu Mare şi Cerna) contribuie substanţial la menţinerea rezervelor de apă ale aglomerărilor umane. Partea de sud a judeţului este drenată de Jiul de Est şi Vest - din bazinul Jiului, iar partea de nord a judeţului – de Crişul Alb cu afluenţii săi valea Ribiţei şi valea Bulzeştilor, aparţinând bazinului hidrografic al Crişurilor.

Lacurile sunt numeroase şi au, cele mai multe, origine glaciară (fig. 1.2.2.2.): în Retezat – Tăul Mare, Tăul Mic, Tăul Porţii, Bucura, Zănoaga, Tăul Negru, Judete, Slăveiul, Stânişoara, Ţapului, Galeşul ; în Parâng – Gălcescu, Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, etc. şi în Şureanu – Iezerul Mare şi Iezerul Mic. Importante sunt şi lacurile antropice Cinciş şi Valea de Peşti. Toate aceste lacuri  întregesc frumuseţea şi pitorescul judeţului Hunedoara.

 

 

Fig. 1.2.2.2. Lacuri glaciare din Munţii Retezat

 

 

1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială

 

Judeţul Hunedoara are o populaţie de 464 739 locuitori din care 225 437 sunt de sex masculin iar 239 302 sunt de sex feminin.

Conform Direcţiei Judeţene de Statistică Hunedoara, distribuţia populaţiei pe sexe şi medii de vârstă, în perioada 1995-2009, se prezintă în tabelul următor:

 

Anii

Total judeţ Hunedoara
(număr persoane)

Urban judeţ Hunedoara
(număr persoane)

Rural judeţ Hunedoara
(număr persoane)

Locu-itori / km2

Ambele
sexe

Masculin

Feminin

Ambele
sexe

Masculin

Feminin

Ambele
sexe

Masculin

Feminin

1995

546163

270966

275197

415614

206656

208958

130549

64310

66239

77,3

2000

523073

256606

266467

397409

194905

202504

125664

61701

63963

74,1

2001

518975

254240

264735

401968

196894

205074

117007

57346

59661

73,5

2002

493760

240662

253098

379962

185141

194821

113798

55521

58277

69,9

2003

489872

238441

251431

377365

183421

193944

112507

55020

57487

69,4

2004

484767

235698

249069

372680

180985

191695

112087

54713

57374

68,6

2005

480459

233719

246740

369550

179461

190089

110909

54258

56651

68,0

2006

477259

231949

245310

367106

178042

189064

110153

53907

56246

67,6

2007

472284

229400

242884

362732

175715

187017

109552

53685

55867

66,9

2008

468316

227367

240951

359023

173813

185210

109295

53554

55741

66,3

2009

464739

225437

239302

356654

172445

184209

108085

52992

55093

65,8

 

Tabel nr. 1.3.1.2. Distribuţia populaţiei în perioada 1995-2009

 

            Judeţul Hunedoara se confruntă cu un proces de îmbătrânire demografică, efectele sale în viaţa economică şi socială urmând să fie resimţite când în populaţia în vârstă aptă de muncă vor intra generaţiile, reduse numeric.

 

Anul

Total

Nr. de persoane pe grupe de vârstă

 

0 - 14 ani

15 - 59 ani

60 ani şi peste

 
 

1995

546163

110281

352925

82957

 

2000

523073

94310

338592

90171

 

2001

518975

90652

337536

90787

 

2002

493760

83144

319371

91245

 

2003

489872

79064

319616

91192

 

2004

484767

74999

318539

91229

 

2005

480459

71404

317915

91140

 

2006

477259

69522

316456

91281

 

2007

472284

67418

312723

92143

 

2008

468318

65879

309355

93084

 

2009

464739

64505

305727

94507

 

 

Tabel nr. 1.3.1.3. Distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă

 

Dinamica populaţiei din judeţul Hunedoara în perioada 1930-2009 este prezentată în figura următoare:

 

Fig. 1.3.1.1. Dinamica populaţiei

 

Judeţul Hunedoara cuprinde un număr de 7 municipii, 7 oraşe, 55 comune şi 457 sate.

 

Anul

Numărul oraşelor
şi municipiilor

din care: municipii

Numărul
comunelor

Numărul
satelor

 
 

1990

13

3

56

458

 

1995

13

5

56

458

 

2000 -2002

14

5

55

457

 

2003

14

7

55

457

 

2004 - 2009

14

7

55

457

 

 

Tabel nr. 1.3.1.4. Numărul localităţilor din judeţul Hunedoara în perioada 1990-2008

 

 

Judeţ

Suprafaţa totală km2

 

Densitate populaţie loc/km2

Nr. oraşe şi municipii

Nr. municipii

Nr. comune

Nr. sate

Hunedoara

7062,67

65,8

14

7

7

457

 

 

Tabel nr. 1.3.1.5. Organizarea administrativă

 

 

1.3. Tendinţe socio-economice în judeţul Hunedoara

 

          Populaţia judeţului Hunedoara este caracterizată de diversitate culturală, comunităţile române coabitând cu cele ungare, rrome şi germane. Astfel, la recensământului din 2002, minorităţile naţionale reprezentau 7,3% din totalul populaţiei din judeţ.

            Din anul 1995, populaţia judeţului Hunedoara a scăzut constant, de la 546 163 locuitori, la 464 739 locuitori în 2008, ca urmare a unei rate negative a natalităţii şi emigraţiei externe a populaţiei din judeţ.

Disponibilizările masive din sectorul minier, din anii 1997-1999, au dus la scădereanivelului de trai în zona Valea Jiului şi creşterea semnificativă a ratei şomajului la nivel local faţă de rata şomajului la nivel naţional. În această situaţie a început fenomenul de migraţie, fiind unul din principalii factori care au contribuit la scăderea numerică a populaţiei din această zonă.

Populaţia municipiului Petroşani este în anul 2009 de 42 970 de locuitori, în scădere faţă de anul 2001 (47 192 locuitori). Aceeaşi tendinţă de scădere a fost înregistrată şi în Lupeni, unde populaţia a ajuns la 29 187 locuitori, în Petrila 24 961 de locuitori, faţă de 28 277 în anul 2001, sau în Vulcan, unde în prezent populaţia este de 28 413 de persoane, faţă de 32 607 în urmă cu 5 ani sau de 36 315 locuitori la începutul anului 1990.

Pe de altă parte, deşi în prezent populaţia municipiului Petroşani este de 42 970  locuitori (în 1989 se preconiza ca populaţia municipiului să ajungă până în anul 2010 la numărul de 75 000 de locuitori), mulţi dintre aceştia lipsesc de la apel, fiind plecaţi la muncă în străinătate, în special în Italia sau Spania. Astfel, printre cei aproape 3 milioane de români care lucrează, mai mult sau mai puţin oficial peste graniţe, peste 3 000 sunt originari din Petroşani. Alţi aproximativ 10 000 de muncitori "exportaţi” locuiau cândva în celelalte oraşe şi municipii din Valea Jiului. De altfel, numai datorită celor care nevoiţi de lipsa locurilor de muncă din Vale au ales să lucreze pentru străini a scăzut şi numărul şomerilor din zonă, unde în prezent, mai sunt înregistrate oficial doar câteva mii de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

În ceea ce priveşte spaţiul rural, acesta se caracterizează din punct de vedere demografic, printr-o densitate redusă a populaţiei, declin demografic datorat migraţiei şi îmbătrânirii populaţiei, rata mortalităţii relativ ridicată şi o capacitate scăzută de reînnoire demografică.

Agenţii economici  din judeţul Hunedoara, după tipul de capital, conform Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, se prezintă astfel:

Total firme: 18674, din care:

- cu capital majoritar de stat: 29;

- cu capital mixt (stat+privat): 50;

- cu capital integral străin: 584;

- cu capital  privat românesc: 17598;

- cu capital mixt (român+străin): 413;

            Situaţia statistică, după domeniul de activitate principal, aferentă anului 2009, se prezintă în tabelul următor:

 

Judeţ

Unităţi comerciale

Unităţi alimentaţie publica

Unităţi prestări servicii

Existente

Noi apărute in 2009

existente

Noi apărute in 2009

Existente

Noi apărute in 2009

Hunedoara

6253

686

1038

157

4418

618

 

Tabel 1.3.1. Dezvoltarea zonelor comerciale

                                                                                                                                                                  

Se observă o scădere a unităţilor de alimentaţie publică, faţă de anul 2008, când s-a înregistrat un număr de 1244 de unităţi, faţă de 1038 unităţi în 2009. De asemenea, în scădere, faţă de anul precedent, sunt şi unităţile de prestări servicii, în creştere fiind doar unităţile comerciale.

 

                                                                                                                                                                                             CAPITOLUL 2. ATMOSFERA

 

Aerul atmosferic natural, nepoluat, are o compoziţie diferită de cel pe care îl inspirăm noi astăzi, mai ales cei care locuim în oraşe dotate cu diverse întreprinderi de produs fum, praf şi alte gaze nocive. Compoziţia chimică a aerului natural este următoarea: azot – 78,084%, oxigen – 20,946%, argon – 0,934%, bioxid de carbon – 0,0331%. Au mai fost detectate şi următoarele elemente: neon, hidrogen, krypton, heliu, ozon, xenon, precum şi metan, oxid de azot şi vapori de apă. Agenţii poluanţi evacuaţi în atmosferă pot fi transportaţi pe zone mai mari datorită acţiunii factorilor meteorologici. Principalii factori meteorologici care intervin în modificarea gradului de poluare sunt viteza vântului şi stabilitatea aerului. Datorită curenţilor de aer, poluanţii sunt răspândiţi pe o suprafaţă mare în zonele învecinate activităţii poluatoare.

Surse naturale de poluare:eroziunea eoliană, incendiile, reziduurile de natură vegetală şi animală şi/sau fenomenele vulcanice.

Surse artificiale de poluare:centrale termoelectrice, industria siderurgică, industria metalurgică, industria chimică, întreprinderile de materiale de construcţii şi transporturile.

Consecinţele aerului poluat asupra sănătăţii oamenilor:

Ø      efecte acute  (imediate);

Ø      efecte cronice produse de concentraţii mai reduse de poluanţi atmosferici dar care în timp pot conduce la modificări patologice (ex. bronhopneumonii cronice, emfizem pulmonar, astm bronsic, pneumonie, bronşită cronică, conjunctivite, rahitism, îmbolnăviri ale aparatului nervos central, cancer pulmonar etc.);

            Consecinţele aerului poluat asupra construcţiilor: eroziune de degradare, eroziune de corodare, schimbarea culorii.

            Consecinţele aerului poluat asupra plantelor si  animalelor:

Ø      lezarea plantelor ducând până la dispariţie în unele cazuri;

Ø      îmbolnăvirea animalelor;

Potenţialele surse de poluare ale aerului din judeţul Hunedoara sunt: unităţile de producere a energiei electrice şi termice, unităţile siderurgice unităţile de producere a materialelor de construcţie, transporturile, etc.

 

 

2.1. Emisii de poluanţi atmosferici

 

      Anual, la nivel judeţean, Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, are responsabilitate întocmirii Inventarului de emisii de poluanţi atmosferici, emisii provenite atât de la sursele fixe (arderi în energie şi industrii de transformare, instalaţii de ardere neindustriale, arderi în industria de prelucrare, procese de producţie, extracţia şi distribuirea combustibililor fosili şi a altor produse, tratarea şi depozitarea deşeurilor, agricultură şi silvicultură), cât şi din sursele mobile (transport rutier, alte surse mobile şi utilaje).

      Inventarul de emisii de poluanţi atmosferici pe anul 2009, pentru judeţul Hunedoara, a fost întocmit în conformitate cu prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 524/2000, instrucţiuni privind elaborarea inventarelor de emisii ale poluanţilor atmosferici, utilizând aplicaţia CORINVENT şi metodologia CORINAIR,conform ultimului ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook – 2009).

La nivelul anului 2009, au fost inventariate circa 190 de firme şi instituţii care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul judeţului Hunedoara şi ale căror activităţi se regăsesc atât în sursele fixe cât şi mobile. Poluanţii de referinţă rezultaţi din aceste activităţi sunt: dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili nemetanici, metan, monoxid de carbon, dioxidul de carbon, amoniac, protoxidul de azot, pulberile, metalele grele şi poluanţii organici persistenţi.

      Strategia autorităţii de mediu este de a aplica prevederile legale, astfel ca aceste cantităţi anuale de poluanţi, să fie din ce în ce mai mici. Se impun, după caz, sisteme de reţinere a noxelor, aplicarea de tehnologii curate, remedierea imediată a eventualelor avarii, folosirea de carburanţi ecologici, înlocuirea combustibililor fosili, etc.

 

2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant

 

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului şi se datorează prezenţei în atmosferă a unor compuşi chimici alogeni care determină o serie de reacţii chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului aerului, precipitaţiilor şi chiar a solului, cu formarea acizilor corespunzători. Gazele cu efect acidifiant asupra atmosferei sunt: dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi amoniacul.  Aceşti poluanţi provin în special din activităţile antropice: arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaze naturale), metalurgie, agricultură, trafic rutier.

Emisiile de substanţe acidifiante, pe teritoriul judeţului Hunedoara, provin în principal din următoarele surse, inventariate în anul 2009:

·  arderea combustibililor fosili în scopul producerii energiei electrice şi termice, sursă semnificativă de oxizi de azot şi dioxid de sulf.  Aceste surse sunt instalaţiile mari de ardere (instalaţii de ardere care au o putere termică mai mare de 50 MW termici), care intră sub incidenţa Directivei 2001/80/EEC, în judeţul Hunedoara fiind două astfel de instalaţii mari de ardere, aparţinând S.C. Electrocentrale Deva S.A. şi S.C. Termoelectrica S.A. – S.E. Paroşeni;

·  arderea combustibililor fosili, a lemnului şi deşeurilor de lemn în centralele termice, care au o putere termică mai mică de 50 MW termici, de tip comercial, instituţional şi rezidenţial constituie de asemenea o sursă de emisii de oxizi de azot şi dioxid de sulf;

·  managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică de la creşterea animalelor reprezintă surse semnificative de amoniac;

·  utilizarea îngrăşămintelor cu azot în agricultură reprezintă o sursă importantă de amoniac;

·  traficul rutier reprezintă o altă sursă semnificativă de gaze acidifiante.

            Emisiile, aferente anului 2009, estimate prin metodologia CORINAIR, conform ultimului ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook – 2009) se prezintă astfel: dioxidul de sulf (SO2): 22967,31 t/an, oxizii de azot (NOx): 13523,56 t/an, amoniacul (NH3): 2373,10 t/an.

 

 

Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

 

Situaţia emisiilor anuale de dioxid de sulf în judeţul Hunedoara, estimate prin metodele CORINAIR şi AP-42, în perioada 2003 – 2008, iar în anul 2009 conform ultimului ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook – 2009) se prezintă în tabelul următor:

 

Judeţul Hunedoara

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Emisii totale (mii tone SO2)

79,9

54,1

43,4

41,6

45,6

39,7

22,9

 

 

Tabel nr. 2.1.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf, în perioada 2003 – 2009

 

Grupa

Activitate

SO2

( tone)

GRUPA  1

Arderi în energii şi ind. de transformare

21525,45

GRUPA  2

Instalaţii de ardere neindustriale

29,39

GRUPA  3

Arderi in industria de prelucrare

1218,09

GRUPA  4

Procese de producţie

24,47

GRUPA  5

Extracţia si distrib. combustib. fosili si a emerg. geotermale

-

GRUPA  6

Utilizarea solvenţilor si a altor produse

-

GRUPA  7

Transport rutier

112,46

GRUPA  8

Alte surse mobile şi utilaje

57,45

GRUPA  9

Tratarea si depozitarea deşeurilor

1,47E-05

GRUPA10

Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd.

-

GRUPA11

Alte surse

-

TOTAL

 

22967,31

 

Tabel nr. 2.1.1.2. Emisii de dioxid de sulf pe sectoare de activitate, în anul 2009

 

 

 

 

 
 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Fig. nr. 2.1.1.1. Evoluţia emisiilor de SO2 în perioada 2003 - 2009

 

 
 

Fig. nr. 2.1.1.2. Repartiţia emisiilor de SO2 pe sectoare de activitate în anul 2009

 

Se observă o scădere a emisiilor de SO2 faţă de anul precedent, tendinţa generală fiind, în ultimii ani, descrescătoare. Arderile din sectorul energetic reprezintă principala sursă de emisii de dioxid de sulf reprezentând 93,7% din totalul emisiilor de SO2. La acestea se adaugă arderile în industria de prelucrare instalaţiile de ardere neindustriale, procesele de producţie şi transportul rutier.

 

Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)

 

Situaţia emisiilor anuale de oxizi de azot în judeţul Hunedoara, estimate prin metodele CORINAIR şi AP-42, în perioada 2003 – 2008, iar în anul 2009 conform ultimului ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook – 2009)  se prezintă în tabelul următor:

 

Judeţul Hunedoara

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Emisii totale (mii tone NOx)

91,0

14,8

14,8

14,2

15,8

13,5

13,5

 

Tabel nr. 2.1.1.3. Emisii anuale de oxizi de azot în perioada 2003 – 2009

 

 

Grupa

Activitate

NOx

( tone)

GRUPA  1

Arderi în energii şi ind. de transformare

9686,93

GRUPA  2

Instalaţii de ardere neindustriale

188,30

GRUPA  3

Arderi in industria de prelucrare

1048,13

GRUPA  4

Procese de producţie

61,63

GRUPA  5

Extracţia si distrib. combustib. fosili si a energ. geotermale

-

GRUPA  6

Utilizarea solvenţilor si a altor produse

-

GRUPA  7

Transport rutier

2249,37

GRUPA  8

Alte surse mobile şi utilaje

280,35

GRUPA  9

Tratarea si depozitarea deşeurilor

2,72E-05

GRUPA10

Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd.

8,85

GRUPA11

Alte surse

-

TOTAL

 

13523,56

Tabel nr. 2.1.1.4. Emisii de oxizi de azot pe sectoare de activitate, în anul 2009

 

 

   

 

 Fig. nr. 2.1.1.3. Evoluţia emisiilor de NOx  în perioada 2003 – 2009

 

 

 

 

Fig. nr. 2.1.1.4. Repartiţia emisiilor de NOxpe sectoare de activitate în anul 2009

 

În ultimii ani se observă o scădere generală a emisiilor de NOx, de la 91 mii tone în anul 2003, la 13,5 mii tone în anul 2009. Ca şi în cazul emisiilor de SO2, arderile din industria energetică reprezintă principala sursă de emisii de NOx, respectiv 71,6% din totalul emisiilor de oxizi de azot. Alte sectoare generatoare de emisii de NOx sunt: arderile în industria de prelucrare, instalaţiile de ardere neindustriale, transportul rutier, etc

 

Emisii anuale de amoniac (NH3)                   

 

Situaţia emisiilor anuale de amoniac, estimate prin metodele CORINAIR şi AP-42, în judeţul Hunedoara, în perioada 2003 – 2008, iar în anul 2009 conform ultimului ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook – 2009)  se prezintă în tabelul următor:

 

Judeţul Hunedoara

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Emisii totale (mii tone NH3)

0,5

0,9

1,0

0,8

4,4

4,6

2,4

 

Tabel nr. 2.1.1.5. Emisii anuale de amoniac în perioada 2003 – 2009

 

 

Grupa

Activitate

NH3( tone)

GRUPA  1

Arderi în energii şi ind. de transformare

-

GRUPA  2

Instalaţii de ardere neindustriale

0,28

GRUPA  3

Arderi in industria de prelucrare

-

GRUPA  4

Procese de producţie

-

GRUPA  5

Extracţia si distrib. combustib. fosili si a energ. geotermale

-

GRUPA  6

Utilizarea solvenţilor si a altor produse

-

GRUPA  7

Transport rutier

11,27

GRUPA  8

Alte surse mobile şi utilaje

0,04

GRUPA  9

Tratarea si depozitarea deşeurilor

172,94

GRUPA10

Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd.

2188,57

GRUPA11

Alte surse

-

TOTAL

 

2373,10

Tabel nr. 2.1.1.6. Emisii de amoniac pe sectoare de activitate, în anul 2009

           

Emisiile de amoniac, aferente anului 2009,prezintă o scădere faţă de anul precedentdeoarece s-a aplicat metodologia de calculCORINVENT 2009 care prevede factori de emisie diferiţi faţă de vechea metodologie CORINAIR. Cea mai mare cantitate de amoniac provine din agricultură, respectiv 92,2%. Cantităţile mici de amoniac rezultă din tratarea şi depozitarea deşeurilor (7,3%).

 

Fig. nr. 2.1.1.5. Repartiţia emisiilor de NH3 în perioada 2003 - 2009

 

Fig. nr. 2.1.1.6. Evoluţia emisiilor de NH3 pe sectoare de activitate în anul 2009

 

 

2.1.2. Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici

 

Situaţia emisiilor anuale de compuşi organici volatili nemetanici (COVNM), estimate prin metodele CORINAIR şi AP-42, în judeţul Hunedoara, în perioada 2003 – 2008, iar în anul 2009 conform ultimului ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook – 2009), se prezintă în tabelul următor:

 

Judeţul Hunedoara

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Emisii totale (mii tone COVNM)

7,0

5,2

5,1

10,1

12,4

7,7

7,0

 

Tabel nr. 2.1.2.1. Emisii de COVNM în perioada 2003-2009

           

Grupa

Activitate

COVNM( tone)

GRUPA  1

Arderi în energii şi ind. de transformare

65,68

GRUPA  2

Instalaţii de ardere neindustriale

108,56

GRUPA  3

Arderi in industria de prelucrare

73,90

GRUPA  4

Procese de producţie

223,70

GRUPA  5

Extracţia si distrib. combustib. fosili si a energ. geotermale

199,80

GRUPA  6

Utilizarea solvenţilor si a altor produse

770,31

GRUPA  7

Transport rutier

1080,24

GRUPA  8

Alte surse mobile şi utilaje

40,67

GRUPA  9

Tratarea si depozitarea deşeurilor

453,54

GRUPA10

Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împăd.

0,01

GRUPA11

Alte surse

4008,94

TOTAL

 

7025,35

 

Tabel nr. 2.1.2.2. Emisii de COVNM pe sectoare de activitate în anul 2009

 

Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici au înregistrat în anul 2009 o  uşoară scădere faţă de anul precedent. Aceste emisii provin din următoarele sectoare: utilizarea solvenţilor, transportul rutier, tratarea şi depozitarea deşeurilor, distribuţia combustibililor fosili, procesele de producţie, etc.; un procent semnificativ (57,6%) fiind reprezentat de alte surse, respectiv sursele naturale (emisii foliare din păduri şi păşuni). Faptul că emisiile de compuşi organici volatili nemetanici provenite din sursele naturale au fost inventariate, la nivel judeţean, doar începând cu anul 2006, justifică creşterea acestor emisii pe perioada ultimilor trei ani.

 

Fig. nr.2.1.2.1. Evoluţia emisiilor de COVNM,în perioada 2003-2009

 

 

 

Fig.nr.2.1.2.2. Repartiţia emisiilor de COVNMpe sectoare de activitate,

 în anul 2009

 

2.1.3. Emisii de metale grele

 

Metalele grele pot proveni de la surse staţionare şi mobile: procese de ardere a combustibililor şi deşeurilor, procese tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele şi trafic rutier.

Emisiile de metale grele, în judeţul Hunedoara, în perioada 2003-2008 estimate prin metodele CORINAIR şi AP-42,  iar în anul 2009 conform ultimului ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook – 2009), sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Kg/an

Judeţul

Hunedoara

Anul

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Emisii de mercur

2248,92

407,36

180,54

252,59

330,16

300,24

133,12

Emisii de cadmiu

213,07

411,22

60,64

62,65

68,07

41,93

85,65

Emisii de arsen 

229,04

33,38

118,78

124,06

114,79

80,93

628,0

Emisii de crom

1006,03

478,13

1095,05

1032,64

925,56

509,00

544,15

Emisii de cupru

780,70

336,52

115,41

26,12

39,18

25,25

366,24

Emisii de nichel

538,37

309,86

1196,13

1076,77

1696,89

449,30

707,04

Emisii de seleniu

1411,21

17,47

1836,17

1877,19

1409,12

1127,33

2011,25

Emisii de zinc

4801,97

16177,5

6327,91

6550,13

4990,93

4122,11

709,92

Emisii de plumb

1164,38

7546,49

7035,94

3383,91

2697,17

2122,58

739,02

total emisii metale grele

12393,67

25687,93

17966,57

14386,06

12271,87

8778,67

5924,39

 

 

Tabel nr. 2.1.3.1. Emisii de metale grele, în perioada 2003 – 2009

 

Din tabelul de mai sus se constată o modificare a emisiilor  de metale grele în anul 2009, faţă de anii precedenţi, deoarece s-a aplicat metodologia de calculCORINVENT 2009care prevede factori de emisie diferiţi.

 

 

 

 

Grupa

Activitate

Mercur(kg)

Cadmiu(kg)

GRUPA  1

Arderi în energii şi ind. de transf.

126,14

77,19

GRUPA  2

Instalaţii de ardere neindustriale

0,99

1,74

GRUPA  3

Arderi in industria de prelucrare

5,99

4,93

GRUPA  4

Procese de producţie

0,3E-04

0,4E-04

GRUPA  5

Extracţia si distribuţia combustib. fosili si a energiei geotermale

-

-

GRUPA  6

Utilizarea solvenţilor si a altor produse

-

-

GRUPA  7

Transport rutier

-

1,73

GRUPA  8

Alte surse mobile şi utilaje

-

0,06

GRUPA  9

Tratarea si depozitarea deşeurilor

1,75E-05

0,3E-04

GRUPA10

Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite

-

-

Grupa  11

Alte surse

-

-

TOTAL

 

133,12

85,65

 

Tabel nr. 2.1.3.2. Emisii de cadmiu şi mercur pe sectoare de activitate, în anul 2009

 

   

Fig. nr. 2.1.3.1. Evoluţia emisiilor de metale grele în perioada 2003 -2009

 

 

Fig. nr. 2.1.3.2. Repartiţia emisiilor de Hg pe sectoare de activitate, în anul 2009

 

 

 

 

Fig. nr.2.1.3.3. Repartiţia emisiilor de Cd  pe sectoare de activitate în anul 2009

 

 

Emisiile totale de metale grele, la nivelul anului 2009, prezintă o scădere faţa de  cele înregistrate în ultimii ani, respectiv o descreştere 32,5 %  faţă de anul precedent.

Din repartiţia emisiilor pe sectoare de activitate, se observă că ponderea cea mai mare a emisiilor de mercur (94,8%) şi a emisiilor de cadmiu (90,1%) provine din arderile în industria energetică. La acestea se adaugă sectoare precum: arderi în industria de prelucrare, instalaţiile de ardere neindustriale, transportul rutier, precum şi alte activităţi.

 

2.1.4. Emisii de plumb

 

            Emisiile de plumb, în judeţului Hunedoara, au înregistrat o scădere de 65,2%, faţă de anul precedent, această scădere fiind cauzată, în mare parte, de faptul că, în anul 2009, nu a mai fost utilizată în transporturi benzina cu plumb. La nivelul anului 2009, cea mai mare cantitate de emisii de plumb au provenit din industria energetică, respectiv 87,7%. Alte sectoare responsabile de emisiile de plumb sunt: arderile în industria de prelucrare şi instalaţiile de ardere neindustriale.

Emisiile totale de plumb, în perioada 2003-2008, estimate prin metodele CORINAIR şi AP-42, iar în anul 2009 conform ultimului ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook – 2009) în judeţul Hunedoara, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

 

(kg/an)             

Judeţul Hunedoara

2003

 

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Emisii de plumb

1164,38

7546,49

7035,94

3383,91

2697,17

2122,58

739,02

 

 

Tabel nr. 2.1.4.1. Emisii de plumb

 

 

 

 

Grupa

Activitate

Plumb (kg)

GRUPA  1

Arderi în energii şi ind. de transf.

648,34

GRUPA  2

Instalaţii de ardere neindustriale

9,61

GRUPA  3

Arderi in industria de prelucrare

81,06

GRUPA  4

Procese de producţie

0,6E-03

GRUPA  5

Extracţia si distribuţia combustib. fosili si a energiei geotermale

-

GRUPA  6

Utilizarea solvenţilor si a altor produse

-

GRUPA  7

Transport rutier

-

GRUPA  8

Alte surse mobile şi utilaje

-

GRUPA  9

Tratarea si depozitarea deşeurilor

0,4E-03

GRUPA10

Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite

-

Grupa  11

Alte surse

-

TOTAL

 

739,01

 

 

Tabel nr. 2.1.4.2. Emisii de plumb pe sectoare de activitate, în anul 2009

 

 

 

Fig. nr. 2.1.4.1. Repartiţia emisiilor de Pb pe sectoare de activitate în anul 2009

 

 

2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi

 

Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) sunt substanţe chimice (pesticide: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex şi toxafen; substanţe chimice industriale: hexaclorbenzen (HCB), bifenili policloruraţi (BPC) şi produse secundare: dioxine şi furani care intră în mediul înconjurător ca rezultat al unei activităţi antropice, au proprietăţi toxice, sunt rezistenţi la degradare, se bioacumulează în organismele vii şi se transportă pe calea aerului, apei şi prin specii migratoare la distanţe foarte mari, sunt depozitate departe de locul de origine şi se acumulează în ecosistemele terestre şi acvatice. POPs-urile au impact nociv asupra mediului şi efecte genotoxice, cancerigene şi disfuncţii endocrine asupra sănătăţii umane.

În prezent, în ţara noastră nu se mai produc şi utilizează: DDT, aldrin, dieldrin, clordan, endrin. România, ca ţară semnatară a Convenţiei Stockholm, a cerut o perioadă de tranziţie până în anul 2010, pentru a putea să elimine de pe piaţă poluanţii organici persistenţi şi pentru a-i înlocui cu alte produse similare «prietenoase pentru mediu».

Cei mai importanţi POPs emişi din surse fixe  sunt:

·        policlorodibenzo-p-dioxin/furan (PCDD/PCDF);

·        hexaclorbenzen (HCB);

·        hirocarburi aromatice policiclice (HAP).

Principalele surse fixe de policlorodibenzo-p-dioxin/furan (PCDD/PCDF) sunt: incinerarea deşeurilor, inclusiv coincinerarea; procesele metalurgice termice; instalaţiile de ardere care produc energie;încălzirea rezidenţială;anumite procese de obţinerea substanţelor chimice care degajă produşi intermediari şi subproduşi.

            Sursele fixe majore de  emisii de hirocarburi aromatice policiclice (HAP) sunt: încălzirea locuinţelor cu lemn şi cărbune; focurile în aer liber, cum ar fi focul pentru arderea gunoaielor, incinerarea pădurilor, curăţarea terenului prin arderea miriştilor după recoltare; cocsificarea şi arderea anozilor; producerea de aluminiu;instalaţiile pentru conservarea lemnului.

            Sursele majore de emisii dehexaclorbenzen(HCB) sunt: instalaţiile de incinerare a deşeurilor, instalaţiile de coincinerare; sursele termice ale industriei metalurgice; arderea în cuptoare a combustibililor care conţin clor.

În judeţul Hunedoara, principalele activităţi care generează emisii de POPs sunt:

- instalaţiile de ardere care produc energie electrică şi termică, respectiv: S.C. Electrocentrale Deva S.A. şi S.C. Termoelectrica S.A. – S.E. Paroşeni;

- instalaţiile de coincinerare, respectiv S.C. Carpatcement Holding S.A., Sucursala Deva;

- procesele termice din industria metalurgică, respectiv S.C. ArcelorMittal S.A. Hunedoara.

Situaţia emisiilor de dioxină în perioada 2003-2008, estimate prin metodele CORINAIR şi AP-42, iar în anul 2009 conform ultimului ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook – 2009), în judeţul Hunedoara, este prezentată în tabelul de mai jos:

           

Grupa

Activitate

HAP (Mg)

PCB (kg)

Dioxina (g)

GRUPA  1

Arderi în energii şi ind. de transf.

-

-

0,360

GRUPA  2

Instalaţii de ardere neindustriale

-

0,004

0,057

GRUPA  3

Arderi in industria de prelucrare

-

5,42E-10

0,184E-03

GRUPA  4

Procese de producţie

0,005

0,7E-06

0,3E-06

GRUPA  5

Extracţia si distribuţia combustib. fosili si a energiei geotermale

-

-

-

GRUPA  6

Utilizarea solvenţilor si a altor produse

-

-

-

GRUPA  7

Transport rutier

-

-

-

GRUPA  8

Alte surse mobile şi utilaje

-

-

-

GRUPA  9

Tratarea si depozitarea deşeurilor

6,59E-08

-

5,961E-10

GRUPA10

Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite

-

-

-

Grupa  11

Alte surse

-

-

-

TOTAL

 

0,005

0,004

0,417

 

 

Tabel nr. 2.1.5.1. Emisii de poluanţii organici persistenţi pe sectoare de activitate,

 în anul 2009

 

 

Judeţul Hunedoara

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Emisii totale (grame DIOX)

446,42

19,03

0,77

0,8

0,58

0,49

0,42

 

Tabel nr. 2.1.5.2. Emisii de dioxinăîn perioada 2003-2009

 

Fig.nr.2.1.5.1. Evoluţia emisiilor de dioxină în perioada 2003-2009

 

            Emisiile de dioxină sunt comparative cu cele din anul precedent, prezentând o scădere de 99,9% faţă de anul 2003. Această scădere semnificativă se datorează, în principal, închiderii în ultimii ani, la nivelul judeţului Hunedoara, a incineratoarelor de deşeuri spitaliceşti, acestea fiind sursă importantă de emisii de dioxină.

 

2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

 

Situaţia emisiilor de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) estimate, în perioada 2003 -2008, prin metodele CORINAIR şi AP-42, iar în anul 2009 conform ultimului ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook – 2009), în judeţul Hunedoara, este prezentată în tabelul de mai jos:

 

Judeţul Hunedoara

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Emisii totale (kg HAP)

0,025

0,050

2,437

2,232

5,625

4,714

4,551

 

Tabel nr. 2.1.6.1. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice,  în perioada 2003-2009

           

 

Fig.nr.2.1.6.1. Evoluţia emisiilor de hidrocarburi aromatice policiclice

  în perioada 2003-2009

 

            Principala sursă de emisii de hidrocarburi aromatice policiclice sunt procesele de producţie. Emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice sunt comparative cu cele din anul precedent, dar sunt mai mari decât cele înregistrate în perioada 2003 – 2006.

 

2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi

 

Situaţia emisiilor de bifenili policloruraţi (PCB) estimate, în perioada 2003 - 2008, prin metodele CORINAIR şi AP-42, iar în anul 2009 conform ultimului ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook – 2009), în judeţul Hunedoara, este prezentată în tabelul de mai jos:

 

Judeţul Hunedoara

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Emisii totale (grame PCB)

0,18

1,49

0,27

2,62

5,33

1,36

3,98

 

 

Tabel nr. 2.1.7.1. Emisii de PCBîn perioada 2003 - 2009

           

 

 

Fig. nr. 2.1.7.1. Evoluţia emisiilor de PCB în perioada 2003 - 2009                                

 

 

2.1.8. Emisii de hexaxclorbenzen

 

            Situaţia emisiilor de hexaclorbenzen (HCB), în anul 2009, estimate prin metoda CORINAIR, conform ultimului ghid pentru elaborarea inventarului de emisii (EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook – 2009), în judeţul Hunedoara este prezentată în tabelul de mai jos:

 

Judeţul Hunedoara

2009

Emisii totale (grame HCB)

0,294

 

 

Tabel nr. 2.1.8.1. Emisii de HCBîn anul 2009

 

 

 

 

 

 

Grupa

Activitate

HCB (g)

GRUPA  1

Arderi în energii şi ind. de transf.

-

GRUPA  2

Instalaţii de ardere neindustriale

0,294

GRUPA  3

Arderi in industria de prelucrare

1,77E-03

GRUPA  4

Procese de producţie

-

GRUPA  5

Extracţia şi distribuţia combustibili fosili si a energiei geotermale

-

GRUPA  6

Utilizarea solvenţilor si a altor produse

-

GRUPA  7

Transport rutier

-

GRUPA  8

Alte surse mobile şi utilaje

-

GRUPA  9

Tratarea si depozitarea deşeurilor

-

GRUPA10

Agricultură şi silvicultură, modificarea suprafeţelor împădurite

-

Grupa  11

Alte surse

-

TOTAL

 

0,294

 

 

Tabel nr. 2.1.8.2. Emisii de HCB pe sectoare de activitate,în anul 2009

 

 

2.2. Calitatea aerului ambiental

 

Monitorizarea calităţii aerului, prin reţeaua manuală, a fost asigurată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, în anul 2009, prin 7 puncte de control dotate cu pompe de aspiraţie a probelor de aer pentru poluanţii gazoşi, 8 puncte de control pentru aerosoli, 1 punct de control pentru PM10 şi 29 de puncte de control pentru determinarea pulberilor sedimentabile. 

Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, prin Contractul nr. 84/11.01.2006 încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi DAMAT Italia, în asociere cu ORION SRL Italia şi ORION EUROPE România, în baza acordului cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, privind finanţarea „Proiectului pentru prevenirea catastrofelor naturale generate de inundaţii şi poluarea aerului”, a primit în dotare 4 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului repartizate astfel: 2 pe Deva, 1 Hunedoara şi 1 Călan, precum şi două panouri de informare a publicului: 1 panou exterior, amplasat în Deva, P-ţa Victoriei şi 1 panou interior la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr.25.

 Tipul staţiilor este următorul:

 -  HD - 1 staţie fond urban – Deva str. Carpaţi;

 -  HD - 2 staţie fond industrial 1– Deva, Calea Zarandului;

 -  HD - 3 staţie fond industrial 1- Hunedoara, str. Bicicliştilor;

-  HD - 4 staţie fond industrial 1- Călan, str. Furnalistului.

-  HD – 5 staţie fond industrial 1 – Vulcan, B-dul Mihai Viteazu.

Staţia de fond urban monitorizează indicatorii: NOx/NO2, SO2, CO, O3, COV, PM10, Pb, staţia meteo. Staţiile de fond industrial 1 monitorizează indicatorii: NOx/NO2, SO2, CO, O3, PM10, Pb, staţia meteo.

 Situaţia punctelor de prelevare din reţeaua manuală, precum şi a tipului de poluanţi monitorizaţi şi a numărului de analize efectuate, în anul 2009, se prezintă în tabelul următor:

Oraş

Punct de prelevare

Tipul

staţiei

Tip

 poluant

Număr

probe

Concentraţia

medie anuală

Unitate de măsură

Nr. probe depăşite

Determinări manuale

 

Deva

 

A.P.M. Deva

Urbană

NO2

342

0,00367

mg/mc

0

SO2

342

0,00060

mg/mc

0

Pulberi în suspensie

360

0,03578

mg/mc

1

Pulberi sedimentabile

12

5,10500

g/mp

0

PM 10

162

24,4756

µg/mc

12

Staţia IRE

Trafic

Pulberi sedimentabile

10

5,89344

g/mp

0

CTE Mintia

Industrială

NO2

93

0,00174

mg/mc

0

SO2

93

0,00002

mg/mc

0

Pulberi în suspensie

59

0,03531

mg/mc

0

Deva, str. Matei Corvin

Urbană

Pulberi sedimentabile

12

5,30727

g/mp

0

Deva,Staţia hidrometeo

Urbană

Pulberi sedimentabile

11

4,18000

g/mp

0

Sat. Sântuhalm, nr. 5

Urbană

Pulberi sedimentabile

8

5,55875

g/mp

0

Sat. Veţel - Dispensar

Industrială

Pulberi sedimentabile

12

5,01704

g/mp

0

Hunedoara

 

Staţia de epurare Buituri

Industrială

Pulberi

sedimentabile

11

6,72677

g/mp

 

Spital Hunedoara

Industrială

NO2

184

0,00274

mg/mc

0

SO2

184

0,00029

mg/mc

0

Pulberi în suspensie

98

0,03442

mg/mc

0

Pulberi sedimentabile

10

6,01922

g/mp

0

NH3

181

0,00697

mg/mc

0

Hunedoara,

str.Voinii,nr.1

Industrială

Pulberi sedimentabile

12

9,01639

g/mp

2

Hunedoara, str. Voicu Cneazu, nr.26

Industrială

Pulberi sedimentabile

11

6,14131

g/mp

0

EM Zlasti, Uzina de preparare

Industrială

Pulberi în suspensie

26

0,03479

mg/mc

0

Sat Zlasti, nr.2

Industrială

Pulberi sedimentabile

12

7,74917

g/mp

0

Sat Zlasti, nr.68

Industrială

Pulberi sedimentabile

12

29,54704

g/mp

12

Simeria

Simeria - stadion

Urbană

NO2

146

0,00175

mg/mc

0

SO2

146

0,00048

mg/mc

0

Pulberi în suspensie

146

0,03281

mg/mc

0

Petroşani

Livezeni – S.H. Jiu

Industrială

Pulberi sedimentabile

12

8,58167

g/mp

0

Paroşeni – Filiala electrică

Industrială

Pulberi sedimentabile

12

12,34685

g/mp

0

Iscroni

Industrială

Pulberi sedimentabile

12

9,77204

g/mp

0

Denuţoni

Industrială

Pulberi în suspensie

246

0,10233

g/mp

0

RENEL – Filiala electrică

Industrială

NO2

246

0,00795

mg/mc

0

SO2

246

0,00933

mg/mc

0

Pulberi în suspensie

246

0,10735

mg/mc

0

Vulcan, str. Decebal, nr. 12

Industrială

Pulberi sedimentabile

12

12,33602

g/mp

0

Lupeni, str. 23 August, nr. 12

Industrială

Pulberi sedimentabile

12

9,56722

g/mp

0

Petroşani – Universitate

Industrială

NO2

246

0,00665

mg/mc

0

SO2

246

0,00668

mg/mc

0

Pulberi în suspensie

246

0,08081

mg/mc

0

Pulberi sedimentabile

12

10,67907

g/mp

0

Brad

Ţebea – post hidro

Industrială

Pulberi sedimentabile

11

4,01657

g/mp

0

Vaţa - Poliţie

Industrială

Pulberi sedimentabile

10

5,36022

g/mp

0

Călan

Călan - Primărie

Industrială

NO2

199

0,00219

mg/mc

0

SO2

199

0,00024

mg/mc

0

Pulberi în suspensie

199

0,03321

mg/mc

0

Pulberi sedimentabile

11

5,30020

g/mp

0

Sat Strei-sângeorz

Urbană

Pulberi sedimentabile

8

6,29278

g/mp

0

Orăştie

District Ape Orăştie

Urbană

Pulberi sedimentabile

11

5,64202

g/mp

0

Baru Mare

Baru Mare, nr. 303

Industrială

Pulberi sedimentabile

12

9,50852

g/mp

0

Chiscadaga

 

Nr. 65

Industrială

Pulberi sedimentabile

12

6,21000

  g/mp

0

Nr. 15

Industrială

Pulberi sedimentabile

12

9,26833

  g/mp

0

Nr. 7

Industrială

Pulberi sedimentabile

12

10,00333

  g/mp

0

Sat. Bejan, nr. 58

Industrială

Pulberi sedimentabile

12

6,02167

  g/mp

0

Şoimuş - Primărie

Industrială

Pulberi sedimentabile

9

5,65358

  g/mp

0

                 

Tabel nr. 2.2.1.Reţeaua de monitorizare manuală, în judeţul Hunedoara – anul 2009

 

 

La nivelul judeţului Hunedoara, în anul 2009, reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului, precum şi datele provenite de la aceasta, se prezintă astfel:

 

staţie

poluant

Media aritmetica a concentratii-lor pe anul 2009

unitate măsură

tip depăşire

 

nr. depăşiri (în anul 2009)

captura de date (%) (validate, pe anul 2009)

HD – 1

Deva,

Fond urban

SO2

6,8

µg/mc

 

 

48,2

NO2/NOx

11,34

µg/mc

 

 

1,0

CO

0,33

mg/mc

 

 

93,1

O3

29,91

µg/mc

O3 ţintă

3

83,4

Benzen

2,59

µg/mc

 

 

68,6

PM10 automat

35,83

µg/mc

PM10 zilnic

34

69,5

PM10 gravimetric

26,15

µg/mc

PM10 zilnic

11

58,3

Pb

0,0072

µg/mc

 

 

57,5

Cd

0,1523

ng/mc

 

 

20,8

Ni

2,8678

ng/mc

 

 

23,2

HD - 2

Deva, Calea Zarandului - Fond industrial

SO2

15

µg/mc

SO2 orar

5

86,7

NO2/NOx

20,59

µg/mc

 

 

81,2

CO

0,19

mg/mc

 

 

85,6

O3

22,86

µg/mc

 

 

86

PM10 automat

19,58

µg/mc

PM10 zilnic

10

86,8

PM10 gravimetric

25,23

µg/mc

PM10 zilnic

23

67,9

Pb

0,0145

µg/mc

 

 

64,3

Cd

0,2027

ng/mc

 

 

40,5

Ni

4,3494

ng/mc

 

 

28,2

HD-3 Hunedoara, str. Bicicliştilor

Fond industrial

SO2

4,48

µg/mc

 

 

91,8

NO2/NOx

9,84

µg/mc

 

 

71,2

CO

0,29

mg/mc

 

 

95,5

O3

22,63

µg/mc

 

 

79,9

PM10 automat

26,88

µg/mc

PM10 zilnic

36

96,4

PM10 gravimetric

22,31

µg/mc

PM10 zilnic

11

79,7

Pb

0,0264

ng/mc

 

 

69,8

Cd

0,2147

ng/mc

 

 

47,1

Ni

4,0648

ng/mc

 

 

35,8

 

HD -4 Călan, str.

Furnalistului

Fond industrial

SO2

3,89

µg/mc

 

 

8,4

NO2/NOx

8,18

µg/mc

 

 

64,7

CO

0,17

mg/mc

 

 

82,1

O3

38,14

µg/mc

 

 

43,3

PM10 automat

28,11

µg/mc

PM10 zilnic

41

96,1

PM10 gravimetric

20,97

µg/mc

PM10 zilnic

4

33,9

Pb

0,0063

µg/mc

 

 

31,2

Cd

1,418

ng/mc

 

 

4,1

Ni

1,293

ng/mc

 

 

2,7

 

Tabel nr. 2.2.2. Reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului,

în judeţul Hunedoara, la nivelul anului 2009

 

2.2.1. Dioxidul de azot

 

Dioxidul de azot este un gaz de culoare brună, rezultat din oxidarea monoxidului de azot cu aerul. În atmosferă, în reacţie cu vaporii de apă se formează acid azotic sau azotos, care conferă ploilor caracterul acid.

Dioxidul de azot este un gaz iritant pentru mucoasă ce afectează aparatul respirator şi diminuează capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NO2 este de 4 ori mai mare decât cel al NO), este produs din surse naturale, ca urmare a acţiunii bacteriilor la nivelul solului, iar din surse antropice prin încălzirea rezidenţială şi trafic rutier.

 

Concentraţii ale dioxidului de azot obţinute prin determinări manuale:

 

Concentraţiile de dioxid de azot (NO2) – (CMA = 0,10 mg/mc/24 h, conform STAS 12574/87) au scăzut, în comparaţie cu valorile din 2008, pe toate zonele de monitorizare: Deva, Călan, Hunedoara şi Valea Jiului. Începând cu luna aprilie 2009, acest indicator se monitorizează şi pe zona Simeria. Valorile medii anuale au fost cuprinse între 0,00175 mg/mc (zona Simeria) şi 0,00730 mg/mc pe zona Valea Jiului. Concentraţia maximă înregistrată a fost, pentru probe medii de lungă durată, de 0,05000 mg/mc/24h, pe zona Simeria.

Concentraţiile medii pentru NO2, obţinute în judeţul Hunedoara, în anul 2009se încadrează în limitele admise de STAS–ul 12574/87, pentru un timp de expunere de 24h.

 

 
 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Figura nr. 2.2.1.1.  Evoluţia concentraţiilor de NO2 pe zone de monitorizare, în perioada 2008 - 2009

 

 

Concentraţii ale dioxidului de azot obţinute prin determinări automate:

           

Concentraţiile medii orare, obţinute la indicatorul dioxid de azot, în anul 2009, la staţiile automate de monitorizare: HD-1 (Deva, str. Carpaţi), HD-2 (Deva – Calea Zarandului), HD-3 (Hunedoara – str. Bicicliştilor) şi HD-4 (Călan – str. Furnalistului), nu arată depăşiri ale valorii limită orare pentru sănătatea umană prevăzută în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, respectiv de 200 μg/mc/h şi nici a pragului de alertă de 400 μg/mc/h, măsurat timp de 3 ore consecutiv.

Valoarea limită anuală pentru sănătatea umană prevăzută în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002de 40 μg/mc/an nu a fost depăşită la nici una dintre staţiile din judeţ.

În tabelul următor, prezentăm evoluţia concentraţiilor de NO2, pe parcursul anului 2009, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului:

Figura nr. 2.2.1.2.  Evoluţia  lunară a concentraţiilor de NO2(μg/mc), în anul 2009, la staţiile automate de monitorizare

 

 

2.2.2. Dioxidul de sulf

 

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros înăbuşitor şi pătrunzător. Acesta este transportat la distanţe mari datorită faptului că se fixează uşor pe particulele de praf. În atmosferă, în reacţie cu vaporii de apă formează acid sulfuric sau sulfuros, care conferă caracterul acid al ploilor.

Oxizii de sulf (dioxidul si trioxidul de sulf) rezulta în principal din surse staţionare şi mobile, prin arderea combustibililor fosili.

Prezenţa dioxidului de sulf în atmosferă peste anumite limite are efecte negative asupra plantelor, animalelor şi omului. La plante, dioxidul de sulf induce în sistemul foliar, leziuni locale, care reduc fotosinteza. La om şi animale, în concentraţii reduse produce iritarea aparatului respirator, iar în concentraţii mai mari provoacă spasm bronşic. De asemenea, dioxidul de sulf produce tulburări ale metabolismului glucidelor şi a proceselor enzimatice. Efectul toxic al dioxidului de sulf este accentuat de prezenta pulberilor.

 

Concentraţii ale dioxidului de sulf obţinute prin determinări manuale:

 

Concentraţiile de dioxid de sulf (SO2) - CMA = 0,25 mg/mc aer/24 h, conform STAS 12574/87 au crescut, în comparaţie cu valorile din 2008, pe zonele de monitorizare: Deva şi  Hunedoara  şi crescut pe zonele Călan şi Valea Jiului. Începând cu luna aprilie 2009, acest indicator se monitorizează şi pe zona Simeria. Valorile medii anuale au fost cuprinse între 0,00024 mg/mc (zonele Hunedoara şi Călan) şi 0,00800 mg/mc pe zona Valea Jiului. Concentraţia maximă înregistrată a fost, pentru probe medii de lungă durată, de 0,01200 mg/mc/24h, pe zona Valea Jiului.

Concentraţiile medii pentru SO2, obţinute în judeţul Hunedoara, în anul 2009se încadrează în limitele admise de STAS–ul 12574/87, pentru un timp de expunere de 24h.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Figura nr. 2.2.2.1.  Evoluţia concentraţiilor de SO2 pe zone de monitorizare,

în perioada 2008 - 2009

 

 

Concentraţii ale dioxidului de sulf obţinute prin determinări automate:

 

Concentraţiile medii zilnice, obţinute la indicatorul dioxid de sulf, în anul 2009, la staţiile automate de monitorizare din Deva, Hunedoara şi Călan nu arată depăşiri ale valorii limită zilnice pentru sănătatea umană prevăzută în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, respectiv de 125 μg/mc/24h şi nici a pragului de alertă de 500 μg/mc/h, măsurat timp de 3 ore consecutiv. La concentraţiile medii orare ale acestui indicator, s-au înregistrat un număr de 5 valori peste valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umaneprevăzută în Ordinul  M.A.P.M. nr. 592/2002 (350 μg/mc/ h), nepăşindu-se însă numărul maxim permis ( 24 depăşiri permise la SO2 orar într-un an).

În tabelul următor, prezentăm evoluţia concentraţiilor de SO2, pe parcursul anului 2009, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului:

 

Figura nr. 2.2.2.2. Evoluţia lunară a concentraţiilor de SO2 (μg/mc), în anul 2009, la staţiile automate de monitorizare

 

2.2.3.     Pulberi în suspensie

 

Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid. Natura acestor pulberi este extrem de diversă. Astfel, ele pot conţine: particule de carbon (funingine), metale grele, oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanţilor organicipersistenţi).

Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are multe surse. În primul rând, procesele industriale, cantitatea cea mai importantă provine din metalurgie şi siderurgie, urmată de centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele şi depozitele de steril.Amintim în principal haldele de steril şi iazurile de decantare, ca o caracteristică a judeţului Hunedoara, a căror particule sunt antrenate de vânt pe distante de zeci dekilometri.Pulberile minerale conţinute în gazele de ardere evacuate în atmosferă, mai ales când instalaţiile de epurare a gazelor funcţionează defectuos sau nu funcţionează deloc, reprezintă un pericol grav pentru plante, sol şi aer. Prin depunerea acestora pe sol şi plante, datorită sedimentării proprii sau acţiunii precipitaţiilor, se constată o creştere a concentraţiei de metale grele.

Prezenţa particulelor solide în atmosferă influenţează negativ transparenţa aerului, favorizează încălzirea aerului prin acumularea unei parţi din căldura solară şi modifică regimul precipitaţiilor.

 În general pulberile au o acţiune iritantă asupra ochilor, sistemului respirator şi de scădere a organismului la infecţii. Toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar şi dimensiunilor acestora. Cele cu diametrul <10 microni (PM10) şi cele cu diametrul <2,5 microni (PM2,5) prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări.

 

Concentraţii ale pulberilor în suspensie obţinute prin determinări manuale:

 

Concentraţiile de pulberi în suspensie (CMA = 0,150 mg/mc aer/24h conform STAS 12574/87) au scăzut, în comparaţie cu valorile din 2008, pe toate zonele de monitorizare: Deva, Hunedoara, Călan şi Valea Jiului. Începând cu luna aprilie 2009, acest indicator se monitorizează şi pe zona Simeria. Valorile medii anuale au fost cuprinse între 0,03281 mg/mc (zona Simeria) şi 0,09683 mg/mc pe zona Valea Jiului. Concentraţia maximă înregistrată a fost, pentru probe medii de lungă durată, de 0,01600 mg/mc/24h, pe zona Deva, la punctul situat în curtea A.P.M. Hunedoara, depăşind limitele prevăzute de STAS–ul 12574/87.

 

 
 

Figura nr. 2.2.3.1.  Evoluţia concentraţiilor de pulberi în suspensie,

 pe zone de monitorizare, în perioada 2008 - 2009

Concentraţii ale pulberilor în suspensie obţinute prin determinări semiautomate:

 

Pulberile in suspensiesub 10 microni (PM10)– VL zilnică = 50 μg/mc/24 h (a nu se depăşi de peste 35 ori într-un an); VL anuală = 40 μg/mc/an, conform Ordinului 592/2002. Acest indicator s-a determinat în municipiul Deva, începând cu luna martie 2007, folosindu-se un sistem prelevare pulberi in suspensie LVS3. Valoarea medie pe anul 2009 a fost de 24,48 μg/mc, în scădere faţă de anul precedent, când s-a înregistrat o valoare medie anuală de 29,62 μg/mc, fără a depăşi valoarea limită anuală de 40 μg/mc/an.

Pe parcursul anului 2009, s-au înregistrat 12 depăşiri ale valorii limită zilnice de 50 μg/mc/aer/24 h prevăzută de  Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, fără a depăşi însă numărul maxim permis într-un an. Valoarea maximă zilnică înregistrată a fost de 98,06 μg/mc/aer/24 h.

 

 

 

 

Fig. 2.2.3.2. Sistem prelevare pulberi in suspensie LVS3 utilizat la determinarea PM10

 

 

Concentraţii ale pulberilor în suspensie obţinute prin determinări  automate:

 

Concentraţiile medii zilnice de pulberi în suspensie sub 10 microni (PM10)în aerul ambiental, obţinute nefelometric, prin staţiile automate, au depăşit de peste 35 ori (număr depăşiri permise), în anul 2009,  valoarea limită zilnică (50 μg/mc/24 h)pentru sănătatea umană prevăzută în Ordinul M.A.P.M. 592/2002 la staţiile automate: HD-3 (Hunedoara, Aleea Bicicliştilor) şi HD-4 (Călan, str. Furnalistului). La staţia HD-1 (Deva, str. Carpaţi) au fost înregistrate 34 de concentraţii medii zilnice şi un număr de 10 la staţia HD-2 (Deva, Calea Zarandului) peste limită zilnică de 50 μg/mc/24 h, fără a depăşi însă numărul maxim permis. 

Valoarea limită anuală (40 μg/mc/an) pentru sănătatea umană prevăzută în Ordinul 592/2002 nu a fost depăşită la niciuna dintre staţiile de monitorizare.

            Concentraţiile medii zilnice de pulberi în suspensie sub 10 microni (PM10)în aerul ambiental, obţinute gravimetric, prin staţiile automate, nu au depăşit de peste 35 ori (număr depăşiri permise), în anul 2009, valoarea limită zilnică (50 μg/mc/24 h)pentru sănătatea umană prevăzută în Ordinul M.A.P.M. 592/2002. Au fost înregistrate. Au fost înregistrate concentraţii medii zilnice peste valoarea limită de 50 μg/mc/24 h, fără a depăşi însă numărul maxim permis, după cum urmează: 11 valori la staţia HD-1, 23 valori la staţia HD-2, 11 valori la staţia HD-3 şi 4 la staţia HD-4.

 

Figura nr. 2.2.3.3. Evoluţia lunară a concentraţiilor de PM10(μg/mc) nefelometric, în anul 2009, la staţiile automate de monitorizare

 

2.2.4.     Metale grele

 

Metalele grele (mercur, plumb, cadmiu, etc.) sunt compuşi care nu pot fi degradaţi pe cale naturală, având un timp îndelungat de remanenţă în mediu, iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lanţul trofic.

Metalele grele pot provoca afecţiuni musculare, nervoase, digestive, stări generale de apatie; pot afecta procesul de dezvoltare a plantelor, împiedicând desfăşurarea normală a fotosintezei, respiraţiei sau transpiraţiei.

În anul 2009 s-au efectuat determinări de plumb, cadmiu şi nichel din pulberile in suspensie (PM10), în urma analizei gravimetrice a filtrelor prelevate de la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului.

Valoarea limită pentru determinările de plumb din PM10, prevăzută în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 de 0,5 μg/mc pe an nu a fost depăşită la nici una dintre staţiile automate. Concentraţiile medii anuale, la acest indicator , u fost cuprinse între:  0,0063 μg/mc la staţia HD-4 (Călan, str. Furnalistului) şi 0,0264 μg/mc la staţia HD-3 ( Hunedoara, Aleea Bicicliştilor).

            În ceea ce priveşte cadmiu, Ordinul M.M.G.A. nr. 448/2007 prevede pentru concentraţia medie anuală a cadmiului, măsurat din fracţia PM10 o valoare ţintă egală cu 5 ng/mc. Valorile anuale, înregistrate pentru cadmiu, din fracţiunea PM10 au fost cuprinse între 0,1523 ng/mc la staţia HD-1 (Deva, str. Carpaţi) şi 1,418 ng/mc la staţia HD-4 (Călan, str. Furnalistului).

Valorile anuale, înregistrate pentru nichel, din fracţiunea PM10 au fost cuprinse între 1,293 ng/mc la staţia HD-4 (Călan, str. Furnalistului) şi 4,3498 ng/mc la staţia HD-2 (Deva, Calea Zarandului),nedepăşind valoarea  ţintă de 20 ng/m3 prevăzută în Ordinul MMGA nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel si hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător.

 

 

Figura nr. 2.2.4.1. Evoluţia lunară a concentraţiilor de Pb (μg/mc)  din PM10 gravimetric, în anul 2009, la staţiile automate de monitorizare

 

 

2.2.5.     Monoxidul de carbon

 

Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, care se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.

Surse naturale: incendierea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice.

Surse antropice: se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.

Alte surse antropice: producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian şi feroviar.

Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii i primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.

În judeţul Hunedoara, monoxidul de carbon a fost determinat prin măsurători continue la staţiile de monitorizare a calităţii aerului.

 

Concentraţii ale monoxidului de carbon obţinute prin  determinări automate:

           

            La cele patru staţii automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Hunedoara nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită pentru sănătatea umană de 10 mg/mc (calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe opt ore), conform Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002.

 Figura nr. 2.2.5.1. Evoluţia lunară a concentraţiilor de CO (mg/mc), în anul 2009, la staţiile automate de monitorizare

 

 

2.2.6.     Benzenul

 

Benzenul este un compus aromatic cancerigen, puternic volatil şi solubil în apă.

 

     Concentraţii ale benzenului obţinute prin determinări automate:

 

            Acest indicator a fost monitorizat doar la staţia de fond urban din Municipiul Deva, str. Carpaţi, iar concentraţia medie anuală înregistrată a fost de 2,59 μg/mc/an şinu a depăşit valoarea limită anuală de 6,25 μg/mc/an pentru sănătatea umană, prevăzută în Ordinul 592/2002.

 

Figura nr. 2.2.6.1. Evoluţia lunară a concentraţiilor de benzen (μg/mc),

 în anul 2009, la staţiile automate de monitorizare

 

 

2.2.7. Amoniac

 

Amoniacul este un gaz incolor, cu miros puternic, înecăcios, care irită ochii şi căile respiratorii, uşor lichefiabil. Depozitele neconforme de deşeuri menajere, depozitele de dejecţii animale, epurarea apelor uzate şi aplicarea îngrăşămintelor pe bază de azot în agricultură constituie surse importante de emisie a amoniacului.

 

 

 Concentraţii ale amoniacului obţinute prin determinări manuale:

 

Amoniac (NH3) – (CMA = 0,10 mg/mc/aer/24 h, conform STAS 12574/87), acest indicator s-a determinat în municipiile Hunedoara şi, în comparaţie cu anul 2008, valoarea medie anuală a crescut în Hunedoara, ajungând la 0,00696 mg/mc/24 h, valoarea maximă înregistrată a fost de 0,02300 mg/mc/24 h. În anul 2009 nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admise conform STAS 12574/87, pentru un timp de expunere de 24h. Evoluţia concentraţiilor lunare, la acest indicator, pe parcursul anului 2009, este prezentată în tabelul următor:

 

 

Figura nr. 2.2.7.1. Evoluţia lunară a concentraţiilor de amoniac (mg/mc),

 în anul 2009, la staţiile automate de monitorizare

 

 

2.2.8.     Ozonul

 

Ozonul este forma alotropică a oxigenului, având molecula formată din trei atomi. Acesta este un puternic oxidant cu miros caracteristic, de culoare albăstruie şi foarte toxic. În atmosferă, se poate forma pe cale naturală în urma descărcărilor electrice şi sub acţiunea razelor solare, iar artificial ca urmare a reacţiilor unor substanţe nocive, provenite din sursele de poluare terestră.

            Ozonul format în partea inferioară a troposferei este principalul poluant în oraşele industrializate. Ozonul troposferic se formează din oxizii de azot (în special dioxidul de azot), compuşii organici volatili – COV, monoxidul de carbon în prezenţa razelor solare, ca sursă de energie a reacţiilor chimice.

Smogul fotochimic este o ceaţă toxică produsă prin interacţia chimică între emisiile poluante şi radiaţiile solare. Cel mai întâlnit produs al acestei reacţii este ozonul. În timpul orelor de vârf, în zonele urbane, concentraţia atmosferică a oxizilor de azot şi de hidrocarburi creşte rapid, datorită traficului intens. În acelaşi timp, cantitatea de dioxid de azot din atmosferă scade datorită faptului că lumina solară duce la descompunerea acestuia în oxid de azot şi atomi de oxigen. Atomii de oxigen combinaţi cu oxigenul molecular formează ozonul. Hidrocarburile se oxidează şi reacţionează cu oxidul de azot pentru a produce dioxidul de azot. Pe măsură ce se apropie mijlocul zilei, concentraţia de ozon devine maximă, cuplat cu un minimum de oxid de azot. Această combinaţie produce un nor toxic de culoare gălbuie cunoscut drept smog fotochimic.

           

 

 

 

Concentraţii ale ozonului obţinute prin determinări automate:

 

            La cele patru staţii automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Hunedoara nu au fost înregistrate depăşiri 3 ore consecutiv ale pragului de alertă de 240μg/mc/h şi nici a pragului de informare de 180 μg/mc/h, conform Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002.

            La staţia de fond urban HD-1 din Deva, str. Carpaţi au fost înregistrate, în anul 2009, 3 depăşiri ale valorii ţintă de 120 μg/mc (calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe opt ore) pentru protecţia sănătăţii umane, conform Ordinul 592/2002. Numărul maxim permis de depăşiri, la acest indicator, este de 25 de zile dintr-un an, mediat pe 3 ani.

Figura nr. 2.2.8.1. Evoluţia lunară a concentraţiilor de  ozon (μg/mc),

 în anul 2009, la staţiile automate de monitorizare

 

 

2.2.9.     Evoluţia calităţii aerului

 

Calitatea aerului în judeţul Hunedoara continuă tendinţa generală de îmbunătăţire din ultimii 10 ani. Nivelul de impurificare a atmosferei, în perioada 2000–2009, prezintă o scădere pentru indicatorii: NO2, SO2, NH3, pulberi în suspensie, faţă de anul de referinţă 1999, conform datelor obţinute prin reţeaua manuală de monitorizare a calităţii aerului.

În urma prelucrării datelor din reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului, se observă o scădere, faţă de anul  precedent, a concentraţiilor obţinute pentru: NO2, SO2, benzen, PM10, la toate cele 4 staţii din judeţ. În cazul indicatorilor: dioxid de carbon şi ozon, concentraţiile medii anuale au crescut, faţă de anul 2008, pe zona Deva (la staţiile HD-1 şi HD-2) şi au scăzut pe Hunedoara (HD-3) şi Călan (HD-4).

            Evoluţia calităţii aerului, în judeţul Hunedoara, este prezentată grafic, pe indicatorii de calitate monitorizaţi şi în funcţie de modul cum au fost determinaţi (manual, semiautomat sau automat), după cum urmează:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Evoluţia anuală a concentraţiilor de dioxid de azot obţinute prin determinări manuale:

 

Figura nr. 2.2.9.1.  Evoluţia concentraţiilor de NO2, în perioada 1999 – 2009, obţinute prin reţeaua manuală de monitorizare

 

 

 

 

Evoluţia anuală a concentraţiilor de dioxid de azot obţinute prin determinări automate:

 

Figura nr. 2.2.9.2. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de dioxid de azot, obţinute prin reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului, în perioada 2008 - 2009

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Evoluţia anuală a concentraţiilor de dioxid de sulf obţinute prin determinări manuale:

           

 

Figura nr. 2.2.9.3. Evoluţia concentraţiilor de SO2 în perioada 1999 – 2009, obţinute prin reţeaua manuală de monitorizare

 

 

 

 

Figura nr. 2.2.9.4. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de dioxid de sulf,

obţinute prin reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului,

în perioada 2008 - 2009

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Evoluţia anuală a concentraţiilor  de  pulberi în suspensie obţinute prin determinări manuale:

 

 

 

Fig. 2.2.9.5. Evoluţia pulberilor în suspensie în perioada 1999 – 2009,

obţinute prin reţeaua manuală de monitorizare

 

 

 

 

Evoluţia anuală a concentraţiilor de pulberi în suspensie obţinute prin determinări semiautomate:

 

Fig. 2.2.9.6. Evoluţia pulberilor în suspensie (PM10), în perioada 2007 – 2009,

obţinute prin determinări semiautomate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Evoluţia anuală a concentraţiilor  de  pulberi în suspensie obţinute prin determinări automate:

 

Figura nr. 2.2.9.7. Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale PM10 , determinate

nefelometric, obţinute prin reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului,

în perioada 2008 - 2009

 

 

 

 

 

 

Evoluţia anuală a concentraţiilor  de  amoniac obţinute prin determinări manuale:

 

Figura nr. 2.2.9.8. Evoluţia calităţii NH3 în perioada 1999 – 2009

 

 

Evoluţia anuală a concentraţiilor  de  monoxid de carbon obţinute prin determinări automate:

 

Figura nr. 2.2.9.9. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de monoxid de carbon

 obţinute prin reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului,

în perioada 2008 – 2009

 

 

 

 

Evoluţia anuală a concentraţiilor  de  ozon obţinute prin determinări automate:

 

 

Figura nr. 2.2.9.10. Evoluţia concentraţii medii anuale ale ozonului, obţinute prin reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în perioada 2008-2009

 

 

 

 

 

Evoluţia anuală a concentraţiilor  de  benzen obţinute prin determinări automate:

 

 

Figura nr. 2.2.9.11. Evoluţia concentraţiilor medii anuale a benzenului,

obţinută prin reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului

în perioada 2008 - 2009

 

 

Capitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE

 

 

3.1. Cadru general

 

3.1.1. Cadrul legislativ referitor la impactul schimbărilor climatice în România

 

România este semnatară a Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice care a avut loc la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro. Convenţia a fost ratificată de Parlamentul României prin Legea nr. 24 din 1994, care are ca principal obiectiv stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină orice dereglare antropogenică a sistemului climatic.

            România, ca parte semnatară a convenţiei, a fost prezentă la negocierile privind schimbările climatice la Berlin în anul 1995, când s-au stabilit obiectivele pe termen mediu şi lung, şi la Kyoto în anul 1997, când s-au stabilit datele concrete şi mijloacele de realizare a acestor obiective. 

            Implementarea măsurilor rezultate din Protocolul de la Kyoto, ratificat prin Legea nr. 3 din 2001, are două obiective de bază:

-         respectarea angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8% comparativ cu anul de referinţă 1989 pentru  perioada de angajament 2008 - 2012;

-         adoptarea unui set de mecanisme flexibile de piaţă în cooperare cu alte ţări (JI, CDM, IET)

Pe lângă necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră, încălzirea globală implică şi o altă problemă majoră : necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice. Adaptarea este un proces complex care depinde de expunere, vulnerabilitatea fizică, gradul de dezvoltare socioeconomică, capacitatea de adaptare naturală şi umană, serviciile de sănătate şi mecanismele de supraveghere a dezastrelor.

Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice aprobat prin Ordinul nr. 1170 din 2008 asigură o mai bună înţelegere a impactului anticipat al schimbărilor climatice până în anul 2030, prin analiza evoluţiei estimate a factorilor climatici pe termen lung, a scenariilor de dezvoltare economică şi a particularităţilor sistemelor naturale, în anumite limite de incertitudine identificate.

Creşterea capacităţii de adaptare a României la efectele actuale şi potenţiale ale schimbărilor climatice se poate realiza prin:

- monitorizarea impactului provocat de schimbările climatice, precum şi a vulnerabilităţii socioeconomice asociate;

- integrarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice în strategiile şi politicile de dezvoltare sectorială şi armonizarea lor intersectorială;

- identificarea măsurilor speciale privind adaptarea sectoarelor critice din punctul de vedere al vulnerabilităţii la schimbările climatice.

 

3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

 

Judeţul Hunedoara

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Emisii totale (mii tone CO2 Eq)

32.302,9

6.046,8

8.039,4

7.434,8

9.060,6

11.070,4

8.993,7

6.754,7

 

 

Tabelul 3.2.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră în perioada 2002-2009

 

 

 

 

 

Figura 3.2.1. Evoluţia emisiilor de CO2 echivalent în perioada 2002-2009

 

 

3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon

 

Judeţul Hunedoara

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Emisii totale (mii tone CO2)

25.931,3

4.914,3

5.803,0

5.707,8

6.205,5

7.713,1

6.783,2

4.701,3

 

 

Tabelul 3.3.1. Emisii anuale de dioxid de carbon în perioada 2002-2009

 

 

  

Figura 3.3.1. Evoluţia emisiilor de CO2 în       Figura 3.3.2. Repartiţia emisiilor de CO2                 perioada 2002-2009                                            pe sectoare de activitate în anul 2009

 

 

3.4. Emisii anuale de metan

 

Judeţul Hunedoara

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Emisii totale

(mii tone CH4)

238,7

40,5

76,3

71,6

124,4

131,3

80,4

84,6

 

 

Tabelul 3.4.1. Emisii anuale de metan în perioada 2002-2009

 

Figura 3.4.1. Evoluţia emisiilor de CH4 în      Figura 3.4.2. Repartiţia emisiilor de CH4 pe

                   perioada 2002-2009                           sectoare de activitate în anul 2009

 

 

3.5. Emisii anuale de protoxid de azot

 

Judeţul Hunedoara

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Emisii totale

(tone N2O)

909,8

2.045,4

720,6

783,0

2.005,6

1.739,9

922,5

 

 

Tabelul 3.5.1. Emisii anuale de protoxid de azot în perioada 2003-2009

 

 

 

Figura 3.5.1. Evoluţia emisiilor de N2O în      Figura 3.5.2. Repartiţia emisiilor de N2O pe

                       perioada 2003-2009                          surse generatoare în anul 2009

 

 

3.6. Emisii anuale de gaze fluorurate

 

            Nu avem informaţii referitoare la emisiile de perfluorocarburi, hidrofluorocarburi şi hexafluorură de sulf din judeţul Hunedoara.         

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.7. Acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

 

3.7.1. Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto

 

            În judeţul Hunedoara, pe parcursul anului 2009, nu s-au utilizat mecanismele flexibile propuse de Protocolul de la Kyoto (JI, CDM şi IET).

 

3.7.2. Participarea la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

 

Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS) instituită de Directiva 2003/87/CE are scopul de a sprijini statele membre ale UE în atingerea obiectivului prevăzut de Protocolul de la Kyoto, într-o manieră eficientă din punct de vedere al costurilor. Schema stabileşte un sistem de limitare - tranzacţionare bazat doar pe instalaţiile industriale care emit CO2: instalaţii de ardere cu putere nominală peste 20 MW, instalaţii din rafinării, cuptoare de cocs, precum şi instalaţii din siderurgie, industria mineralelor, cimentului, sticlei şi ceramicii, celulozei şi hârtiei.

Inventarul instalaţiilor din judeţul Hunedoara care intră sub incidenţa Anexei 1 la Directiva 2003/87/CE este prezentat în tabelul 3.7.2.1:

                                                                                                                       

Activitate

Unitate industrială

Activităţi din domeniul energiei

Instalaţie de ardere cu o putere nominală ce depăşeşte 20 MW

S.C. Termoelectrica S.A. – S.E. Paroşeni

S.C. Electrocentrale S.A. Deva

S.C. Acvacalor S.A. Brad

Activităţi din domeniul producerii şi prelucrării metalelor

Instalaţie pentru producerea oţelului în care se realizează turnarea continuă, cu o capacitate de peste 2,5 t/h

S.C. ArcelorMittal S.A. Hunedoara

Activităţi din domeniul industriei mineralelor

Instalaţie pentru producţia de clincher de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate de producţie de peste 500 t/zi

S.C. Carpatcement Holding S.A. – Sucursala Deva

Instalaţie pentru producerea de var şi dolomită în cuptoare rotative cu o capacitate de producţie de peste 50 t/zi

S.C. Uranus Junior 2003 S.R.L.

Instalaţie de producere a varului cu o capacitate de peste 50 t/zi

S.C. Carmeuse Holding S.R.L. – Punct de lucru Chişcădaga

Instalaţie pentru producerea de cărămizi, cărămizi refractare cu o capacitate de peste 4 mc şi o densitate de peste 300 kg/mc

S.C. Refraceram S.R.L. Baru

 

Tabelul 3.7.2.1. Instalaţii EU-ETS în judeţul Hunedoara

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL 4. APA

 

4.1. Introducere

 

Apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, de aceea este tratată ca un patrimoniu natural care trebuie protejat şi apărat.

            Apa de la suprafaţa pământului joacă un rol important în evoluţia umană, râurile asigurând necesarul de apă pentru agricultură, industrie şi consum, fluviile, mările şi oceanele fiind căi de transport fluvial şi maritim şi sursă de hrană, în acelaşi timp.

Monitorizarea calităţii apelor reprezintă activitatea de observaţii şi măsurători standardizate şi continue pe termen lung, pentru cunoaşterea şi evaluarea parametrilor caracteristici ai apelor în vederea gospodăririi şi a definirii stării şi tendinţei de evoluţie a calităţii acestora, precum şi evidenţierii permanente a stării resurselor de apă.

Administraţia NaţionalăApele Româneaplicăstrategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, scop în care acţioneazăpentru cunoaşterea, conservarea, folosirea raţională şi protecţia resurselor de apăîmpotriva epuizării şi degradării, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, prevenirea efectelor distructive ale apelor, reconstrucţia ecologicăa cursurilor de apă, asigurarea supravegherii hidrologice şi hidrogeologice, implementarea prevederilor legislaţiei armonizatăcu Directivele Uniunii Europene în domeniul  gospodăririi durabile a resurselor de apăşi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.

Administraţia NaţionalăApele Româneare ca principal instrument de lucru Directiva Parlamentului şi a Consiliului European 2000/60/EEC – Directiva Cadru în domeniul apei,care stabileşte un cadru de acţiune pentru ţările din Uniunea Europeanăîn domeniul politicii apei, fundamenteazăo nouăstrategie şi politicăîn domeniul gospodăririi apelor, având ca scop principal atingerea cel puţin a “unei stări bune“ a tuturor cursurilor de apădin Europa într-un interval de timp.

Directiva Cadru în domeniul apei recunoaşte bazinul hidrografic ca unitate naturală şi fundamentalăpentru formarea, utilizarea şi protecţia apelor şi propune un sistem de analiză şi planificare la nivelul acestuia, în vederea coordonării în mod raţional şi coerent a măsurilor de protecţie şi îmbunătăţire a stării mediului acvatic, care vor fi înglobate în Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH).

Planul de Management al Bazinului Hidrografic reprezintăprincipalul instrument de implementare a Directivei Cadru în domeniul apei. Prin conţinutul său complex, Planul de Management devine un instrument de analizăşi planificare în domeniul apelor, elaborat la nivelul întregului bazin hidrografic. Prin acesta sunt stabilite obiective ţintăpe o perioadăde 6 ani, pe baza analizei stării corpurilor de apă.

 

 

4.2. Resursele de apă

 

4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

 

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile la nivel de bazine hidrografice:

  • b.h. Crişuri:

- resurse de apă teoretice: 3116,4 mil. mc;

      - resurse de apă utilizabile: 744,734 mil. mc.

  • La nivelul b.h. Jiu, resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile se prezintă astfel:

 

Judeţul

Resursa de suprafaţa mii mc

Resursa din subteran mii mc

Teoretica

Utilizabila

Teoretica

Utilizabila

HUNEDOARA

340588

38499,25

4740

1419,738

 

Tabel nr. 4.2.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile la nivel de b.h. Jiu, aferente judeţului Hunedoara

 

4.2.2. Prelevări de apă

 

Prelevările de apă la nivelul b.h. Crişuri:

- din subteran :

- alimentare cu apă de gospodărie comunală: 711,615 mii mc        

- alimentare cu apă în scop industrial: 75,088  mii mc            

- din suprafaţă:                         

- alimentare cu apă de gospodărie comunală: 702,07 mii mc

- alimentare cu apă în scop industrial: 16,14 mii mc

- alimentare cu apă pentru piscicultură: 72,0 mii mc

 

Evacuări de apă la nivelul b.h. Crişuri:

- de gospodărie comunală: 1132,722 mii mc;

- industrial: 54,887 mii mc

-  ape de mină  56,0 mii mc;

- piscicultură: 72,0 mii mc.

           

Realizarea volumelor captate pe destinaţii, la nivelul b.h. Mureş, aferente anului 2009, se prezintă după cum urmează:

 

 

Volume captate (mii mc)

Volume de apă captate din surse directe – anul 2009

383.404,538

Râuri interioare

379.163,358

Gospodărie comunală pentru populaţie

15.412,418

Irigaţii

5,000

Păstrăvării

2.032,000

Piscicultură

3.919,500

Termocentrale

334.217,686

Unităţi de construcţii montaj

801,063

Unităţi de gospodărie comunală pentru industrie

5.089,000

Unităţi industriale

801,063

Alte activităţi

101,800

Din subteran

4.241,180

Alte activităţi

171,619

Gospodărie comunală pentru populaţie

1.306,163

Păstrăvării

1.260,000

Transporturi

2,270

Unităţi agro zootehnice de tip industrial

233,925

Unităţi de construcţii

27,000

Unităţi industriale

1.231,030

Servicii

9,173

 

Tabel nr. 4.2.2.1. Realizarea volumelor captate pe destinaţii în judeţul Hunedoara pe

 b.h. Mureş

 

Realizarea volumelor captate pe destinaţii în judeţul Hunedoara pe b.h. Jiu, conform cu balanţa pe 2009, se prezintă astfel:

Bazin/Judeţ/Sursa Captare/Fel volum Captare/Activităţi CAEN

Cerinţa  Total (mii mc)

Realizat Total (mii mc)

Total

95756,944

70647,448

Jiu

95756,944

70647,448

Din Surse Directe

95756,944

70647,448

Din subteran

1267,944

1419,738

Gospodărie comunală pentru populaţie

1174

1374,23

Servicii

65,344

32,445

Transporturi

12

2,08

Unităţi industriale

16,6

10,983

Necompletat

50817,8

30728,46

Termocentrale

50000

30262

Unităţi industriale

817,8

466,46

Râuri interioare

43671,2

38499,25

Gospodărie comunală pentru populaţie

21063

18826,58

Servicii

5,2

4,03

Unităţi de construcţii montaj

167

55,1

Unităţi industriale

22436

19613,54

 

Tabel nr. 4.2.2.2. Realizarea volumelor captate pe destinaţii în judeţul Hunedoara pe b.h. Jiu, conform cu balanţa pe 2009

 

4.2.3. Mecanismul economic în domeniul apelor:

 

Mecanismul economic în domeniul apelor este reglementat de Legea apelor nr. 107/1996, completată şi modificatăde Legea nr. 310/2004, prin care Administraţia Naţională“Apele Române“ este desemnatăadministrator al apelor din domeniul public. Mecanismul economic în domeniul apelorinclude sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale “Apele Române”.

În judeţul Hunedoara, la nivel de b.h. Crişuri, sunt încheiate 11 abonamente pentru utilizarea resursei de apă şi 7 abonamente pentru primirea apelor uzate în resurse. In cursul anului 2009, nu s-au aplicat penalităţi. Situaţia contractat-facturat în anul 2009 pentru agenţii economici contractaţi pe raza judeţului Hunedoara, la nivel de b.h Jiu:

Produs

Cantitate

Valoare

Contr.pt.util.res.apă=râuri

2914,00

128.493,62

Contr.pt.util.res.apă=râuri

5,33

232,57

Contr.pt.util.res.apă=râuri

1761,00

73.345,65

Contr.pt.util.res.apă=râuri

4,16

183,10

Contr.pt.util.res.apă=râuri

1,12

48,85

Contr.pt.util.res.apă=râuri

8237,00

366.063,70

Contr. utiliz. res. apă=râu, lac-op.

16126,00

696.747,53

Contr. utiliz. res. apă=râuri, lac-op.

5498,30

1.366,57

Contr.pt.util.res.apă-subt.

111,60

6.261,72

Contr.pt.util.res.apă-subt.

5,37

313,70

Contr.pt.util.res.apă-subt.

0,86

49,10

Contr.pt.util.res.apă-subt.

6,50

354,72

Contr.pt.ut.res.apă-subt-pt

1129,31

64.671,31

Contr.pt.ut.res.apă-râu,lac-op.

9480,00

418.605,16

Contr. Utilize. resurse apă+râu,lac -op.

15177,20

3.781,38

Total general

60457,75

1760518,68

 

Tabel nr. 4.2.2.3. Situaţia contractat-facturat în anul 2009, la nivel de b.h. Jiu

 

4.3. Ape de suprafaţă

 

4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare

 

Judeţul Hunedoara este situat pe cursul mijlociu al râului Mureş, care adună apele din partea centrală a judeţului, apele din partea de nord fiind colectate de bazinul Crişului Alb, iar cele din partea de sud de bazinul Jiului.

Stabilirea stării ecologice pentru subsistemul râuri s-a făcut pe baza elementelor de calitate biologice, ţinând cont şi de indicatorii hidromorfologici, chimici, fizico-chimici şi de poluanţi specifici care influenţează indicatorii biologici.

 

Crişul Alb, după un scurt sector superior montan de la izvor, curge prin depresiunea Brad, intrând de aici în sectorul său inferior piemontan şi de câmpie. Până la ieşirea din judeţ are cca. 74 km, cu un bazin de peste 1000 kmp şi un debit mediu  Q=13,9 mc/s.

 

Mureşul are cca. 109 km lungime; un bazin hidrografic de 6591 kmp în cuprinsul judeţului şi un debit cuprins între 93 mc/s la intrarea în judeţ şi 142 mc/s în restul judeţului. Afluenţii râului Mureş sunt: Geoagiu (41 km), Strei (93 km, cu afluenţii: Râu Bărbat, Râuşor, Serel, Râu Alb, Râu Mare, Cerna (73 km), Ardeu (25 km), Orăştie (51 km), Sibişel (28 km), Zlata (18 km), Galbena (34 km), Canal Cârlete (19 km), Breazova (29 km), Peştiş (22 km), Certej (18 km), Sârbi (24 km), Ritişoara (7 km), însumând la nivelul bazinului hidrografic Mureş un total de 591 km.

 

Jiul drenează Depresiunea Petroşani formându-se prin unirea a doi afluenţi principali: Jiul de Vest şi Jiul de Est . Până la localitatea Târgu-Jiu, râul are un regim tipic de munte, caracterizat prin ape mari de primăvară de lungă durată.

După ce străbate pe o lungime de 51 km pe direcţia vest-est depresiunea Petroşani, culegând apele din versantul sudic al Retezatului Mic şi din versantul nordic al munţilor Valcan, se uneşte cu Jiul de Est care izvorăşte din versantul sudic al munţilor Şureanu, la altitudini în jur de 1500 m.

 

Jiul de Est culege apele din munţii Şureanu, versantul nordic şi vestic al masivului Parâng, străbătând estul depresiunii Petroşani.

După confluenţă intră în defileul Surduc-Lainici, unde străbate depozitele sedimentare mezozoice ale autohtonului, cristalinului de epizonă şi intruziunile granitice şi iese din defileu în amonte de localitatea Bumbeşti.

 

            Planurile de protecţia calităţii apelor reprezintă elementul de bază în fundamentarea politicii şi strategiei de gospodărire a apelor, în vederea reducerii cantităţilor de poluanţi deversaţi, a riscurilor de poluări accidentale şi în scopul conservării şi folosirii raţionale a resurselor de apă.

Lungimea tronsoanelor de râu în raport cu calitatea, de pe teritoriul judeţului Hunedoara, în anul 2009 se prezintă în tabelul următor:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr.

crt.

Râul

Lungime

 în jud. Hunedoara

Starea ecologică

Starea chimică

FB – Clasa I

B – Clasa II

M –Clasa III

S –Clasa IV

P –

Clasa V

B –

Bună

P – Proastă

1.

MUREŞ

109

0

109

0

0

0

77                                                                                                                                                                                       

32

2.

STREI

93

62

31

0

0

0

93

0

3.

CERNA

73

63

10

0

0

0

73

0

4.

GEOAGIU

41

0

41

0

0

0

41

0

5.

ARDEU

25

0

0

0

0

25

0

25

6.

GALBENA

34

0

34

0

0

0

34

0

7.

ORĂŞTIE

51

44

7

0

0

0

51

0

8.

ZLATA

8

8

0

0

0

0

8

0

9.

CERTEJ

18

0

0

0

0

18

0

18

10.

BREAZOVA

29

29

0

0

0

0

29

0

11.

SÂRBI

24

0

24

0

0

0

24

0

 12.

CRIŞUL ALB – limită jud. HD-AR

74

32

42

-

--

--

--

--

 13.

V. RIBIŢA (Izv.Confluenţă Criş Alb)

20

20

-

--

--

--

--

--

TOTAL

km

599

258

298

0

0

43

430

75

%

 

43,07

49,74

0

0

7,17

71.7

12,52

                     
 

 

Tabel nr. 4.3.1.1. Lungimea tronsoanelor de râuri în raport cu calitatea

 

Notă: FB – foarte bună; B – bună; M – moderată; S – slabă; P – proastă; Starea chimică: metale grele concentraţia fracţiunii dizolvate (medii aritmetice).

 

Repartiţia secţiunilor de control pe clase de calitate în anul 2009 se prezintă în tabelul de mai jos:

 

Bazin

hidrografic

Nr. total secţiuni

Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate

I

II

III

IV

V

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Nr.

%

Mureş

16

8

50,0

6

37,5

-

-

--

--

2

12,5

Criş

4

4

100

0

75,0

--

--

--

--

--

--

Jiu

12

8

66,66

4

33,33

--

--

--

--

--

--

 

Tabel nr. 4.3.1.2. Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate

 

Încadrarea calităţii cursului de apă din punct de vedere global, în anul 2009, se prezintă astfel:

 

Bazinul hidrografic

Lungime (km)

Repartiţia pe clase de calitate (%)

I

II

III

IV

V

Mureş

505

40,79

50,69

0

0

8,52

Criş

94

55.32

44.68

0

0

0

 

Tabel nr. 4.3.1.3. Repartiţia procentuală pe clase de calitate

 

            Încadrarea secţiunilor de monitorizare în categorii de calitate, în funcţie de elementele de calitate chimice şi fizico-chimice, în anul 2009, s-a făcut după Ordinul161/2006 şi este prezentată în tabelele următoare:

 

Nr.

crt.

Râul

Secţiunea

Starea ecologică

 

Stare chimică

Elemente de calitate biologice

Elemente de calitate chimice şi fizico – chimice

Încadrare stare ecologică

MZB

FPL

mFB

Încadr. biol.

RTA

RO

NUTR

SAL

PTS

AICR

Încadrare

chimică

1.

Mureş

Gelmar

II

II

II

II

I

II

II

II

I

I

II

II

P(Cu,Co,Cr,Pb)

2.

Mureş

Brănişca

II

II

II

II

I

II

II

II

I

II

II

II

B

3.

Strei

Baru Mare

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

B

4.

Strei

Petreni

II

I

II

II

I

I

I

I

I

I

I

II

B

5.

Cerna

Topliţa

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

B

6.

Cerna

Sîntuhalm

III

II

II

II

I

II

II

I

I

I

I

III

B

7.

Geoagiu

Balşa

II

II

II

II

I

I

I

I

I

I

I

II

B

8.

Geoagiu

Geoagiu

II

II

II

II

I

I

I

II

II

I

II

II

B

9.

Orăştie

Costeşti

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

B

10.

Orăştie

Av. Orăştie

II

II

II

II

I

II

II

I

I

II

II

II

B

11.

Galbena

Haţeg

II

II

II

II

I

I

II

I

I

I

II

II

B

12.

Certej

Bârsău

PB

II

PB

V

I

II

II

V

V

I

V

V

P(Cu,Co,Cd,Ni,Pb)

13.

Ardeu

Bozeş

PB

II

II

V

I

I

I

II

V

I

V

V

P(Cu,Co,Cd,Ni,Pb)

14.

Zlata

Gura Zlata

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

B

15.

Breazova

Zeicani

I

I

I

I

I

II

I

I

I

I

II

I

B

16.

Sârbi

Sârbi

II

II

II

II

I

I

I

I

I

I

I

II

B

 

 

Tabel nr. 4.3.1.4. Încadrarea secţiunilor de supraveghere în clase de calitate din B.H. Mureş

 

 

Nr.

crt.

Râul

Secţiunea

Starea ecologică

Elemente de calitate biologice

Elemente de calitate chimice şi fizico – chimice

Încadrare stare ecologică

MZB

FPL

mFB

Încadr. biol.

RTA

RO

NUTR

SAL

PTS

AICR

Încadrare

chimică

1.

Crişul Alb

Am. Dragu Brad

I

--

--

I

--

I

I

I

I

-

I

I

2.

Crişul Alb

Crişcior

II

II

--

II

--

I

I

I

I

I

I

II

3.

Crişul Alb

Baia de Criş

II

II

--

II

--

I

I

I

I

I

I

II

4.

V.Ribiţa

Am. Ribiţa

I

--

--

I

--

I

I

I

I

-

I

I

 

 

Tabel nr. 4.3.1.5. Încadrarea secţiunilor de supraveghere în clase de calitate din B.H. Criş

Nr.

crt.

Râul

 Secţiunea

Clase de calitate pe grupe de indicatori

Fizico-chimici

Biologici

RO

RN

GM

MG

MPAO

Generala

FPL

MZB

MFB

1.

Jiu

Am. Confl.

I

I

I

II

I

II

I

I

I

2.

Jiu

Lupeni

I

I

II

II

I

II

-

I

I

3.

Jiu

Iscroni

I

I

I

I

I

I

-

II

I

4.

Jiu

Livezeni

I

I

II

I

I

II

-

II

I

5.

Buta

Am. priză apă

I

I

I

I

I

I

-

I

I

6.

Buta

Av. priză apă

I

I

I

I

I

I

-

I

I

7.

Jiu de Est

Cimpa

I

I

I

I

I

I

II

I

I

8.

Jiu de Est

Petroşani

I

I

I

II

I

II

-

I

I

9.

Taia

Am. priză apă

I

I

I

I

I

I

I

I

I

10.

Jieţ

Am. priză apă

I

I

I

I

I

I

-

--

--

11.

Izvor

Am. priză apă

I

I

I

I

I

I

-

I

I

12.

Polatişte

Am. priză apă

I

I

I

I

I

I

-

I

I

 

 

Tabel nr. 4.3.1.6. Încadrarea secţiunilor de supraveghere în clase de calitate din B.H. Jiu

 

Notă: MZB – macrozoobentos; FPL – fitoplacton; mFB – microfitobentos; RTA – regim termic şi acidifiere; RO – regim de oxigen; NUTR – nutrienţi; SAL – salinitate; PTS – poluanţi toxici specifici; AICR – alţi indicatori chimici relevanţi;MPAO- micropoluanţi anorganici şi organici Starea chimică: metale grele concentraţia fracţiunii dizolvate (medii aritmetice).

Informaţii privind stabilirea stării ecologice a cursurilor de apă pentru bazinul hidrografic Crişul Alb:

 

Nr. crt.

Curs de apă/denumire secţiune

Ind. biologici

Ind. fizico-chimici

Starea ecologică

1.

Crişul Alb – Dragu-Brad

I

I

Foarte Bună (I)

2.

Crişul Alb - Criscior

II

I

Bună (II)

3.

Crişul Alb – Baia de Criş

II

I

Bună (II)

4.

Ribiţa – am. Ribiţa

I

I

Foarte Bună (I)

 

 

Tabel nr. 4.3.1.7. Starea ecologică a cursurilor de apă din b.h. Criş pentru anul 2009

 

Se constată că în B.H. Mureş toate grupele de indicatori se clasifică în limitele claselor I-III de calitate, cu excepţia râului Certej – secţiunea Bârsău şi a râului Ardeu – secţiunea Bozeş, care se încadrează în clasa V de calitate atât pentru încadrarea biologică, cât şi pentru cea chimică, prin urmare starea ecologică se încadrează în clasa V de calitate, iar starea chimică este proastă.

În B.H. Crişuri toate grupele de indicatori se clasifică în limitele claselor I-II de calitate, starea ecologică, pe ansamblu, fiind bun

 

4.3.2. Starea ecologică a  lacurilor

 

           

Figura nr. 4.3.2.1. Lacul Gura Apelor

 

            

 

   Figura nr. 4.3.2.2. Lacul Cinciş                      Figura nr. 4.3.2.3. Lacul Bucura

           

Figura nr. 4.3.2.4. Lacul Valea de Peşti

 

           

 

 

 

 

 

 

Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri din judeţ, în anul 2009, se prezintă în tabelul de mai jos:

 

Nr

crt

Lacul

Apa pe care este amplasat lacul

Volumul total (mil. mc)

Folosinţa principală

Calitatea apei

Denumire

Tip

Nutrienţi, azot total, fosfor total (mg/l)

Biologie

1.

Gura Apelor

acumulare permanentă, lac de acumulare artificial

 

 

 

Râu Mare

 

 

 

235,50

Producere energie electrică, atenuare undă de viitură

ØNutrienţi:

- Amoniu-0,009

- Azotiţi-0,008

- Azotaţi-0,484

- Azot Kjeldahl-0,350

- Azot total-0,842

- Ortofosfaţi-0,0139

- Fitoplancton-821550 ex/l

- Biomasă fitoplanctonică-0,62 mg/l (ultraoligotrof)

- Clorofila „a”-4,77 µg/l (mezotrof)

2.

Haţeg

acumulare permanentă, lac de acumulare artificial

 

 

 

 

 

Râu Mare

 

 

16,46

Producere energie electrică, alimentare cu apă

Ø    Nutrienţi:

- Amoniu-0,044

- Azotiţi-0,003

- Azotaţi-0,570

- Azot Kjeldahl-0,310

- Azot total-0,883

- Ortofosfaţi-0,0111

- Fitoplancton-76425 ex/l

- Biomasă fitoplanctonică-0,18 mg/l (ultraoligotrof)

- Clorofila „a”-4.17 µg/l (mezotrof

3.

Cinciş

 

acumulare permanentă, lac de acumulare artificial

 

 

 

 

Cerna

 

 

42,5

Alimentare cu apă potabilă a localităţii Hunedoara,

atenuare undă de viitură

Ø    Nutrienţi:

- Amoniu-0,018

- Azotiţi-0,008

- Azotaţi-0,375

- Azot Kjeldahl-0,462

- Azot total-0,845

- Ortofosfaţi-0,0107

- Fitoplancton-933275 ex/l

- Biomasă fitoplanctonică-41,75 mg/l (hipertrof)

- Clorofila „a”-31,57 µg/l (hipertrof)

4.

Subcetate

 

acumulare permanentă, lac de acumulare artificial

 

 

 

Strei

 

 

6,84

Producere de energie electrică,

atenuare undă de viitură

Ø    Nutrienţi:

- Amoniu-0,051

- Azotiţi-0,007

- Azotaţi-0,637

- Azot Kjeldahl-0,391

- Azot total-1,034

- Ortofosfaţi-0,0142

- Fitoplancton-2709453 ex/l

- Biomasă fitoplanctonică-3,40 mg/l (mezotrof)

- Clorofila „a”-10,852 µg/l (eutrof)

5.

Bucura

lac natural

Pârâul Bucura, afluent al râului Lăpuşnicu Mare (Râul Mare)

 

 

0,49*

 

 

 

 

 

-

Ø    Nutrienţi:

- Amoniu-0,004

- Azotiţi-0,0

- Azotaţi-0,105

- Azot Kjeldahl-0,822

- Azot total-0,927

- Ortofosfaţi-0,0045

- Fitoplancton-197800 ex/l

- Biomasă fitoplanctonică-0,90 mg/l (ultraoligo)

- Clorofila „a”-1,59 µg/l (oligotrof)

6.

Valea de Peşti

lac de acumulare

 

 

 

 

Pârâul Valea de Peşti

 

 

 

 

 

 

4,2

 

 

 

Alimentare cu apă potabilă a Văii Jiului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

-

- Fitoplancton: 240000 ex/l (mijloc lac); 266250 ex/l (baraj);

- Biomasă fitoplanctonică: - mijloc lac: 0,95mg/l

- baraj: 0,80mg/l

(baraj) (oligotrof)

- Clorofila „a”: - mijloc lac :2,25 µg/l;

- baraj:

2,0 µg/l (baraj)

(oligotrof)

 

 

Tabel nr. 4.3.2.1. Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri din judeţul Hunedoara

 

 

Notă: *pentru lacul Bucura, volumul total reprezintă volumul mediu anual

 

        Acumularea Valea de Peşti este situată pe pârâul Valea de Peşti la cca. 500m amonte de confluenţa acestuia cu râul Jiu. Acumularea a fost executată cu scopul de a asigura debitele de apă potabilă şi tehnologică necesară în bazinul Văii Jiului. Pentru protecţie are posibilitatea evacuării unui volum la ape mari de 0,8 mil. mc.

        Proiectant general-ISPIF Bucureşti; anul punerii în funcţiune-1973.

        Geografic, acumularea se găseşte în Masivul Valcan,la contactul cu extremitatea vestică a Bazinului depresionar Petroşani.

        Relieful masivului este reprezentat de culmi domoale, nu prea înalte, bine împădurite, în special cu păduri de foioase, mai rar conifere. Versanţii Văii Jiului sunt străbătuţi de numeroase vai scurte dispuse simetric.

        Geologic, bazinul de recepţie al acumulării este reprezentat din şisturi cristaline şi calcare mezozoice.

        Climatul umed al zonei oferă un aport substanţial de apă din precipitaţii sub formă lichidă şi solidă.

 

 

4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din judeţul Hunedoara în raport cu gradul de troficitate

 

            Calitatea lacurilor, aferente bazinului hidrografic Mureş, în raport cu gradul de troficitate, se prezintă în tabelul de mai jos:

 

Nr. crt.

Denumirea acumulării

Indicatori pentru stabilirea stării trofice

Încadrare

globală

Oxigen dizolvat, (mg/l)

Azot mineral total

(mgN/l)

Fosfor

total

(mgP/l)

Biomasă fitoplanctonică

maximă din zona fotică/biomasă

medie anuală (mg/l)

Clorofila „a”

        (μg/l)

1.

Gura Apelor

 

9,57

0,501

mezotrof

 

0,0286

mezotrof

0,62

ultraoligotrof

4.77 mezotrof

 

mezotrof

2.

Haţeg

 

9,96

0,616

mezotrof

0,0235

mezotrof

 

0,18

 

4.17 mezotrof

 

 

mezotrof

3.

Cinciş

 

9,16

0,779

mezotrof

0,0319

eutrof

 

4.15

 

9,92 eutrof

 

 

mezotrof

4.

Subcetate

 

9,52

0,695

eutrof

0,0635

eutrof

 

41,75

 

31,57 hipertrof

 

hipertrof

5.

Bucura

 

8,98

0,109

ultraoligotrof

0,022

mezotrof

0,90

ultraoligotrof

 

1,59 oligotrof

Oligotrof

6.

Valea de Peşti

 

 

-

-

-

- mijloc lac: 0,95mg/l

- baraj: 0,80mg/l

oligotrof

- mijloc lac :2,25 µg/l;

- baraj:

2,0 µg/l

Oligotrof

 

Tabel nr. 4.3.2.1.1. Calitatea lacurilor în raport cu gradul de troficitate

 

 

Caracterizarea biologică din punctul de vedere al fitoplanctonului în b.h. Jiu

 

Lacul Valea de Peşti (ROLA 12) este un lac de acumulare având stabilită secţiunea Mijloc Lac ca fiind CBSD. Pe acest lac, în cursul anului 2009, au fost efectuate prelevări de probe biologice în lunile aprilie, iulie, septembrie şi octombrie.

Din punct de vedere al gradului de eutrofizare acumularea Valea de Peşti este un lac oligotrof, valorile medii anuale ale biomasei fitoplanctonice şi clorofilei “a” pentru cele două secţiuni ale sale (mijloc lac şi baraj)  fiind prezentate în tabelul 4.3.2.11.

Mediile anuale ale densităţilor fitoplanctonice au următoarele valori: în secţiunea mijloc lac 240000ex/l şi baraj 266250ex/l. Din punct de vedere al clorofilei “a”, valorile acesteia indică de asemenea  faptul că lacul Valea de Peşti este unul oligotrof conform Ordinului 161/2006, privind elementele şi standardele de calitate chimice şi fizico-chimice din apă.

Fitoplanctonul are ca reprezentanţi specii reprezentative de Bacillariophyta după cum urmează: Asterionella formosa, Ceratoneis arcus, Tabellaria flocculosa, Pinnularia viridis, Navicula gracilis, Dydymosphaenia geminata, Synedra acus, Chlorophyta (Closterium gracile, Ulothrix zonata, Scenedesmus quadricauda).

 

            Caracterizarea biologică din punctul de vedere al microfitobentosului în b.h. Jiu:

 

Pe lacul de acumulare Valea de Peşti, în cursul anului 2009, au fost efectuate două prelevări de microfitobentos în lunile iulie şi septembrie.

Perifitonul cu o densitate medie anuală de 967500 exp/mp  şi un index saprob 1,31 în secţiunea baraj, are ca reprezentanţi specii de Bacillariophyta (Stephanodiscus astrea, Pinnularia microstauron, Cymbella ventricosa, Synedra ulna, Asterionella formosa, Navicula gracilis, Surirella spiralis), Chlorophyta (Ulothrix zonata, Rhizoclonium hieroglyphicum, Scenedesmus quadricauda), Cyanophyta (Anabaena circinalis, Oscillatoria limnetica).

 

4.3.2.2.Calitatea principalelor lacuri din judeţul Hunedoara în raport cu chimismul apei

 

Calitatea lacurilor, aferente bazinului hidrografic Mureş, în raport cu chimismul apei, se prezintă în tabelul de mai jos:

 

Lacul

Timp de retenţie

Indicatori chimici

Clasa de calitate globală

Cl (mg/l)

 

SO4 (mg/l

 

Ca (mg/l)

 

Mg (mg/l)

Na(mg/l)

As (µg/l)

Cd (µg/l)

Cr total (µg/l)

Cu (µg/l)

Fier total

(mg/l)

 

Mn total

(mg/l)

 

Ni (µg/l)

Zn (µg/l)

Gura

Apelor

 

12

2,1

5,5

 

9,4

 

 

2,5

 

0,5

0,33

 

0,65

 

 

0,77

 

 

5,40

 

 

0,03

 

 

0,009

 

1,69

 

1,5

 

 

I

 

Haţeg

7

2,7

9,6

 

13,6

 

 

1,7

 

2,9

 

0,3

 

 

0,42

 

 

0,66

 

 

6,72

 

 

0,03

 

 

0,011

 

 

4,41

 

 

15,56

 

I

 

 

Cinciş

111

2,8

17,1

 

18,4

 

 

4,5

 

4,0

0,2

 

0,42

 

0,65

7,36

 

0,12

 

 

0,030

 

 

2,06

 

 

27,81

 

I

 

 

Subcetate

2,3

3,6

11,3

 

17,6

 

 

2,5

 

2,1

 

0,2

 

 

0,43

 

0,71

 

5,05

 

 

0,03

 

 

0,034

 

 

2,74

 

 

30,5

 

I

Bucura

Lac natural

-

-

 

-

 

 

-

 

 

-

 

 

0,31

 

 

0,44

 

0,76

 

5,44

 

 

0,00

 

 

0,009

 

 

2,14

 

 

1,50

 

I

 

 

 

 

Tabel nr. 4.3.2.2.1. Calitatea lacurilor în raport cu chimismul apei

 

4.3.3. Starea fluviului Dunărea – Nu este cazul

4.3.4. Calitatea apei  Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosfera « Delta Dunării »- Nu este cazul

 

4.4. Ape subterane

 

            În judeţul Hunedoara, aferent bazinului hidrografic Mureş s-au monitorizat un număr de 12 foraje hidrogeologice: 4 la Deva, 1 la Geoagiu, 1 la Şoimuş, 1 la Orăştie, 1 la Călan, Izvor Dumbrăviţa, Izvor Gorgan, Izvor Răchitova, Izvor Ghelari, Izvor Fizeşti, Izvor Bejan.

Astfel din analizele efectuate de laboratorul D.A. Mureş – Deva, se constată următoarele

 

 

 

 


Nr.

crt.

Secţiune de prelevare

 

Indicatori

pH(unitpH)

Conductiv.

(us/cm la 200C)

Reziduu fix

(mg/l)

Amoniu(mg)

Azotiţi(mg/l)

Azotaţi(mg/l)

Fe diz(mg/l)

Mn diz(mg/l)

Cu diz(mg/l)

Zn diz(mg/l)

Pb diz(mg/l)

Cr tot(mg/l)

Sodiu(mg/l)

Sulfaţi(mg/l)

Cloruri(mg/l)

Duritate tot.

(0G)

Oxigen diz

(mg/l)

CCO-Mn

(mg/l)

CBO5(mg/l)

Suspensii(mg/l)

 

Ni (mg/l)

1.

Aurel Vlaicu

7,66

974

615,5

0,071

0,057

2,705

0,0225

0,1595

0,0056

0,0060

0,0024

0,0007

61,8

73,5

93,70

19,22

2,68

3,17

-

234

0,0084

2.

Deva

7,52

1598,5

1162

0,692

0,040

1,877

0,063

2,15

0,0056

0,0115

0,0018

0,0018

77,75

411,24

95,3

44,27

2,57

2,58

-

143

0,00285

3.

Orăştie

7,36

1850

1054

0.099

0,073

3,22

0,019

0,914

0,0021

0,0100

0,0005

0,0001

166,3

122,46

296,6

26,56

4,51

2,83

-

127

0,0031

4.

Călan

7,10

875,5

579,5

0,003

0,013

8,076

0,0185

0,0285

0,0067

0,0195

0,0023

0,00004

37,35

135,01

28,24

21,56

1,51

1

-

23

0,00225

5.

Geoagiu

7,57

841,75

575,5

0,022

0,013

11,754

0,021

0,0075

0,0079

0,018

0,0036

0,00004

32,17

88,55

18,01

22,55

7,53

0,995

-

16

0,0032

6.

Şoimuş

7,68

1449,85

1072,5

0,042

0,020

9,375

0,0125

0,1445

0,0067

0,0230

0,0022

0,0002

37,87

231,44

31,66

42,87

3,42

1,55

-

10

0,0049

7.

Izvor Dumbrăviţa

7,36

153,6

92

0,0878

0,0013

0,88

0,01

0,01

0,002

0,009

0

0,0002

6

23,208

6,27

3,54

9,43

0,71

-

-

0,0007

8.

Izvor Gorgan

7,07

115,2

79

0,130

0,001

2,43

0,059

0,005

0,0019

0

0

0,0006

3,35

15,89

6,29

2,87

9,36

2,13

-

10

0,0015

9.

Izvor Bejan

6,98

1025

789

0

0

7,011

0,007

0,007

0,004

0

0.0013

0

44,8

138,52

17,07

29,31

2,77

1,37

1,25

10

0,0017

10.

Izvor Fizeşti

7,55

615

428

0

0

2,428

0,013

0,01

0,0039

0,073

0,0007

0,0007

7,2

26,64

3,14

18,53

7,7

0,71

0,83

10

0,0006

11.

Izvor Ghelari

6,82

132,4

92

0,02

0,0072

2,27

0,466

0,014

0,0058

0,033

0

0,0008

2,75

8,34

3,49

4,14

2,01

0,71

-

10

0,0019

12.

Izvor Răchitova

7,02

419,5

274

0,0297

0,0016

5,923

0

0,015

0,0057

0,008

0

0,0006

11,5

29,57

7,69

10,17

3,98

2,13

-

11

0,0008

 

Tabel nr. 4.4.1. Caracterizarea calităţii apei  - valori ale indicatorilor monitorizare

 

4.5. Starea apei brute destinate potabilizării

           

 

            Din datele furnizate de Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara, situaţia analizelor bacteriologice şi chimice efectuate în zonele: Deva, Hunedoara, Valea Jiului şi Brad în perioada 2005-2009 este prezentată în tabelele următoarele:

     

Zona Operati-vă Deva

 

Total probe

Analize

bacteriologice

Analize

chimice

Bacteriologic

Chimic

Probe

recoltat

Ne-

cores.

%

coresp.

Probe recoltate

Ne-coresp.

%

coresp

Analize

efectuate

Ne-

coresp.

Analize

efectuate

Ne-

coresp.

2005

837

7

99,16

1539

21

98,63

3221

7

4207

21

2006

642

6

99,06

1518

16

99,94

1957

8

3920

16

2007

794

6

99,24

1762

8

99,54

2294

11

5307

8

2008

10761

2

99,81

1076

0

100

2535

10

3231

0

2009

1102

2

99,90

1102

0

100

2538

4

3230

0

 

Tabel nr. 4.5.1. Situaţia analizelor bacteriologice şi chimice în Zona Operativă Deva

 

 

Zona Hune-doara

 

Total probe

Analize

bacteriologice

Analize

chimice

Bacteriologic

Chimic

Probe

recoltat

Ne-

cores.

%

coresp.

Probe recoltate

Ne-coresp

%

coresp

Analize

efectuate

Ne-

coresp.

Analize

efectuate

Ne-

coresp.

2005

1777

20

98,87

1777

31

98,25

8885

23

12439

31

2006

1802

28

98,44

1679

6

99,64

5607

40

13809

6

2007

504

0

100

504

0

100

1008

0

3528

0

2008

1362

55

95,96

1275

55

95,68

3560

72

5055

55

2009

1037

40

96,14

1037

37

96,43

2623

49

4213

37

 

Tabel nr. 4.5.2. Situaţia analizelor bacteriologice şi chimice în Zona Hunedoara

 

 

Zona Valea

Jiului

Total probe

Analize

bacteriologice

Analize

chimice

Bacteriologic

Chimic

Probe

recoltat

Ne-

cores.

%

coresp.

Probe recoltate

Ne-coresp.

%

coresp

Analize

efectuate

Ne-

coresp.

Analize

efectuate

Ne-

coresp.

2005

1382

0

100

1382

0

100

5528

0

6910

0

2006

1600

5

99,68

1604

0

100

4058

8

3769

0

2007

1600

5

99,68

1604

0

100

4058

7

3769

0

2008

2554

4

99,84

2421

1

99.95

6622

10

6620

1

2009

1836

4

99,78

1776

1

99.94

4373

7

5207

1

 

 

Tabel nr. 4.5.3. Situaţia analizelor bacteriologice şi chimice în Zona Valea Jiului

 

Zona Brad

Total probe

Analize

bacteriologice

Analize

chimice

Bacteriologic

Chimic

Probe

recoltat

Ne-

cores.

%

coresp.

Probe recoltate

Ne-coresp.

%

coresp

Analize

efectuate

Ne-

coresp.

Analize

efectuate

Ne-

coresp.

2005

191

0

100

171

1

99,41

593

0

855

1

2006

160

0

100

160

0

100

480

0

800

0

2007

185

0

100

185

0

100

249

0

767

0

2008

207

1

99,51

207

0

100

509

2

795

0

2009

195

0

100

195

0

100

481

0

743

0

 

Tabel nr. 4.5.4. Situaţia analizelor bacteriologice şi chimice în Zona Brad

 

 

Jud. Hunedoara

Total probe

Analize

bacteriologice

Analize

chimice

Bacteriologic

Chimic

Probe

recoltat

Ne-

cores.

%

coresp.

Probe recoltate

Ne-coresp.

%

coresp

Analize

efectuate

Ne-

coresp.

Analize

efectuate

Ne-

coresp.

2005

4187

27

99,35

4869

53

98,91

18227

30

24411

53

2006

4204

39

99,07

4961

22

99,95

12102

56

22298

22

2007

3083

11

99,64

4055

8

99,80

7609

18

13371

8

2008

5199

64

98,76

4979

56

98,87

13226

94

15696

56

2009

4170

46

98,89

4110

38

99,07

10015

60

13393

38

 

Tabel nr. 4.5.5. Situaţia analizelor bacteriologice şi chimice în judeţul Hunedoara

 

 

4.6. Apa potabilă

 

Judeţul Hunedoara, din punct de vedere administrativ, este sistematizat în 14 localităţi urbane (7 municipii şi 7 oraşe) şi 55 de comune şi 457 de sate, cu o populaţie de aproximativ 468318 locuitori. Ca structură după mediul de rezidenţă, populaţia este distribuită astfel: în mediul urban în număr de 359023 locuitori, iar în mediul rural în număr de 109295 locuitori.

Din totalul populaţiei un procent de 81,41% (396585 locuitori) este racordată la reţeaua de apă potabilă.

Staţiile de tratare a apei sunt în număr de 37, ele tratează în vederea potabilizării apa provenind din următoarele surse: de suprafaţă 21 staţii (56,75%); de profunzime 13 staţii (35,13%); surse mixte (apă de suprafaţă cu apă de profunzime - 3 staţii (8,10%)).

            Staţiile de tratare a apei aferente judeţului Hunedoara, în anul 2009, sunt: Dealul Martin, Staţia Orlea, Staţia Batiz – în conservare, Staţia Baniu, Staţia Certej, Staţia Folorât, Staţia Boiu, Staţia Crişcior, Staţia Rişculiţa, Staţia Hobiţa, Staţia Petrosu, Staţia Dealul Mic, Staţia Sibişelul Nou, Staţia Vaţa de Jos, Staţia Spital Neuropsihiatric Zam, Staţia Sânpetru, Staţia Boş, Staţia Cinciş, Staţia Boşorod, Staţia Retişoara, Staţia Valea de Peşti, Staţia Braia, Staţia Aninoasa, Staţia Zănoaga, Staţia Taia, Staţia Jieţ, Staţia Pârâul Rece, Staţia Topliţa, Staţia Herţa, Staţia Morişoara, Staţia Drenuri Jieţ, Staţia Sterminos, Staţia Sohodol, Staţia Crividia, Staţia Maleia Sud, Staţia Jupâneasa, Staţia Voievodu.

Din totalul de 37 de staţii de tratare a apei 25 (67,56%) sunt autorizate sanitar, 1 (2,70%) este în conservare, iar restul de 11 nu îndeplinesc condiţiile de autorizare conform legislaţiei sanitare în vigoare. Pentru profilaxia îmbolnăvirilor cu transmitere hidrică Autoritatea de Sănătate Publică Hunedoara monitorizează şi staţiile de tratare a apei neautorizate sanitar.

Calitatea apelor de suprafaţă utilizate în scop potabil (încadrarea efectuându-se conform H.G. 100/2002 (NTPA – 013)), la nivelul b.h. Mureş, pe raza judeţului Hunedoara, în anul 2009 se prezintă astfel:

 

Râul

Priza

Încadrarea

Indicatorii ce au determinat încadrarea

Râuşor

Orăştie

A1

-

Sibişel

Orăştie

A1

-

Bărbat

Hunedoara

A2

CCO

Canal Cârlete

Haţeg

A2

CCO, CBO5

Râul Mare (ac. Haţeg)

Deva

A1

-

Valea Peştişele

Ghelari

A2

CCO

Certej (ac. Făerag)

Certej

A2

CBO5

Tabel nr. 4.6.1. Ape de suprafaţă utilizate în scop potabil

 

            Astfel, accesul la apa potabilă în municipiul Orăştie, administrat de către S.C. Activitatea Goscom S.A. Orăştie, se face de la sursele de apă de suprafaţă -  captare râu Sibişel şi captare pârâu Râuşor. Apa este transportată din munte 15 km prin reţeaua de aducţiune de 400-500 mm în staţia de tratare a municipiului Orăştie, apoi în reţeaua de distribuţie pentru consum.

            Municipiul Orăştie este alimentat în totalitate cu apă potabilă, nu mai există nici o stradă fără reţea de apă potabilă, toate gospodăriile sunt racordate la reţea şi apa corespunde din punct de vedere sanitar.

            Referitor la calitatea apei potabile produsă şi furnizată de SC Activitatea Goscom Oraştie, în anul 2009 toţi indicatorii de calitate, atât cei chimici, cât şi cei bacteriologici s-au încadrat în limitele prevăzute de Legea nr.458/2002. Aceşti indicatori de calitate au fost monitorizaţi în conformitate cu Programul de monitorizare, audit şi control în cadrul Laboratoarelor Direcţiei de Sănătate Publică Deva şi a laboratorului propriu.

 

            Sistemul de alimentare cu apă pe zona Valea Jiului, monitorizat de S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroşani, situat la nivelul b.h. Jiu, cuprinde următoarele:

·        Surse de suprafaţă:

- lacul de acumulare Valea de Peşti – un baraj de anrocamente amplasat pe pârâul Valea de Peşti amonte 300 m de confluenţa cu râul Jiul de Vest (volum de acumulare 4,2 mil. mc); Apa din pârâul Lazăr şi Buta este transportată în acumularea Valea de Peşti printr-o conductă de Dn 1000m

- sursa Braia – un baraj din beton armat amplasat pe pârâul Braia cu priză de vară şi de iarnă şi cu deversor lateral;

- sursa Aninoasa are o priză tiroleză prevăzută cu deversor lateral pe pârâul Aninoasa;

- sursa Taia are un prag de fund cu priză laterală cu doua deschideri prevăzute cu batardouri pentru spălare;

- sursa Jieţ cu un baraj din beton cu deversor central;

- sursa Polatişte are un prag de fund cu priză tiroleză;

- sursa Izvorul are un prag de fund cu priză tiroleză.

·        Surse subterane:

- Morişoara – Vulcan are camera de captare izvor;

- Herţa – Vulcan cu o cameră de captare izvor cu suprafaţa totală de 157 m2;

- Topliţa – Uricani are o cameră de captare izvor;

- Drenuri Jieţ I şi II cu 2 drenuri amplasate pe malul stâng al pârâului Jieţ

- Sursa Pârâul Rece- are o camera de captare cu suprafaţa totală de 100 m2.

·        Staţii de tratare:

- staţia de tratare Valea de Peşti are o capacitate de 1200 l/s, 10 filtre rapide cu nivel liber, 4 filtre cu dublu flux, staţie de clorinare a apei, cameră de amestec cu soluţie de reactivi, laborator de analize fizico – chimice;

- staţia de tratare Braia are o capacitate de 120 l/s, 6 filtre rapide şi staţie de clorinare a apei, deznisipator, laborator de analize fizico – chimice;

- staţia de filtre Aninoasa are o capacitate de 12 l/s, 2 filtre lente şi staţie de clorinare a apei;

- staţia de tratare Zănoaga are o capacitate de 300 l/s, 2 decantoare radiale cu D=24 m, 8 filtre rapide, staţie de clorinare a apei, laborator de analize fizico – chimice;

- staţia de tratare Jieţ are o capacitate de 300 l/s, decantor radial cu D=24m, 8 filtre rapide, staţie de clorinare a apei, laboratoare de analize fizico – chimice;

- staţia de tratare Taia are o capacitate de 300 l/s, 2 decantoare radiale cu D=24 m, 8 filtre rapide, staţie de clorinare a apei, laborator de analize fizico – chimice.

 

 

 

 

 

 

      Situaţia conductelor de aducţiune pe zona Valea Jiului se prezintă astfel:

·        Conducte principale de aducţiune Dn 200 – 800 mm, total 111,4 km:

-          Petrila – 23,1 km;

-          Petroşani – 39,2 km;

-          Aninoasa – 4,8 km;

-          Vulcan – 10,1 km;

-          Lupeni – 14,1 km;

-          Uricani – 20,1 km.

      Astfel, staţiile de tratare enumerate mai sus şi sursele subterane amintite anterior alimentează cu apă potabilă toate cele 6 localităţi ale Văii Jiului: Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani. Toate sursele furnizează apă potabilă încadrându-se în limitele admise de legislaţia în vigoare privind potabilitatea apei.

      În ceea ce priveşte calitatea apei, verificarea indicatorilor de calitate ai apei se realizează pe toate treptele de tratare: apa brută, apa decantată, apa filtrată  şi apa de reţea livrată consumatorilor.

      Fiecare dintre staţiile de tratare menţionate mai sus au un laborator propriu unde se efectuează analizele fizico-chimice ale apei pe trepte de tratare. Rezultatele de laborator sunt evidenţiate într-un registru special şi sunt transmise Dispeceratului central al Apa Serv o dată la două ore, sau ori de câte ori apar neconformităţi privind calitatea apei. În cadru S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroşani funcţionează un laborator central în cadrul căruia se efectuează analizele fizico-chimice şi bacteriologice ale apei potabile de pe reţeaua de distribuţie, rezervoarele de înmagazinare a apei pe oraşe şi săptămânal se efectuează analizele fizico-chimice şi bacteriologice ale apei potabile la ieşirea din staţia de tratare.

      Monitorizarea calităţii apei este efectuată şi de Autoritatea de Sănătate Publică Petroşani atât la staţiile de tratare, cât şi la rezervoarele de înmagazinare a apei pe oraşe şi reţeaua de distribuţie. Conform rezultatelor analizelor fizico-chimice şi bacteriologice ale apei potabile destinate consumului uman, aceasta se încadrează în limitele admise de legislaţia în vigoare privind calitatea apei. În anul 2009 nu au fost probleme deosebite privind calitatea apei potabile distribuite.

      Aproximativ 95% din apa care este supusă tratării provine din surse de suprafaţă, iar restul de 5% provine din surse subterane.          

      Există şi zone neacoperite privind alimentarea cu apă potabilă cum ar fi de exemplu Cimpa şi Răscoala care sunt alimentate din reţelele E.M. Lonea. Pentru acoperirea acestei zone ar fi necesară o microstaţie de tratare. O altă zonă ar fi zona turistică din masivul Parând şi Straja. În mod excepţional unele zone îndepărtate rămân deservite de sisteme independente de alimentare cu apă din consideraţii de ordin economic sau tehnic.

      Resursele de apă sunt gestionate de Compania Naţională „Apele Române”, ele sunt utilizate de S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroşani în anumite condiţii, inclusiv cu unele restricţii în perioadele secetoase, pentru ca în cursurile de apă să existe o scurgere minimă.

 

Sistemul de alimentare cu apă, monitorizat de S.C. Apa Prod S.A. Deva, situat la nivelul b.h. Criş şi Mureş, cuprinde următoarele:

 

·        Captarea apei din sursele: lacul hidrocentralei Haţeg pe Râul Mare; sursa Râul Bărbat, puţuri subterane, lacul Cinciş; râul Crişul Alb, dren pe malul Crişul Alb; sursa subterană, puţul Folorit; sursa subterană, izvorul Baniu; lacul Făerag;

·        Tratarea apei în staţiile de tratare: Sântămărie Orlea; Staţia Sânpetru-Hunedoara; Staţia de tratare Crişcior-Brad; Staţia de pompe Folorat-Geoagiu; Staţia Roşcani; Staţia de tratare Certej;

·        Sistemul de transport al apei potabile;

·        Distribuţia apei în localităţi, organizate ca Centre Operaţionale: CO Deva (cu sector Dobra, Ilia), CO Hunedoara, CO Haţeg, CO Călan, CO Simeria, CO Brad, CO Geoagiu (cu sector Certej).

 

Ø      Staţia de tratare a apei  Sântămărie Orleacaptează apa din lacul hidrocentralei Haţeg şi o supune procesului de tratare urmărind cu stricteţe fluxul tehnologic. În funcţie de calitatea apei brute, se stabilesc dozele de reactivi (sulfat de aluminiu şi var) şi frecvenţa de spălare a filtrelor. Procesul tehnologic este astfel condus încât să se obţină o apă de calitate, conform anexei 1 din Legea 458/2002.  Din staţia de tratare Sântămărie Orlea se alimentează cu apă potabilă oraşele: Deva, Haţeg, Călan, Simeria, comunele: Sântămărie Orlea (sat Sântămărie Orlea, sat Subcetate), Bretea Română (Bretea Română, Bretea Strei, Plopi, Ruşi), Băcia (Băcia, Tîmpa, Petreni), Călan - distribuţie (Batiz, Călan Mic, Strei, Crişeni Strei, Sângeorgiu, Strei Săcel, Nădăştia de Sus, Nădăştia de Jos); Simeria-distribuţie (Simeria Veche, Sântandrei, Bârcea Mare, Săuleşti);

 

Ø      Staţia de filtre Sânpetru Hunedoara, captarea principală este asigurată dintr-o sursă de suprafaţă, din Râul Bărbat prin intermediul barajului Hobiţa. Captarea de rezervă se asigură din lacul Cinciş, precum şi din captarea apei din 4 puţuri subterane amplasate în zona staţiei de tratare Sânpetru. Din această sursă de apă se alimentează municipiul Hunedoara;

 

 

Ø      Staţia de tratare Crişcior Brad, sursa de apă este amplasată în localitatea Crişcior pe râul Crişul Alb, la 6,8 km de municipiul Brad, cu o capacitate de 100l/s, cu staţie de tratare, staţie de pompare şi conductă de aducţiune Dn 300 mm, precum şi rezervoare amplasate în Dealul Lia, de unde se alimentează gravitaţional reţeaua de distribuţie. Din această sursă se alimentează oraşul Brad şi comuna Crişcior.

 

Ø      Sursa de apă de la Folorat-Geoagiu, sursa de apă o constituie puţurile de mică adâncime, unde apa se clorinează, iar prin staţia de pompare se refulează apa în două rezervoare (Geoagiu-Băi 1000 mc şi oraş Geoagiu 300 mc), iar apoi în reţeaua de distribuţie care asigură apa la consumatori în Geoagiu-Băi şi Geoagiu-oraş.

 

 

Ø      Staţia de captare a apei izvor Baniu,reprezintă o sursă de apă de profunzime, izvorul Baniu fiind captat într-un rezervor subteran. Această sursă are o singură treaptă de tratare: dezinfecţia cu clor azotos. După dezinfecţia şi aducţiunea într-un rezervor de 300 mc din Dobra, este distribuită în comunele Dobra şi Ilia.

 

Ø      Sursa de apă de la Certej,este apă de suprafaţă ce provine din Tăul Făerag captată în amonte de localitate, la cc. 2,8 km. Tratarea apei se face în staţia de tratare Certej, prin adăugare de policlorură de aluminiu şi var, decantare, filtrare şi dezinfecţie cu clor gazos. Apa potabilă este acumulată într-un rezervor de 500 mc, iar apoi este distribuită populaţiei din comuna Certej.

 

Reţele de alimentare cu apăla nivelul judeţului Hunedoara:

Situaţia reţelelor de alimentare cu apă, la nivelul judeţului Hunedoara, în anul 2009, este prezentată în tabelul de mai jos:

 

 

 

 

 

 

Nrcrt.

Staţie de tratare apă

Nr.localităţi

deservite

Reţele alimentare cu apă  potabilă

Reţele canalizare

Lungime reţea,

km

Volum apă distribuită,

mii mc

Populaţie racordată

Nr. loc.

Sursa de apă

Lungi-me reţea,

km

Popu-laţie racor-dată

Nr. loc.

1

Sântă-măria Orlea

Deva

110,40

5777,729

64300

Lacul Hidrocentrala Haţeg-Râul Mare

87,24

62117

Haţeg

30,92

344,802

8734

13,9

7860

- comune

21,76

87,852

3508

-

-

Călan

22,03

433,901

8698

25,42

7886

- comune

36,91

54,558

2442

-

-

Simeria

47,1

687,322

12274

21

10562

- comune

13,9

91,760

1348

-

-

2

Sân-petru

Hunedoara

186,37

3607,39

55900

Râul Bărbat

93,58

54630

3

Crişcior

Brad

24,12

598,325

11456

Drenuri Brad

25

8760

Com. Crişcior

5,8

77,481

1168

6,5

810

4

Folorat-Feoagiu

Geoagiu

21,87

201430

2070

 

Puturi Folorat

9,3

530

5.

Izvor Baniu-Roşcani

Dobra

12,2

63295

2692

Izvor Baniu

0,3

1316

Ilia

9,7

71079

2070

2,3

1560

6.

Certej

Certej

5

43998

1037

Lac Făerag

0,5

780

7.

Valea de Peşti

Uricani

 

54,9

2151,31

5941

Baraj Valea de Peşti (alimentat de sursele de suprafaţa Buta şi Lazarul)

12,1

5491

Lupeni

 

100,4

18324

46,9

16950

Vulcan

 

84,9

20920

46,6

18617

Aninoasa

39,6

3146

5,0

1573

8.

Braia

Lupeni

100,4

723,79

18324

Sursa de suprafaţa Captare Braia

46,900

16950

9.

Aninoasa

Aninoasa

39,6

55,84

4091

Sursa de suprafaţa Pârâul Corhol

5,0

2086

10

Zănoaga

Petroşani

177,5

725,62

29711

Sursa de suprafaţa Polatiste Izvorul

56

27302

11

Jieţ

Petrila

 

Petroşani

93,8

 

177,5

725,6

16543

 

29711

Sursa de suprafaţa Captare Jieţ

12,7

 

56

14000

 

14000

12

Taia

Petrila

 

Petroşani

93,804

 

177,524

696

16543

 

29711

Sursa de suprafaţa Captare Taia

12,7

 

56

14000

 

14000

 

TOTAL

 

1688,008

396641,28

324408

 

589,04

301780

 

 

Tabel nr. 4.6.2. Reţele de alimentare cu apă si reţele de canalizare

 

 

Date privind consumurile lunare de apă potabilă, pentru diferite localităţi ale judeţului Hunedoara, precum şi pierderile de apă sunt prezentate în tabelul următor:

 

Judeţ Hunedoara/

Localitate

Consumuri lunare de apă potabilă (mc/persoană)

2005

2006

2007

2008

2009

Deva

9,72

8,85

8,66

8,14

7,45

- Ilia

1,29

2,42

2,36

2,28

2,86

- Dobra

0,6

1,45

1,73

1,74

1,96

Hunedoara

5,47

5,67

5,53

6,07

5,55

Simeria

5,93

5,19

4,48

5,15

4,77

Călan

3,2

3,4

3,1

2,95

3,65

Haţeg

-

5,27

4,82

4,51

4,53

Brad

6,2

5,5

4,9

4,8

4,46

Geoagiu

-

6,36

7,66

3,2

8,11

Certej

-

-

-

2,8

3,54

 

 

Tabel nr. 4.6.3. Consumuri şi pierderi (%) de apă potabilă

 

            La nivelul anilor 2005-2009 procentul de persoane, din diferite localităţi ale judeţului Hunedoara, care au beneficiat de serviciul de furnizare a apei potabile pe oraşe a fost de:

 

Localitatea

2005

2006

2007

2008

2009

Petroşani

Populaţia deservită

37524

36713

36158

36163

36156

% de acces la apa potabilă

84

83

82

83

84

Petrila

 

Populaţia deservită

21295

21143

21145

21403

21846

% de acces la apa potabilă

83

83

84

85

88

Aninoasa

Populaţia deservită

3977

3704

3626

3919

4169

% de acces la apa potabilă

80

76

75

82

88

Vulcan

Populaţia deservită

25504

25310

25274

25904

26049

% de acces la apa potabilă

86

86

87

90

92

Lupeni

Populaţia deservită

24850

24380

24062

25013

25574

% de acces la apa potabilă

81

81

81

85

88

Uricani

 

Populaţia deservită

8581

8502

8481

8656

8844

% de acces la apa potabilă

85

86

87

90

93

Orăştie

Populaţia deservită

19933

19872

18830

19350

17500

% de acces la apa potabilă

86,92

87,02

85

90

88,3

Deva

Populaţia deservită

64800

64800

64800

64930

64300

% de acces la apa potabilă

98,08

98,08

98,08

98,28

97,32

 

 

Tabel nr. 4.6.4. Procentul de persoane, din diferite localităţi,  care au avut acces la apa potabilă, în perioada 2005 – 2009

 

            Programul de distribuţie al apei potabile este 24 h din 24 h, 365 zile/an, fără restricţii, pentru toate oraşele din judeţul Hunedoara. Restricţiile se fac numai în conformitate cu R.O.F. al Serviciului Public de alimentare cu apă şi canalizare a Legii nr. 241/2006 şi nr. 51/2006.

 

4.7. Apa de îmbăiere

 

Supravegherea sănătăţii în relaţie cu calitatea apei de îmbăiere se face în baza Legii 459/2002 privind aprobarea normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, STAS 12585/1987, O.M.S. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandări privind mediul de viaţă al populaţiei, H.G.R.88/2004 pentru aprobarea normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere.

            În judeţul Hunedoara s-a identificat :a) o zonă naturală de îmbăiere - lacul Cinciş; b) bazine acoperite în localitatea Hunedoara; c) 4 ştranduri care au amenajate 12 bazine care funcţionează în cursul sezonului cald.

 

4.8. Apele uzate

 

4.8.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2009 

 

Situaţia privind funcţionarea principalelor staţii de epurare, în anul 2009, pe bazine hidrografice:

 

Nr. crt.

Bazin hidrografic

 

TOTAL

 

Staţii de epurare existente

În construcţie

Corespunzătoare

Necorespunzătoare

Nr.

%

Nr.

%

1.

Criş

10

2

20

8

80

-

2.

Mureş

39

22

56,41

17

43,59

-

3.

Jiu

2

2

100

-

-

-

 

Tabel nr. 4.8.1.1. Funcţionarea principalelor staţii de epurare

 

S.C. Apa Serv S.A. Petroşani are două staţii de epurare şi o instalaţie de decantare.

- Staţia de epurare mecano - biologică Dănuţoni(pentru oraşele Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan şi Lupeni) – in anul 2009 s-au terminat lucrările de extindere şi s-a pus în funcţiune treapta biologică. Cele două trepte sunt compuse din: cămin de intrare ape uzate de pe colectoarele Jiu de Vest şi Jiu de Est, cămin de distribuţie cu vană by-pass, grătare cu sită grosieră, grătare cu sită fină, două diznisipatoare longitudinale automatizate, canal Parchall cu debimetru ultrasonic, separator de grăsimi, staţie de pompe, cameră de distribuţie a bazinelor de aerare, două bazine de aerare, staţie de suflante, cameră de distribuţie a decantoarelor secundare, patru decantoare secundare radiale, canal echipat cu debimetru Parchal, staţie de pompe 3 pompe nămol, preîngroşător de nămol, două filtre presă staţie de pompare apă de la deschidere, platformă nămol. Staţia de epurare are laborator propriu care efectuează analizele fizico-chimice ale apei uzate şi ale apei epurate. Nămolul de la staţia de epurare este pompat pe paturile de uscare de la Dănuţoni. Volumul de apă uzată epurată în 2009 a fost în medie de 10202,556 mii mc.

- Staţia de epurare mecano-biologică Uricani(pentru oraşul Uricani) este o staţie nouă cu treaptă biologică care a fost pusă în funcţiune în octombrie 2002 pentru oraşul Uricani. Treapta mecanică a staţiei de epurare este compusă din: cămin de intrare cu vană şi by-pass, staţie pompare apă uzată, grătare rare, grătare fine, deznisipator. Treapta biologică este compusă din: două bazine de aerare cu nămol de recirculare, decantor secundar radial, canal Parchall cu debimetru ultrasonic pe circuitul de evacuare ape epurate. Staţia are un laborator propriu care efectuează analizele fizico-chimice ale apei uzate, apei epurate şi nămolului. Nămolul de la staţia de epurare este transportat cu o autospecială pe paturile de uscare de la staţia de epurare Dănuţoni.Volumul de apă  uzată epurată în anul 2009 a fost în medie de 727,603 mii mc.

- Decantoare Lonea-blocuri- instalaţia de decantare este compusă din: cămin de intrare şi distribuţie cu Dn-1m, grătar, două decantoare radiale cu separator conic, cămin de distribuţie, bazin cu diafragmă instalaţie de clorinare, bazin de contact. Volumul de apă  uzată epurată în anul 2009 a fost în medie de 338 mii mc.Volumul total de apă uzată epurată în 2009 a fost în medie de 10963 mii mc. Sursele majore de poluare în judeţul Hunedoara, în bazinele hidrografice Mureş şi Criş, se prezintă după cum urmează:


Surse de poluare

Domeniu de activitate

Emisar

Volum ape uzate evacuate (mil. mc)

Poluanţi specifici

Grad de epurare

BAZIN HIDROGRAFIC MUREŞ

S.C. APA PROD S.A. – Suc. Simeria-staţie epurare

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Mureş

0,721

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, fosfor total, NH4, NO2, NO3, reziduu filtrat, detergenţi sintetici, subst. extractibile

Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. – Suc. Simeria-Canal Batiz

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Canal Batiz

0,064

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, fosfor total, NH4, reziduu filtrat, subst. extractibile

Nu se epurează

S.C. APA PROD S.A. – CED Hunedoara-Buituri, Canal direct

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Cerna

8,194

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, NO2, fosfor total, reziduu filtrat, cloruri, sulfaţi, fenoli, detergenţi sintetici, subst. extractibile

Nu se epurează

S.C. APA PROD S.A. – CED Hunedoara-staţia Buituri

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Cerna

3,026

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, fosfor total, NO2, NO3, NH4, reziduu filtrat, cloruri, sulfaţi, fenoli, detergenţi sintetici, subst. extractibile, cadmiu şi compuşi, mercur şi compuşi

Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. – CED Hunedoara-staţia Sântuhalm

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Cerna

4,127

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, fosfor total, NO2, NH4, reziduu filtrat, cloruri, sulfaţi, fenoli, detergenţi sintetici, subst. extractibile, cadmiu şi compuşi, mercur şi compuşi

Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. Deva – Canal Colector

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Mureş

4,860

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, fosfor total, NO2, NH4, reziduu filtrat, fenoli, detergenţi sintetici, subst. extractibile

Nu se epurează

S.C. REVA S.A. SIMERIA – sector II vagoane

Transporturi

Strei

0,017

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, reziduu filtrat, subst. extractibile

Insuficient epurată

CNCAPF S.C. MINVEST – Devamin- uzina de preparare

Industria extractivă

Mureş

0,204

Suspensii, CCO-Cr, reziduu filtrat,  sulfaţi, fier ionic total, mangan total, arsen, cupru, zinc, cianuri totale, cadmiu, mercur, plumb

Suficient

epurată

S.C. ACTIVITATEA GOSCOM S.A. Orăştie

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Orăştie

1,091

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, NO2, fosfor total, reziduu filtrat, detergenţi sintetici, fenoli, subst. extractibile

Suficient epurată

S.C. MARMOSIM S.A. Simeria

Industria extractivă

Mureş

0,014

Suspensii, reziduu filtrat, calciu

Suficient epurată

S.C. ARCELOR MITTAL HUNEDOARA S.A. – canal P17,18,19,20

Industrie metalurgică şi construcţii de maşini

Cerna

15,034

Suspensii, reziduu filtrat, magneziu, fier ionic total, mangan total, CBO5, CCO-Cr

Nu se epurează

S.C. APA PROD S.A. Deva, CED Haţeg, com. Bretea Română

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Strei

0,006

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, reziduu filtrat

Suficient epurată

Depoul de locomotive CFR Marfă Simeria

Transporturi

Canal Batiz

0,007

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, reziduu filtrat, subst. extractibile

Insuficient epurată

S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A.

 

Industria extractivă

Căian

0,257

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, reziduu filtrat, cloruri, sulfaţi, subst. extractibile

Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. – CED Călan – staţie epurare Oraş Nou

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Strei

0,331

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, reziduu filtrat, detergenţi sintetici, subst. extractibile

Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. – CED Călan – staţie epurare Oraş Vechi

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Strei

0,064

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, reziduu filtrat, detergenţi sintetici, subst. extractibile

Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. Deva – pct. Lucru Certej, ape uzate menajere ep.

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Pr. Făerag

0,024

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, fosfor total, NH4, reziduu filtrat, detergenţi sintetici, subst. extractibile

Suficient epurată

Consiliul Local al Comunei Baru Mare

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Strei

0,011

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, fosfor total, reziduu filtrat

Nu se epurează

S.C. BERE MUREŞ S.A. – Fca îmbuteliere apă mină Băcâia

Industrie alimentară

Băcâia

0,011

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, reziduu filtrat, fier total, mangan total

Suficient epurată

S.C. AGROCOMPANY S.R.L. Deva

Industrie alimentară

Pr. Nojag

0,008

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, fosfor total, reziduu filtrat, subst. extractibile, NO2, NO3

Insuficient epurată

S.C. AVIS 3000 S.A. Mintia

Zootehnie

Mureş

0,039

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, NO2, fosfor total, reziduu filtrat, detergenţi sintetici, fenoli, subst. extractibile

Insuficient epurată

Consiliul Local al Comunei Băcia

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Canal Batiz

0,024

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, reziduu filtrat, subst. extractibile

Insuficient epurată

CNCAPF MINVEST S.A. – Filiala Certej-mina Bocşa

Industria extractivă

Certej

0,193

Suspensii, reziduu filtrat, cloruri, sulfaţi, fier ionic total, mangan total, cupru, zinc, cadmiu, plumb

Nu se epurează

S.C. CHIMICA S.A. Orăştie

Prelucrări chimice

Mureş

0,092

Suspensii, reziduu filtrat, sulfaţi, fier total, crom total, cupru, plumb şi compuşii, zinc, CBO5, CCO-Cr, NH4,

Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. –CED Deva, punct de lucru Dobra

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Pr. Dobra

0,005

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, reziduu filtrat, subst. extractibile, detergenţi sintetici

Nu se epurează

S.C. APA PROD S.A. – CED Geoagiu – evacuare 2 –staţiunea Geoagiu

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Pr. Clocota

0,115

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, fosfor total, reziduu filtrat, azot total, subst. extractibile, detergenţi sintetici, H2S+sulfuri

Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. – CED Geoagiu – evacuare 1-loc. Geoagiu

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Geoagiu

0,014

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, reziduu filtrat, cubst. extractibile, detergenţi sintetici

Insuficient epurată

Consiliul Local al Comunei Ghelari

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

V. Tăului – R. Cerna

0,033

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, reziduu filtrat, subst. extractibile

Insuficient epurată

S.C. APA PROD S.A. – CED Haţeg

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Galbena

2,967

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NO2, fosfor total, NH4, reziduu filtrat, detergenţi sintetici, fenoli, subst. extractibile

Suficient

epurată

S.C. HIDROCONSTRUCŢIA S.A. Bucureşti – Centru conf. Brazi

 

Învăţământ şi sănătate

Râul Mare

0,006

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, NO2, NO3, fosfor total, reziduu filtrat, subst. extractibile

Suficient epurată

S.C. APA PROD S.A. Deva – Ilia-ape menajere

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Mureş

0,029

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, NO2, fosfor total, reziduu filtrat, subst. extractibile, detergenţi sintetici

Suficient

epurată

S.C. MACON S.A. Deva

Construcţii

Cerna

0,092

Suspensii, reziduu filtrat, sulfaţi, fier ionic total, mangan total, cobalt, crom total, cupru, fenoli

Suficient

epurată

SANATORIUL PNEUMOFTIOLOGIC Geoagiu

Învăţământ şi sănătate

Valea Poienii

0,031

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, reziduu filtrat, subst. extractibile, detergenţi sintetici, clor rezidual liber

Suficient

epurată

Consiliul Local al Comunei Teliucul Inferior

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Cerna

0,015

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, NO2, fosfor total, reziduu filtrat, subst. extractibile

Insuficint epurată

SPITALUL de neuropsihiatrie Zam

Învăţământ şi sănătate

Almaş

0,068

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4,  reziduu filtrat,  subst. extractibile, detergenţi sintetici

Insuficint epurată

S.C. REFRACERAM Baru Mare

Alte activităţi

Strei

0,028

Suspensii, CCO-Cr, reziduu filtrat, zinc, cadmiu, mercur, nichel, plumb şi compuşii

neepurate

CNCAF MINVEST S.A. – Filiala Certej, Mina Băiaga

Industria extractivă

Pr. Băiaga

0,016

Suspensii, reziduu filtrat, cloruri, sulfaţi, fier ionic total, mangan total, cupru, zinc, cadmiu, plumb

neepurate

CNCAF MINVEST S.A. – Filiala Certej, Mina Săcărâmb

Industria extractivă

Certej

0,141

Suspensii, reziduu filtrat, cloruri, sulfaţi, fier ionic total, mangan total, cupru, zinc, cadmiu, plumb

neepurate

S.C. Electrocentrale Deva S.A.-ape de răcire

Energie electrică şi termică

Mureş

327,618

-

Nu necesită epurare

S.C. Electrocentrale Deva S.A.-canal ape menajere

Energie electrică şi termică

Mureş

0,062

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, reziduu filtrat

Insuficient

epurată

S.C. ECOSID S.A. Hunedoara

Ind. metalurgică + c-ţii de maşini

Cerna

0,192

Suspensii, NH4, reziduu filtrat, cianuri, fenoli, subst. extractibile

neepurate

CNCAF MINVEST S.A. – Filiala Certej

Industria extractivă

Certej

0,194

Suspensii, reziduu filtrat, cloruri, CCO-Cr,  sulfaţi, fier ionic total, mangan total, cupru, zinc, cadmiu, plumb, cianuri totale, mercur şi compuşi

Insuficient epurate

CNCAF MINVEST S.A. Deva – Boiţa Haţeg

Industria extractivă

Răchitova

0,106

Suspensii, reziduu filtrat, sulfaţi, calciu, fier ionic total, mangan total, H2S+sulfuri, cadmiu, cupru, crom total, plumb şi compuşii, zinc

Suficient

epurată

S.C. Cilindrul S.A.

Ind. metalurgică + c-ţii de maşini

Strei

0,057

Suspensii, reziduu filtrat, fier ionic total, mangan total, cupru, crom total, cadmiu şi compuşii, plumb şi compuşii

neepurate

BAZIN HIDROGRAFIC CRIŞ

Filiala Bradmin S.A. Brad

Industria extractivă

Crişul Alb

0,056

Suspensii, sulfaţi, zinc, cupru, fier, mangan

Insuficient epurată

S.C. KEY SAFETY SYSTEMS S.R.L. Ribiţa

Industria mijloacelor de transport

Crişul Alb

0,008

Azot total, fosfor total

Insuficient epurată

S.C. Calea Ferata Ingusta S.R.L. Crişcior

 

Industria mijloacelor de transport

Crişul Alb

0,040

Subst. extractibile

Insuficient epurată

S.C. APA PROD S.A. Deva – Suc. Brad

Captare şi preluări apă pentru alimentare

Crişul Alb

1,103

Azot total

Insuficient epurată

Consiliul Local Vaţa de Jos

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Crişul Alb

0,030

Azot total, fosfor total

Suficient epurată

Sanatoriul de pneumoftiziologie Brad

Învăţământ şi sănătatea

Crişul Alb

0,006

Azot total, fosfor total, CBO5

Insuficient epurată

Unitatea de Asistenţă medico-socială Baia de Criş

Învăţământ şi sănătatea

Crişul Alb

0,001

Suspensii, azot total, fosfor total, CBO5, CCO-Cr, detergenţi, substanţe extractibile

Insuficient epurată

BAZIN HIDROGRAFIC JIU

S.E. Paroşeni

Energie electrică şi termică

Jiu de Vest

17,235

Suspensii, cloruri, sulfaţi

15

S.C. APASERV Petroşani-Dănuţoni

Captare şi prelucrare apă

Jiu de Vest

11,206

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, NO2,NO3, Fosfor total, Sulfaţi, Detergenţi

85%

S.C. APASERV Petroşani-Lonea

Captare şi prelucrare apă

Jiu de Vest

0,035

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, NO2,NO3, Fosfor total, Sulfaţi, Detergenţi

-

S.C. APASERV Petroşani-Uricani

Captare şi prelucrare apă

Jiu de Vest

0,577

Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4, NO2,NO3, Fosfor total, Sulfaţi, Detergenţi

98%

 

Tabel nr. 4.8.1.2.Sursele majore de poluare în judeţul Hunedoara

 

 

 

Situaţia volumelor de ape uzate evacuate, pe activităţi, în anul 2009, la nivelul judeţului Hunedoara, în bazinele hidrografice Criş, Jiu şi Mureş sunt prezentate în tabelele următoare:

 

Activitatea în economie

Volum de apă epurat evacuat (mil. mc/an)

Suficient

Insuficient

Industria extractivă

-

0,056

Industria mijloacelor de transport

-

0,12

Captări şi preluări apă pentru alimentaţie

0,030

1,103

Învăţământ şi sănătate

-

0,007

TOTAL

0,030

1,213

 

 

Tabel nr. 4.8.1.3. Situaţia volumelor de ape uzate evacuate, în anul 2009, pe activităţi în bazinul hidrografic Criş


 

 

Bazin/Judeţ/Tip Evacuare/Provenienta apa evacuata/Fel volum Evacuare/Activităţi CAEN

Cerinţa Total   (mii mc)

Total Realizat (mii mc)

Total

223617,97

23460,65

Jiu

223617,97

23460,65

Reţea

6475

981,72

Ape de mina

328

311,4

Total Neepurat

328

311,4

Unităţi industriale

328

311,4

Populaţie si domeniul public

6147

670,32

După Epurare

6147

670,32

Gospodărie comunala pentru populaţie

6147

670,32

Suprafaţa râuri

217142,97

22478,93

Ape de mina

1187,97

925,9

După Epurare

323,97

231,2

Unităţi industriale

323,97

231,2

Total Neepurat

864

694,7

Unităţi industriale

864

694,7

 

 

 

Industrie

201380,7

11653,58

Fără Epurare

198708,7

9777,38

Unităţi industriale

198621,5

9772

Unităţi de construcţii montaj

53,6

0,1

Transporturi

33,6

5,28

Total Neepurat

2672

1876,2

Unităţi industriale

2672

1876,2

Necompletat

4

2,6

După Epurare

4

2,6

Termocentrale

4

2,6

Populaţie si domeniul public

14570,3

9896,85

După Epurare

14362

9742,37

Unităţi industriale

22

20,3

Gospodărie comunala pentru populaţie

14340

9722,07

Fără Epurare

63,2

39,78

Servicii

7,2

4,88

Unităţi industriale

56

34,9

Total Neepurat

145,1

114,7

Unităţi industriale

95,1

83,2

Gospodărie comunala pentru populaţie

50

31,5

 

 

Tabel nr. 4.8.1.4. Situaţia volumelor de ape uzate evacuate, în anul 2009, pe activităţi în bazinul hidrografic Jiu

 

 

 

Nr.

crt.

 

 

Activitatea

 

Volum

evacuat

 

Nu necesită

epurare

Necesită epurare

Nu se

epurează

Suficient

epurate

Insuficient

epurate

milioane

mc./an

milioane

mc./an

milioane

mc./an

milioane

mc./an

milioane

mc./an

1.

Zootehnie

0,039

-

-

-

0,039

2.

Irigaţii

-

-

-

-

-

3.

Silvicultură

-

-

-

-

-

4.

Piscicultură

-

-

-

-

-

5.

Industrie extractivă

1,141

-

0,366

0,581

0,194

6.

Industrie alimentară

0,024

-

-

0,019

0,005

7.

Industrie uşoară

-

-

-

-

-

8.

Industrie prelucrare lemn

-

-

-

-

-

9.

Poligrafie, edituri

-

-

-

-

-

10.

Prelucrări chimice

0,192

-

-

0,078

0,014

11.

Industrie metalurgică+ construcţii de maşini

15,283

-

15,283

-

-

12.

Mecanică fină+ electrotehnică + electronică

-

-

-

-

-

13.

Industria mijloacelor de transport

-

-

-

-

-

14.

Prod. de mobilier + alte act. ind. neclasif.

-

-

-

-

-

15.

Energie electrică şi termică

327,680

327,618

-

-

0,062

16.

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

25,719

-

13,134

12,499

0,086

17.

Construcţii

0,092

-

-

0,092

-

18.

Comerţ şi servicii pentru populaţie

-

-

-

-

-

19.

Transporturi

0,024

-

-

-

0,024

20.

Comunicaţii

-

-

-

-

-

21.

Cercetare – dezvoltare

-

-

-

-

-

22.

Administraţie publică

-

-

-

-

-

23.

Învăţământ şi sănătate

0,105

-

-

0,037

0,068

24.

Alte activităţi

0,028

-

0,028

-

-

Total

370,327

327,618

28,811

13,306

0,492

 

Tabel nr. 4.8.1.5. Situaţia volumelor de ape uzate evacuate în 2009 pe activităţi în bazinul hidrografic Mureş

 

 

4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate

 

Situaţia cantităţilor de nocivităţi evacuate în anul 2009 în bazinele hidrografice Criş şi Mureş sunt prezentate în următoarele tabele:  

 

Substanţa poluantă

(t/an)

 

TOTAL

Industria

extractivă

Industria

mijloacelor

de transport

Învăţământ

şi sănătate

Captări şi preluări

apă pentru alim.

CBO5

47,961

0,067

0,215

0,558

47,121

CCO-Cr

131,605

0,334

0,497

1,170

129,604

Suspensii

102,764

3,057

0,994

0,414

98,299

Rez. fix

617,706

112.397

0,994

7,785

472,365

P tot.

617,706

0,011

0,036

0,035

3,444

N tot.

24,575

-

0,369

0,275

23,931

DAA

0,706

-

0,017

0,026

0,663

NH4

19,84

-

-

-

19,84

Extract.

9,715

-

0,500

0,086

9,129

Cl-

58,163

0,471

0,611

2,048

55,033

SO4

222,465

77,170

0,471

0,388

144,436

Ca

18,306

18,306

-

-

-

Mg

5,880

5,880

-

-

-

Fe

1,191

1,191

-

-

-

Mn

0,823

0,823

-

-

-

Cu

0,063

0,063

-

-

-

Zn

0,202

0,202

-

-

-

Fenoli

0,000

-

0,000

-

-

Cd

0,001

0,001

-

-

-

Pb

0,001

0,001

-

-

-

 

    

Tabel nr. 4.8.2.1. Principalele substanţe poluante evacuate în apele

bazinului hidrografic Criş

                               

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Nr

crt

Activitatea

economică

t/an

 

SO4

 

Ca

 

Cl

 

 

Cu

 

Sus-

pensii

 

CBO5

 

CCO-

Cr

 

NH4

 

NO2

Fier

ionic

total

 

Mg

 

 

NO3

 

Cr total

Fosfor

tot.

Rez.

Filtrat

1

Zootehnie

---

-

-

-

5,398

3,411

14,14

2,692

0,099

-

-

1,793

-

0,037

-

2

Industrie extractivă

1147,678

 

42,587

0,185

124,456

0,526

36,839

0,211

-

1,190

-

-

-

-

2134,591

3

Industrie alimentară

-

-

-

-

0,462

0,230

1,001

0,017

0,005

0,005

-

0,592

-

0,016

15,344

4

Prelucrări chimice

1,927

-

-

-

1,531

0,189

0,452

0,106

-

-

-

-

0,001

-

14,49

5

Industrie metalurgică +

construcţii de maşini

-         

-

-

-

156,725

1,023

4,695

1,376

-

0,005

52,826

-

0,756

-

2639,569

6

Energie electrică şi termică

-

-

-

-

1,829

1,379

1,407

0,336

-

-

-

-

-

-

10,85

7

Captare şi prelucrare apă pentru

alimentare

1172,499

-

405,644

-

2364,575

1735,023

4917,876

393,225

3,724

-

-

1,265

-

51,723

8549,377

8

Construcţii

-

-

-

0,001

1,909

1,155

4,130

-

-

0,003

-

-

-

0,005

38,824

9

Învăţământ şi sănătate

-

-

-

-

10,276

9,056

25,263

1,684

 

-

-

0,002

-

0,002

74,43

10

Alte activităţi

 

-

-

-

-

0,280

-

0,380

-

-

-

-

-

-

-

7,924

 

Total

2322,104

-

448,231

0.186

2667,441

1751,992

5006,183

399,647

3,828

1,203

52,626

3,652

0,757

51,783

13485,399

 

 

 

Tabel nr. 4.8.2.2. Principalele substanţe poluante evacuate în apele bazinului hidrografic Mureş

 

4.8.3. Reţele de canalizare

 

            Lungimea reţelelor de canalizare, în unele oraşe ale judeţului Hunedoara, se prezintă după cum urmează:

Nr.

crt.

Denumire localitate

Reţele de canalizare (km)

1.

Petrila

12,70

2.

Petroşani

56,00

3.

Aninoasa

5,00

4.

Vulcan

46,60

5.

Lupeni

46,90

6.

Uricani

12,10

7.

Brad

16,5

8.

Haţeg

13,9

9.

Geoagiu

5,8

10.

Călan

24,5

11.

Deva

138,1

           

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tabel nr. 4.8.3.1. Lungimea reţelelor de canalizare

 

Sistemul de canalizare, la nivelul b.h. Jiu, administrat de către S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. este mixt şi se axează pe două colectoare principale amplasate în lungul văilor celor două braţe ale Jiului:

- Colectorul de Est: Petrila şi Petroşani;

- Colectorul de Vest: Lupeni, Vulcan şi Aninoasa;

Acestea se unesc în camera de intersecţie a Staţiei de Epurare Dănuţoni, care este situată la limita dintre Municipiul Petroşani şi oraşul Aninoasa.

           

4.9. Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane

           

Zone critice sub aspectul poluării apelor subterane nu sunt.

În ceea ce priveşte zonele critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă, la nivelul b.h. Crişuri, se remarcă zona Baia de Criş, unde indicatorii de calitate depăşesc limita reglementată prin autorizaţia de gospodărire a apelor la: suspensii – 218,5 mg/l faţă de 60,0 mg/l reglementat, CBO5 – 175,0 mg/l faţă de 25,0 mg/l reglementat, CCO-Cr – 402,5 mg/l faţă de 125,0 mg/l reglementat, azot total – 39,45 mg/l faţă de 15,0 mg/l reglementat, fosfor total – 3,565 mg/l faţă de 2,0 mg/l reglementat, detergenţi – 17,67 mg/l faţă de 0,5 mg/l reglementat şi substanţe extractibile – 22,1 mg/l faţă de 20,0 mg/l reglementat.

Menţionăm că unitatea S.C. Filiala Bradmin S.A. Brad şi-a sistat activitatea de producţie începând cu luna mai 2006, dar apele de mină vor fi monitorizate în continuare indiferent de situaţia în care se află exploatarea minieră, până la efectuarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a exploatării miniere.

            Apele uzate evacuate de la diferite folosinţe influenţează negativ calitatea apei râurilor. Sursele de poluare  sunt dotate parţial cu instalaţii de epurare, iar multe din cele dotate au funcţionare necorespunzătoare.

            Acest fapt conduce la schimbarea calităţii apei în anumite secţiuni de control şi afectează unităţile ce folosesc apa şi sunt amplasate în aval.

 

 

 

4.10. Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şi supraexploatării

 

            Principalele obiective privind aspectul poluării apei constă în:

- îmbunătăţirea accesului la infrastructura de apă prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare în zonele urbane şi rurale;

- realizarea utilizării durabile a resurselor de apă prin promovarea unui management integrat al apei;

- îndepărtarea reziduurilor solide, a apelor reziduale, comunale şi industriale şi protecţia sanitară a bazinelor naturale de apă.

- având în vedere inundaţiile care au avut loc în ultimii ani este necesară îmbunătăţirea infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor pe baza unei Strategii pe termen lung.

            Măsuri care se impun:                                                            

- continuarea lucrărilor la obiectivele aflate în execuţie pentru crearea de noi surse de apă;

- îmbunătăţirea calităţii apei prin reducerea poluării cauzate de substanţe periculoase deversate în mediul acvatic prin modernizarea şi retehnologizarea proceselor industriale, realizarea de noi staţii de epurare a apelor industriale, etc.;

- economisirea apei, reducerea pierderilor la utilizatori şi în reţelele de distribuţie, utilizarea eficientă a apei;

- salubrizarea poate fi considerată ca fiind un ansamblu de măsuri ce urmăresc colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea reziduurilor.

            În vederea protecţiei apelor ca factor natural al mediului înconjurător, a protecţiei împotriva oricărei forme de poluare şi refacerii calităţii apelor, Legea Apelor nr. 107/1996, ordinul nr. 161/2006 şi NTPA-001 stabilesc limite admisibile ale principalelor substanţe poluante din apele uzate ce urmează a fi evacuate în receptorii naturali. Pentru substanţele poluante valorile limită admisibile se stabilesc prin avizul sau autorizaţia emisă de organul de gospodărire a apelor competent pe baza standardelor de stat sau normelor tehnice interne, în funcţie de debitele de diluţie, de conţinutul celorlalte ape uzate evacuate în acelaşi bazin hidrografic, de cerinţele satisfacerii folosinţelor de apă şi de condiţiile protecţiei mediului înconjurător.

            Pentru protecţia resurselor de apă se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate, substanţelor poluante ce depăşesc concentraţiile stabilite în normativ, a apelor.

 

           

 

 

CAPITOLUL 5.  SOLUL

 

5.1. Introducere  

   

          Solul reprezintă stratul superior afânat al litosferei care posedă ca însuşire esenţială fertilitatea,  însuşire dezvoltată in cursul formării si evoluţiei sale si care-l diferenţiază net de rocă,aceasta fiind sterilă.  Solul,împreună cu atmosfera,constituie mediul de dezvoltare al plantelor,el formându-se ca rezultat al interacţiunii factorilor de mediu.                                                                                                                                                       

 

 

 5.2. Fondul funciar - Repartiţia solurilor judeţului Hunedoara pe categorii de folosinţe.

 

          Judeţul Hunedoara are o suprafaţă de 706 267 ha  din care: 280332 hectare teren agricol,340294 hectare  vegetaţie forestieră, 5818 hectare ape curgătoare şi stătătoare (inclusiv bălţi) (0,82%) şi 79823 hectare reprezentând alte suprafeţe(aici fiind inclusa si suprafaţa locuita). Faţă de anul 2008 suprafaţa ocupată de terenuri agricole ,in 2009 este aceeaşi, dar în perioada 2000 - 2009 s-a constatat o scădere a suprafeţei ocupate de  culturi agricole, aceasta fiind un proces continuu, descendent .

 

Nr.

crt.

Categoria de folosinţă

Suprafaţa (ha)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

1

Arabil

88751

88574

88826

88049

80518

80600

79660

79629

79629

79629

2

Păşuni nat.

453877

153832

152952

155123

117307

117080

116972

117008

117510

117510

3

Fâneţe nat.

101676

101668

101347

99875

82185

82224

82704

82791

82282

82278

4

Vii

148

317

106

47

13

13

13

7

-

-

5

Hameişti

25

25

12

12

-

-

-

-

-

-

6

Livezi

3963

3963

3937

3614

1070

1069

994

911

911

915

TOTAL AGRICOL

348440

348379

347180

346720

281093

280986

280343

280346

280332

280332

 

 

Tabelul  5.2.1.Repartiţia solurilor judeţului Hunedoara pe categorii de folosinţe

 

 

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor

 

5.3.1. Îngrăşăminte

 

         Agricultura prin particularităţile sale reprezintă una dintre activităţile economice cu influenţă directă asupra mediului. Aceste influenţe sunt determinate în principal de fragmentarea proprietăţii agricole,de starea de dotare cu utilaje agricole si lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea unei fertilizări raţionale, bazate pe studiiagrochimice a solurilor.

       Folosirea neraţională a îngrăşămintelor cu azot si fosfor a provocat poluarea chimică a solului şi a apei.

       Consumul de îngrăşăminte chimice reprezintă intensitatea utilizării fertilizanţilor chimici asupra suprafeţei agricole şi se calculează ca un raport între consumul de îngrăşăminte chimice (azotoase, fosfatice si potasice) şi suprafaţa totală agricolă.

        In tabelul 5.3.1.1 este prezentat consumul de îngrăşăminte chimice in judeţul Hunedoara, în anul 2009, iar în tabelul 5.3.1.2 evoluţia consumului de îngrăşăminte în perioada 2005-2009, conform datelor primite de la Direcţia  pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală Hunedoara :

An

Îngrăşăminte chimice folosite

(tone substanţă activă)

N+P2O5+K2O

(kg/ha)

N

P2O5

K2O

Total

Arabil

Agricol

2009

1210

371

122

1703

168.16

168.01

 

 

Tabel nr. 5.3.1.1 Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2009,  în judeţul Hunedoara

 

 

Consum

îngrăşăminte

2005

2006

2007

2008

2009

Jud. Hunedoara

74.07

57.70

92.29

102.05

168.01

 

                     Tabel nr. 5.3.1.2 .Evoluţia consumului de îngrăşăminte chimice, kg/ha.

 

       Se poate observa că în anul 2009 consumul de îngrăşăminte a crescut cu 60% faţă de anul 2008.

 

 5.3.2. Produse pentru protecţia  plantelor

 

          Utilizarea în exces a pesticidelor poate avea un impact negativ asupra mediului înconjurător, deci implicit si asupra sănătăţii oamenilor.  Odată cu aderarea României la UE, o serie de substanţe active considerate foarte dăunătoare pentru sănătate au fost interzise pentru a fi utilizate în agricultură.

           În prezent, se încurajează foarte mult produsele bio, dar procesul de conversie a pământurilor exploatate în mod convenţional în lumea biologică nu se poate face de azi pe mâine.  În acest context, mulţi agricultori care lucrează în domeniu recomandă o reformă progresivă.  În ultimii 10 ani au fost făcute progrese enorme, prin interzicerea utilizării în agricultură a unor substanţe active periculoase pentru sănătatea omului.

            Aplicarea managementului integrat al pesticidelor, utilizarea substanţelor alternative şi gestionarea riscurilor vor favoriza producerea unor alimente agricole corespunzătoare, care să ţină seama de mediul înconjurător si siguranţa sănătăţii publice, reducând astfel dependenţa de produsele fitosanitare.

          Situaţia utilizării produselor fitosanitare în judeţul Hunedoara a fost obţinută  de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Hunedoara şi este prezentată în tabelele 5.3.2.1 (evoluţia utilizării pesticidelor în perioada 2005-2009 ) şi 5.3.2.2 (evoluţia consumului de produse fitosanitare în perioada 2001-2009).

 

     

Consum

pesticide

2005

2006

2007

2008

2009

Jud. Hunedoara

45000

50200

39470

38730

28230

                                                                                                                     

               Tabel 5.3.2.1. Evoluţia consumului de pesticide total-kilograme s.a./ an

 

 

 

 

 

Produsul fitosanitar

Suprafaţa (ha)/ cantitate(tone substanţă activă/an)

 

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Ha

To s.a.

Ha

To s.a.

Ha

To s.a.

Ha

To s.a.

Ha

To s.a.

Ha

To s.a.

Ha

To s.a.

Ha

To s.a.

Ha

To s.a.

Insecticide

11466

11.2

9927

11.4

9768

10.9

10087

11.9

12845

10.4

9276

8.1

9824

8.2

9753

7.9

10234

0.478

Fungicide

12567

15.5

11705

15

10456

13.4

12955

16.6

12180

14.4

13399

18.8

13064

15.32

12984

14.82

11778

13.874

Erbicide total

17942

16.9

18206

15.3

20927

17

15485

13.6

20399

20.2

24269

23.3

24259

15.95

24538

16.01

24439

13.878

- grâu

6976

3.4

6341

2.4

7007

2.6

5676

2.1

8277

4.7

8188

3.5

8479

3.75

7321

3.69

6577

3.22

- porumb

8144

11.5

9187

10.7

11285

11.8

7090

9.6

9198

13.4

8730

14.2

7720

7.18

9235

4.87

9420

5.963

 

                                    Tabel 5.3.2.2.Situaţia utilizării produselor fitosanitare în perioada 2001-2009

 

 

 

.         În ceea ce priveşte utilizarea insecticidelor, se poate concluziona că în anul 2009 s-a utilizat cea mai scăzută cantitate (doar 0.478 tone substanţă activă) din perioada celor 9 ani de observaţii. În schimb  utilizarea fungicidelor a rămas la o valoare mare în anul 2009 (13.874 tone substanţă activă), chiar daca există tendinţa de scădere faţă de ceilalţi ani. De asemenea , s-a utilizat o cantitate mai mică de erbicide fată de anii precedenţi.

 

 

 

5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

 

          Folosirea unor produse reziduale de origine animală pentru creşterea fertilităţii solului este o practică foarte veche. Dar, ca şi în cazul îngrăşămintelor chimice, utilizarea incorectă precum şi depozitarea sau evacuarea necontrolată a acestor produse poate produce efecte puternic negative asupra solului.  Astfel, prin consistenţa şi compoziţia chimică a reziduurilor provenite din complexele de creştere industrială a animalelor, acestea pot deveni un factor de poluare a solurilor. Cantitatea şi compoziţia chimică a reziduurilor este influenţată de furajarea animalelor cu raţii mai concentrate în proteine, suplimentate cu adaosuri de săruri minerale, inclusiv cu microelemente, de tipul de adăpost, de natura substanţelor folosite pentru igienizarea şi dezinfectarea adăposturilor, de durata timpului de stocare.  În zona gospodăriilor rurale individuale, s-a produs o dezvoltare a efectivelor zootehnice care generează cantităţi importante de dejecţii animaliere (deşeuri). Acestea sunt acumulate în platformele de gunoi săteşti, fără amenajări de protecţie a mediului. Impactul asupra mediului se resimte prin ocuparea terenurilor agricole şi impurificarea pânzei de apă freatică.

            Conform Ord. MMGA nr. 242/2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii,  în judeţul Hunedoara există 3 zone vulnerabile poluate cu nitraţi: Geoagiu, Orăştie şi Şoimuş, având o suprafaţă de 8142 ha.  Ca urmare a reglementării mai sus menţionate, aplicarea îngrăşămintelor organice şi a celor minerale se va face în zona vulnerabilă pe baza Programului de acţiune în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole elaborat în acord cu prevederile Codului de bune practici agricole.

 

Localitatea

Formă relief

Agricol

ha

Arabil

ha

Sursă de NO3

Actuală

Istorică

Orăştie

câmpie

2098

1408

-

da

Şoimuş

câmpie

4295

1964

-

da

Geoagiu

parţial munte

1749

5077

-

da

 

Tabel 5.3.3.1  Localităţile din judeţul Hunedoara unde există surse de nitraţi.

 

 

  5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri  funciare

 

      În anul 2009, la nivelul judeţului Hunedoara , nu s-au efectuat lucrări de îmbunătăţiri funciare.

 

 5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)

 

           În judeţul Hunedoara, suprafaţa totală afectată de activităţile din sectorul industrial, este de peste 10000 ha . Aceste ramuri generează deşeuri care necesită depozitare definitiva. De asemenea depozitarea deşeurilor municipale se realizează în continuare pe amplasamente care nu îndeplinesc condiţiile de protecţie a factorilor de mediu. Terenurile de sub depozite sunt degradate, dar există riscul contaminării solului si în exteriorul depozitelor.

           Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea acestora sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele dintre ele, prezintă o contaminare destul de pronunţată cu metale grele (Cu, Zn, Pb, Mn, Cd), mai ales solul din apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare.

           Datele din tabel nu sunt actualizate ; pentru a putea furniza date actuale sunt strict necesare noi studii de monitorizare a poluării solului care se pot realiza printr-o strânsă colaborare între APM ,OSPA şi firmele care prin activitatea lor poluează solul (Termocentrale Mintia, Paroşeni, Carpatcement Holding SA, C.N.H. , Minvest Deva, Mital Steel, etc).

 

Total supraf. afectată

Tipul de poluare

Excavări la zi cariere+balastiere

Steril de mină

Steril de prelucrare

Cenuse termocentrale

Zgură de furnal

Gunoi menajer

Iazuri de decantare

Deşeuri anorganice

Rumegusş

Poluare dejecţii păsări

Spaţii pt. epurarea apelor reziduale

Poluarea cu subst. purtate de aer

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

10860

428

146

16

193

100.5

27.5

243

3

10

6

37

9650

 

Tabel 5.3.5.1-Suprafaţa afectată de poluarea din sectorul industrial .

 

 

  5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune

 

            Termocentralele pe cărbune din judeţul Hunedoara sunt SC Electrocentrale SA Mintia şi SC Termoelectrica SA-SE Paroşeni.  Acestea sunt incluse instalaţiilor mari de ardere (instalaţii a căror putere termică nominală este egală sau mai mare decât 50 MW indiferent de tipul de combustibil utilizat). Funcţionarea acestor instalaţii a fost reglementată prin HG 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale unor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere. Această hotărâre reprezintă transpunerea în legislaţia română a Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţiilemari de ardere.

              La SC Termoelectrica SA-SE Paroşeni există doua iazuri de decantare: unul numit Căprişoara cu suprafaţă de 46 ha, iar al doilea este un iaz nou (pentru situaţii de avarie) cu suprafaţă de 10 ha. La SC Electrocentrale SA Mintia există două iazuri de decantare: un iaz la Bejan cu o suprafaţă de 137ha, iar al doilea pe malul drept al Mureşului (pentru situaţii de avarie) cu o suprafaţă de 50 ha.

 

 

 5.4. Calitatea solurilor

 

5.4.1. Repartiţia solurilor pe clase de calitate

 

         Încadrarea solurilor pe clase de calitatese prezintă, conform studiilor pedologice executate pe terenurile agricole către Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Hunedoara – Deva în următorul tabel :

 

 

 

Folosinţă

Clasa I

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

Clasa V

 

ha

% din total folosinţă

ha

% din total folosinţă

ha

% din total folosinţă

ha

% din total folosinţă

ha

% din total folosinţă

267931.47

785.07

0.29

12939.94

4.83

65498.11

24.45

115184.82

45,99

73523.53

27.44

 

 

Tabel 5.4.1.1  Repartiţia terenurilor pe clase de calitate în judeţul Hunedoara

 

 

Nr. crt

Specif.

U.M.(ha)

Clase de bonitare ale solurilor

I

II

III

IV

V

Total(ha)

1

Arabil

Ha

107.6

 

6380.29

23933.86

33175

15476

79072.75

2

Pajisti

Ha

668.19

6270.32

40867

80254

57420

185479.51

3

Vii

Ha

-

3.89

25.25

18.82

48.53

96.49

4

Livezi

Ha

9.28

285.44

672

1737

579

3282.72

5

Total

Ha

785.07

12939.94

65498.11

115184.82

73523.53

267931.47

 

 

Tabel 5.4.1.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Hunedoara

 

 

5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

 

            Conform datelor furnizate de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Hunedoara – Deva, situaţia este prezentată în tabelul următor:

 

Alunecări de teren

Inundaţii

Stagno -gleizare

Gleizare

Eroziunea de suprafaţă

Eroziunea de adâncime

Aciditate

Tasarea solului

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

8254.45

14120

74373

31049

98273

11265

84560

6320

 

 

Tabel nr. 5.4.2.1. Restricţii ale calităţii solurilor.

 

 

  5.5. Monitorizarea  calităţii solurilor

 

              Caracteristicile soluluivariază de la o zonă la alta în funcţie de numeroşi factori, cum ar fi clima si altitudinea. Peisajele sunt diverse si în interiorul lor solurile sunt diferite. Repartiţia solurilor nu este întâmplătoare , ea corespunde unor reguli stricte de identificare. Solurile se formează si sunt dispuse în funcţie de tipul de rocă, de climă , relief, organisme vii, la care se mai adaugă si ‚, vârsta peisajelor ’’. Schimbările climatice acţionează şi ele asupra evoluţiei şi calităţii solurilor.

               Prin monitorizare se înţelege acel proces de supraveghere-observare a calităţii solului în legătură cu factorii poluanţi si efectele acestora. Monitorizarea se realizează prin intermediul cercetărilor la nivelul solurilor, făcându-se rapoarte de monitorizare chiar şi la nivel local.

               La nivel local ,conform datelor furnizate de către Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Hunedoara-Deva, situaţia se prezintă astfel:

 

a)     Reacţia solurilor

 

                                                                CLASA DE REACTIE

Puternic acidă

pH 4.4-5.0

Moderat acidă

pH 5.1-5.8

Slab acidă

pH 5.9-6.8

Neutră

pH 6.9-7.2

Slab alcalină

pH 7.3-8.4

Moderat alcalină

pH 8.5-9.0

ha

ha

ha

ha

ha

ha

13162

71367

131233

20236

41569

282

 

 

      b)  Conţinutul de humus

 

Extrem de mic

Foarte mic

Mic

Mijlociu

Mare

ha

ha

ha

ha

ha

4884

111450

157638

4324

-

 

 

      c)  Aprovizionare cu azot

 

               Bună

                Medie

               Slabă

           6805 ha

            70211 ha

              201061 ha

 

 

      d)  Aprovizionare cu fosfor

 

Extrem de slabă

Foarte slabă

Slabă

Mijlocie

Bună

Foarte bună

ha

ha

ha

ha

ha

ha

26400

53576

82947

89625

25486

51

 

 

         e)  Aprovizionare cu potasiu

 

Extrem de slabă

Foarte slabă

Slabă

Mijlocie

Bună

Foarte bună

ha

ha

ha

ha

ha

ha

171912

56134

27593

22123

20

48

 

             

 5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

 

           Degradarea solului este procesul care determină distrugerea stratului fertil de la suprafaţă şi imposibilitatea refacerii lui. Eroziunea-ca formă de degradare a solului sau a rocilor, se datorează acţiunii ploilor,vântului şi a omului, care prin lucrările agricole , a distrus textura solului. Omul, printr-o folosire abuzivă a pământului, a dus la o micşorare a capacităţii de reţinere a apei în sol.

           Solul este locul de întâlnire a poluanţilor:  pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferă se întorc in sol. Apele de înfiltraţie impregnează solul cu poluanţi , antrenându-i spre adâncime, râurile poluate infectează suprafeţele inundate sau irigate, aproape toate rezidiurile solide sunt depozitate pe sol, ducând la degradarea lui.

                       

5.6.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

 

          O situaţie a suprafeţelor degradate la nivelul judeţului Hunedoara  ne-a fost furnizată de către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală , aceasta situaţie prezentându-se în tabelele de mai jos:

 

 

Suprafaţa totală cu alunecări de teren

În brazde

În valuri

În trepte

Prăbuşiri

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

8254.45

5549.96

2690.68

10.80

75.20

 

Tabel nr. 5.6.1.1. Inventarul alunecărilor de teren

 

 

 

Eroziunea  de  suprafaţă

Terenuri colmatate

Terenuri decopertate

Terenuri deranjate antropic

Moderată

Puternică

Foarte puternică

Excesivă

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

Ha

63495

28420

1167

5191

611

3.3

47

 

Tabel nr. 5.6.1.2. Inventarul terenurilor afectate de eroziune de                                                                                                                                               suprafaţă, colmatate şi decopertate

 

 

 

Suprafaţa totală afectată de eroziunea de adâncime

Din care:

Şiroiri rigole

Ogaşe

Torenţi si ravene

Ha

Ha

Ha

Ha

11265

2680

3915

4670

 

Tabel nr. 5.6.1.3. Inventarul terenurilor afectate de eroziunea de adâncime

 

 

 

Suprafaţa totală afectată de inundaţii

Din care:

Inundabil mai rar decât o dată la 5 ani

Inundabil la 2-5 ani

Inundabil o dată pe an şi mai des

Ha

             Ha

              Ha

           Ha

                 14120

          12929

            105

           1158

                               

Tabel nr. 5.6.1.4. Inventarul terenurilor afectate de inundaţii

 

 

 

 

Total suprafaţă afectată

                          Din care cu intensitate de manifestare

Foarte slabă

Slabă

Moderată

Puternică

Foarte puternică

Excesivă

   Ha

     Ha

     Ha

      Ha

       Ha

     Ha

74373

   24516

    26437    

    12806

    6404

     4022

   188

 

Tabel nr. 5.6.1.5. Inventarul terenurilor afectate de excesul de umiditate din precipitaţii si scurgeri laterale(stagnogleizare)

 

 

Total suprafaţă afectată

                              Din care cu intensitate de manifestare

Foarte slabă

Slabă

Moderată

Puternică

 

Foarte puternică

Excesivă

Mlaştini si bălţi

  Ha

  Ha

  Ha

    Ha

   Ha

    Ha

   Ha

     Ha

31049

  5672

   7666

   5743

   6008

  3199

   2225

   536

 

5.6.1.6. Inventarul terenurilor afectate de excesul de umiditate din pânza freatică şi din izvoare de coastă (gleizare)

 

 

5.6.2. Inventarul  siturilor  contaminate

 

         În urma inventarierii efectuate în cursul anului 2007 şi 2008 în baza Hotărârii de Guvern nr. 1408 / 2007 privind „ modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului”  au fost identificate şi introduse în baza de date online 41 de situri potenţial contaminate din diferite ramuri industriale (industria extractivă, industria siderurgică , depozite de deşeuri municipale, industria energiei electrice si termice). Pentru identificarea acestor situri s-au folosit informaţii existente în bilanţurile de mediu de nivel I si II depuse la APM Hunedoara si executate de instituţii sau persoane autorizate. Din cele 41 de situri inventariate, am ,, desprins” 22 situri pe care le-am considerat poluate.  Din cele 22 situri ,4 aparţin operatorilor instalaţiilor IPPC . Suprafaţa totală contaminată este de 712.81

 

 

 5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

 

 Terenurile degradate reprezintă suprafeţe pe care solul şi-a pierdut parţial sau total proprietăţile productive sub acţiunea distructivă a unor factori naturali sau social-economici.

Reconstrucţia ecologică a solurilor trebuie să aibă în vedere măsuri cu caracter general de protecţie a fondului funciar şi măsuri specifice folosinţelor agricole.            Ameliorarea terenurilor degradate se desfăşoară în mai multe etape:

-constituirea perimetrelor de ameliorare a terenurilor degradate, prin care sunt stabilite suprafeţele pe care urmează să se aplice măsuri de prevenire şi combatere a proceselor de degradare.

-cartarea terenurilor degradate prin care se stabileşte forma şi intensitatea de manifestare a proceselor de degradare şi a potenţialului  productiv al solului.

-restructurarea folosinţelor.

-executarea de lucrări de combatere propriu-zisă.

-lucrări biologice de împădurire sau înierbare în scopul diminuării până la stingere a proceselor de degradare.         

5.7.1. Modalităţi de investigare

 

          Modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului sunt  reglementate de Hotărârea de Guvern nr. 1408 / 2007 privind „ modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului”.  Aceasta reglementează pachetul minimal obligatoriu de  metode si cazurile în care se realizează investigarea si evaluarea poluării solului şi subsolului.

           Investigarea mediului geologic pentru evaluarea contaminării se realizează prin metode specifice geologice şi pedologice, pachetul minimal obligatoriu de metode cuprinde investigarea geologică şi/sau hidrogeologică, geochimică şi geofizică.

           Investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului se realizează în următoarele cazuri:

   a)la constatarea unei poluări potenţial periculoasă pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu;

   b)la elaborarea bilanţului de mediu;

   c)la stabilirea obligaţiilor de mediu, în cazul schimbării statutului juridic al terenurilor pe care s-a desfăşurat o activitate cu impact asupra mediului;

   d)la identificarea unei surse potenţial poluatoare a solului şi subsolului;

   e)periodic, pentru urmărirea evoluţiei în timp a siturilor contaminate a căror remediere se realizează prin atenuare naturală, bioremediere sau metode de remediere de lungă durată;

   f)la monitorizarea siturilor după încheierea programelor sau proiectelor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică;

   g)la producerea accidentelor care conduc la poluarea terenului, după îndepărtarea sursei şi poluanţilor deversaţi în mediul geologic.

          Metodologiile şi conţinutul raportului geologic de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului pe etape, criteriile şi indicatorii de evaluare a poluării mediului geologic se publică sub formă de ghid tehnic, aprobat prin ordin comun al conducătorilor autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi dezvoltare durabilă, autorităţii publice centrale în domeniile economiei şi finanţelor şi autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale.

 

5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor

 

           Lucrările de ecologizare au ca scop refacerea zonei cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu şi încadrarea indicatorilor de calitate ai acestora în normele stabilite de Ministerul Mediului şi Pădurilor.

            Între obiectivele ecologizate, cele mai numeroase se găsesc în perimetrele miniere a căror exploatare a devenit nerentabilă în conformitate cu art. 51, lit. (c) a Legii Minelor nr. 85/2003 şi au fost declarate închise prin Hotărâre a Guvernului României.

            Lucrările de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate de activitatea minieră urmează o procedură reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea 265/2006, Ordinul MMGA nr. 860/2002  privind procedura de emitere a acordului de mediu şi Manualul de închidere a minelor aprobat prin Ordinul Ministerului Industriei şi Resurselor Nr. 273/04.09.2001. Toate lucrările de reabilitate necesare sunt cuprinse în devizul general al investiţiei  ″Plan de încetare a activităţii minei″ respective, ca urmare a identificării lor prin bilanţul de mediu şi reglementate de autoritatea de mediu competentă,  prin emiterea avizului de mediu şi stabilirea obligaţiilor de mediu.

            Aceste lucrări sunt finanţate de la buget şi  cuprind :  închiderea lucrărilor miniere subterane şi de legătură cu suprafaţa (puţuri, galerii, suitori etc.), lucrări de ecologizare a zonelor degradate antropic şi lucrări de monitorizare a factorilor de mediu,  atât în perioada de realizare a lucrărilor, cât şi post închidere.

Pentru executarea lucrărilor prevăzute în proiectele tehnice de închidere şi ecologizare a minelor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara a emis (din anul 2000 şi până în 2009) un număr de 51 de acorduri de mediu, în conformitate cu prevederile legale, pentru diferite unităţi aparţinând Companiei Naţionale a Huilei Petroşani şi Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului ″MINVEST″ S.A. Deva.

          În general,  lucrările de ecologizare a depozitelor de reziduuri miniere şi a incintelor dezafectate constau din următoarele etape principale:

             - corectarea taluzelor (acolo unde este necesar);

             - curăţirea suprafeţei haldelor/ incintelor de supragabariţi sau de deşeurile inerte rezultate de la demolarea clădirilor/ instalaţiilor specifice;

             - împădurirea haldelor/ iazurilor de decantare cu puieţi forestieri de salcâm, cătină, mesteacăn sau alte specii adaptate zonei; plantarea se face în gropi săpate pe platformele şi/ sau taluzele haldelor/ iazurilor, umplute cu pământ de împrumut, în amestec cu fertilizatori;

             - stabilizarea şi consolidarea taluzelor haldelor/ iazurilor cu gărduleţe de coastă din nuiele, amplasate pe curbele de nivel;

             - înierbarea incintelor dezafectate;

             - executarea de terase şi gărduleţe de coastă pe taluzele haldei/ iazului.

De regulă, pentru asigurarea securităţii iazurilor de decantare, se realizează şi împrejmuirea permanentă a incintelor acestor lucrări hidrotehnice.

Printre perimetrele miniere ecologizate până în anul 2009, din  judeţul Hunedoara, se numără minele Petrila Sud,  Câmpu lui Neag, Priboi,  Valea Arsului (Vulcan), Firizoni,  Lupeni Sud – subteran, Mesteacăn Vest – subteran (aflate în administrarea C.N.H. Petroşani) şi  Boita – Haţeg, Ohaba Ponor, Muncel - subteran, Ruda Brad – subteran, Ghelar Central Superior, Ghelar Vest (aflate în administrarea C.N.C.A.F. – Minvest S.A. Deva  la care s-au executat atât lucrări pentru ecologizarea haldelor şi iazurilor de decantare, cât şi pentru tratarea apelor uzate de mină (ex. mina Boiţa – Hateg).

Iazurile de decantare Ribiţa (Bradmin), Valea Devei (Devamin), Valea Mealu (Certej), din cadrul C.N.C.A.F. – Minvest S.A. Deva, au avut ca termen de închidere decembrie 2006, aflându-se în procedura de emitere a actelor de reglementare pentru închidere conform H.G. 349/2005 (s-au depus bilanţuri de mediu de nivel I + II şi evaluări de risc). 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA

 

 

6.1. Biodiversitatea judeţului Hunedoara

 

 

Judeţul Hunedoara este acoperit în proporţie de peste 70% de ecosisteme naturale şi seminaturale (vegetaţie forestieră, păşuni şi fâneţe naturale, râuri şi lacuri). Relieful, predominant deluros şi muntos, a determinat o dezvoltare antropică accentuată doar în lungul principalelor cursuri de apă şi în depresiunile largi, în rest, amprenta umană asupra naturii a fost discontinuă în timp şi suprafaţă, speciile de floră spontană şi faună sălbatică putând să-şi ocupe habitatele tipice.

În masivele muntoase din sudul şi estul judeţului există păduri virgine şi cvasi-virgine, iar în vestul judeţului - hectare compacte de păduri seculare, toate acestea fiind ecosisteme naturale cu o varietate deosebită de specii de mamifere, păsări şi nevertebrate.

Cea mai mare diversitate de specii de floră şi faună naturală o regăsim în ariile naturale protejate: Parcul Naţional Retezat adăposteşte peste 1100 specii de plante (din care 38 sunt endemice), peste 50 specii de mamifere (inclusiv lupi, râşi, urşi, capre negre, cerbi lopătari, marmote şi vidre), în jur de 160 de specii de păsări (vulturul auriu, vulturul pătat, acvila de munte, acvila ţipătoare mică, bufniţa, minuniţa, cucuveaua pitică, ciocănitoarea cu 3 degete, ciocănitoarea cu spate alb), 9 specii de reptile şi 5 specii de amfibieni, Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina conservă speciile de floră şi faună termofile, care ocupă masivele calcaroase de aici, în Parcul Naţional Defileul Jiului s-au identificat specii de insecte declarate dispărute de peste un secol în Europa de Vest, iar Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului completează paleta biologică a judeţului cu speciile relicte de floră din fâneţele sale umede şi, bineînţeles, cu paleofauna reptiliană din depozitele Depresiunii Haţegului, devenite celebre în toată lumea.

 

 

6.2. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică din judeţul Hunedoara

 

6.2.1. Habitatele naturale

           

În anul 2009 s-a urmărit starea de conservare a habitatelor din ariile naturale protejate de interes naţional şi european. Tipurile de habitate identificate şi localizarea lor în cadrul principalelor arii naturale protejate este prezentată în tabelul 6.2.1.1.

            În ariile naturale protejate din judeţul Hunedoara există o mare diversitate de habitate, dar, în tabel au fost înscrise doar acelea pentru care avem date recente sigure, confirmate de specialişti în domeniu. Cele 80 de habitate naturale de interes naţional înscrise în tabel, au fost identificate prin corelarea datelor din lucrarea „Habitatele României” de N. Doniţă et al. (2005) cu informaţiile din teren.

            În urma cercetărilor tipologice realizate de dr. ing Radu S. în situl Pădurea Bejan (2008)   s-a ajuns la concluzia că cel mai răspândit tip de habitat de importanţă comunitară care se regăseşte aici este 91MO Păduri balcano-panonice de cer şi gorun, deşi situl respectiv a fost propus pentru habitatele 91IO *Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus ssp şi 91Y0  Păduri dacice de stejar şi carpen (care se regăsesc pe suprafeţe mai puţin extinse).

            Habitatele de interes european enunţate mai jos (50 tipuri) sunt cele pentru care au fost declarate siturile de importanţă comunitară de pe teritoriul judeţului Hunedoara, la care s-au adăugat încă 11 tipuri de habitate identificate de administratorii parcurilor sau custozii rezervaţiilor peste care se suprapun siturile respective.

            Trebuie subliniat faptul că o parte din ariile naturale protejate depăşesc limitele judeţului (de exemplu, situl Parâng se desfăşoară pe suprafeţe, aproximativ la fel de largi, din 3 judeţe, situl Defileul Mureşului inferior – la fel, situl Cheile Glodului, Cibului şi Măzii – pe 2 judeţe), în timp ce altele ating judeţul Hunedoara doar pe  o suprafaţă foarte mică (de exemplu siturile Frumoasa, Nordul Gorjului de Vest sau Defileul Jiului). Din această cauză, pe suprafaţa judeţului nostru nu se vor regăsi toate habitatele pentru care au fost declarate aceste arii protejate (de exemplu R4218 Păduri –rarişti sud-est carpatice de pin negru (Pinus nigra ssp. Banatica) cu Genista radiata, respectiv 9530* Vegetaţie forestieră submediteraneeană cu endemitul Pinus nigra sp.banatica). De asemenea menţionăm faptul că ariile naturale protejate specificate ca fiind incluse în siturile Natura 2000 (sau invers), se referă doar la situaţia din judeţul Hunedoara, nefiind exclusă o situaţie similară în judeţele limitrofe pentru siturile care depăşesc limitele judeţului nostru.

            De asemenea menţionăm că, în cazul unor arii naturale protejate de interes naţional peste care se suprapun situri de importanţă comunitară (de exemplu Muntele Vulcan, Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna), nu există studii concludente care să cuprindă explicit tipurile de habitate româneşti din  zonele respective.

            Datele referitoare la starea de conservare a habitatelor naturale în 2009 sunt expuse pe larg în capitolul 6.3. Starea ariilor naturale protejate.

 

 

 

Nr. crt.

Denumire arie naturală protejată

Număr habitate de interes naţional

Enumerare

Număr habitate de interes comunitar

Enumerare

0

1

2

3

4

5

1

Situl ROSCI

0188 Parâng – include rezervaţii-le naturale Cheile Jieţului şi Piatra Crinului

32 tipuri de habitate

R3102 Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastata

R3104 Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus)

R3105 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smârdar (Rhododendron myrtifolium)

R3108 Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica)

R3111 Tufărişuri sud-est carpatice  de afin (Vaccinium myrtillus)

R3114 Tăieturi de pădure cu zmeur (Rubus idaeus)

R3602 Pajişti sud-est carpatice de coarnă (Carex curvula) şi Primula minima

R3603 Pajişti sud-est carpatice de părul porcului (Juncus trifidus) şi Oreochioa disticha

R3604 Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternata

R3608 Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens

R3609 Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata

R3610 Pajişti sud-est carpatice de Poa media

R3612 Pajişti sud-est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) şi coarnă mare (Sesleria bielzii)

R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alinus)

R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R4104 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia

R4116 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium

R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva

R4201 Rarişti sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Bruckenthalia spiculifolia

R4203 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica

R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella

R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R4412 Rarişti sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi/sau pin silvestru (Pinus sylvestris) de tinoave

R4415 Tufărişuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica)

R5101 Turbării sud-est carpatice, mezo-oligotrofe, acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum

R5401 Turbării sud-est carpatice, eu-mezotrofe, cu Carex nigra ssp. Dacica şi Plantago gentianoides

R5421 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara

R6203 Comunităţi sud-est carpatice pe sânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Senecio glaberrimus

R6205 Comunităţi sud-est carpatice pe sânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Potentilla haynaldiana

R6304 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Ranunculus crenatus şi Soldanella pusilla

 

 

 

 

 

19 tipuri de habitate (conform Ord. MMDD 1964/07)+1(inform. expert CE)

3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane

3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane

4060  Pajişti alpine şi boreale

4070 *Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo- Rhododendretum hirsuti)

4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix

5130  Formaţiuni cu Juniperus communis în zone cu pajişti calcaroase

6150  Pajişti alpine şi boreale pe substrat silicios

6170Pajişti calcifile alpine şi subalpine

6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

6520 Fâneţe montane

7240 *Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae

8110 Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpine şi Galeopsitalia ladani)

8220   Pante stâncoase silicioase cu vegetaţie chasmofitică

9110 Păduri tipLuzulo-Fagetum

9180* Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

91DO* Turbării cu vegetaţie forestieră

91V0 Păduri dacice de fag cu vegeta]ie caracteristică (Symphyto-Fagion)

9410 Păduri acidofile cu Picea din etajul montan până în cele alpin (Vaccinio-Piceetea)

9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus cembra din regiunea montană

2

Parcul Naţional Retezat – ROSCI

0217 Retezat – include rezervaţia ştiinţifică Gemene-le şi rez. speologi-că Peştera Zeicului

42 tipuri de habitate

R3104 Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus)

R3111 Tufărişuri sud-est carpatice  de afin (Vaccinium myrtillus)

R3114 Tăieturi de pădure cu zmeur (Rubus idaeus)

R3601 Pajişti sud-est carpatice de rogoz pitic (Kobresia myosuroides) şi Oxytropis carpatica

R3602 Pajişti sud-est carpatice de coarnă (Carex curvula) şi Primula minima

R3603 Pajişti sud-est carpatice de părul porcului (Juncus trifidus) şi Oreochioa disticha

R3604 Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternata

R3605 Pajişti sud-est carpatice de păiuş cu colţi (Festuca versicolor) şi Sesleria rigida ssp. haynaldiana

R3606 Pajişti sud-est carpatice de păiuş de stânci (Festuca saxatilis)

R3608 Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens

R3609 Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata

R3610 Pajişti sud-est carpatice de Poa media

R3611 Pajişti sud-est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigida ssp.haynaldiana) şi rogoz (Carex sempervirens)

R3614 Pajişti sud-est carpatice de Festuca xanthia

R3619 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice (Salix kitaibeliana) cu degetăruţ alpin (Soldanella pusilla)

R3701 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum

R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alinus)

R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu pulmonaria rubra

R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R4104 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia

R4111 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Cephalanthera damassonium

R4116 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium

R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva

R4201 Rarişti sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Bruckenthalia spiculifolia

R4203 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica

R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella

R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R4207 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hylocomium splendens

R4213 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Doronicum columnae

R4415 Tufărişuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica)

R5101 Turbării sud-est carpatice, mezo-oligotrofe, acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum

R5401 Turbării sud-est carpatice, eu-mezotrofe, cu Carex nigra ssp. Dacica şi Plantago gentianoides

R5403 Turbării sud-est carpatice, mezo-oligotrofe cu Carex rostrata şi Sphagnum recurvum

R5411 Mlaştini sud-est carpatice, eu-mezotrofe cu Carex nigra ssp.nigra, Juncus glaucus şi Juncus effusus

R5416 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Saxifraga stellaris, Chrysosplenium alpinum şi Philonotis seriata

R5418 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Philonotis seriata şi Caltha laeta

R5419 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Doronicum carpaticum, Saxifraga aizoides, Chrysosplenium alpinum şi Achillea schurii

R5420 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cardamine opizii

R5421 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara

R6102 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Festuca picta şi Senecio carniolicus

R6104Comunităţi sud-est carpatice grohotişuri silicioase mobile sau slab fixate cu Oxyria dygina

R6105 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga bryoides, Silene acaulis şi Veronica baumgarteni

R6108 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase cu mobilitate redusă şi umiditate ridicată cu Rumex scutatus, Saxifraga moschata, S. Aizoides şi Doronicum columnae

R6109 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Papaver corona-sancti-stephani,  Cerastium lerchenfeldianum şi C. transsilvanicum

R6210 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium trichomonas şi Poa nemoralis

R6214 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga marginata ssp. Rocheliana şi Gypsophila petraea

R6303 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Luzula alpino-pilosa

R6304 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Ranunculus crenatus şi Soldanella pusilla

R6305 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Gnaphalium supinum şi Nardus stricta

R6306 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Poa supina şi Cerastium cerastoides

R6501 Peşteri

 

 

 

 

22 tipuri de habitate(conform Ord. MMDD 1964/07)+8 (inform. adm.

parc)

3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane,

3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane

3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane

4030 Pajişti calcaroase alpine şi subalpine

4060 Tufărişuri alpine şi boreale

4070 *Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo- Rhododendretum hirsuti)

4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix

5130  Formaţiuni cu Juniperus communis în zone cu pajişti calcaroase

* 6120 Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice

6150  Pajişti alpine şi boreale pe substrat silicios

6170 Păşuni subalpine calcaroase

6210 Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros (Festuco – Brometalia)*

6230 *Pajişti montane de Nardus bogate în specii  pe substraturi silicioase 6430 Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin.

6520 Fâneţe montane

*7110   Turbării active

7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat)

7240 *Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae

8110 Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpine şi Galeopsitalia ladani)

8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

8150  Grohotişuri medioeuropene silicioase ale regiunilor înalte

*8160  Grohotişuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane

8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase

*8240  Grohotiş şi lespezi calcaroase

9110 Păduri tipLuzulo-Fagetum

9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion

9180  *Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

91V0 Păduri dacice de fag cu vegeta]ie caracteristică (Symphyto-Fagion)

9410 Păduri acidofile cu Picea din etajul montan până în cele alpin (Vaccinio-Piceetea)

9420 Păduri alpine cu Larix decidua şi /sau Pinus cembra

3

Parcul Natural Grădiştea Muncelu-lui-Cioclo-vina – ROSCI

0087 Grădiştea Muncelu-lui-Ciclovina

11 tipuri de habitate

R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu pulmonaria rubra

R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R4104 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia

R4116 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium

R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva

R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera

R4203 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica

R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella

R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R6501 Peşteri

14 tipuri de habitate(conform Ord. MMDD 1964/07)+3 (inform. adm. Parc)

5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase

6110*  Pajişti rupicole calcaroase sau bazifile cu Alysso-Sedion albi

* 6120 Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice.

6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros (Festuco – Brometalia)

6230 *Păşuni bogate în specii cu Nardus, pe substraturi silicioase în zona montană

6410 Pajişti cuMolinia pe soluri  calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae

6430 Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin.

6520 Fâneţe montane

8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis

9110 Păduri tipLuzulo-Fagetum

9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum

9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion

9160 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean si cu Carpinion betuli

9180*Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

91EO *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior ( asociaţiile Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

91V0 Păduri dacice de fag cu vegeta]ie caracteristică (Symphyto-Fagion)

9410 Păduri acidofile cu Picea din etajul montan până în cele alpin (Vaccinio-Piceetea)

4

Rezervaţia Cheile Madei din ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii

3 tipuri de habitate

R6209 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes ssp. Quadrivalens şi poa nemoralis

R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera

R6501 Peşteri

 

 

 

 

 

 

 

 

2 tipuri de habitate (conform Ord. MMDD 1964/07)+1

(inform. custode)

6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia palensis)

9110 Păduri tipLuzulo-Fagetum

9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum

5

ROSCI

0236 Strei-Haţeg din Geopar-cul Dinozauri-lor „Ţara Haţegului”

3 tipuri de habitate

R3710 Pajişti dacice de Molinia caerulea

R4152 Păduri dacice de cer (Quercus cerris) şi carpen (Carpinus betulus) cu Digitalis grandiflora

R6501 Peşteri

 

3 tipuri de habitate

6240 *Pajişti stepice subpanonice

8310 Grote neexploatate turistic

91Y0  Păduri dacice de stejar şi carpen

6

ROSCI

0110 Măgurile Băiţei – care include rezervaţia naturală Calcarele din Dealul Măgura

3 tipuri de habitate

R3401 Pajişti sud-est carpatice de Asperula capitata şi Sesleria rigida

R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva

R6501 Peşteri

 

3 tipuri de habitate (conform Ord. MMDD 1964/07)+1(inform. custode)

6520 Fâneţe montane

8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

9180  *Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

91Y0  Păduri dacice de stejar şi carpen

7

ROSCI

0254 Tufurile calcaroa-se din Valea Bobâlna

 

 

1 tip habitat

7220 *Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)

8

ROSCI

0121 Muntele Vulcan

 

 

 

 

 

 

2 tipuri de habitate

8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

9150 Păduri medioeuropene de fag din Cephalanthero-Fagion

9

ROSCI

0250 Ţinutul Pădureni-lor – include rezervaţia forestieră Codrii seculari pe Valea Dobrişoa-rei şi Prisloapei

5 tipuri de habitate

R3710 Pajişti dacice de Molinia caerulea

R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu pulmonaria rubra

R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia

R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera

2 tipuri de habitate

9110 Păduri tipLuzulo-Fagetum

9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum

10

ROSCI

0054 Dealul Cetăţii Deva

2 tipuri de habitate

R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva

R4135 Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum

2 tipuri de habitate

9180  *Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

91Y0  Păduri dacice de stejar şi carpen

11

Parcul Naţional Defileul Jiului în ROSCI

0063 Defileul Jiului

10 tipuri de habitate

R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu pulmonaria rubra

R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R4104 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia

R4116 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium

R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva

R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera

R4122 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi gorun (Quercus petraea) cu Galium kitaibelianum

R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense

R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella

 

 

 

 

 

 

 

13 tipuri de habitate

3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane,

3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane

3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane

7220 *Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)

8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase

9110 Păduri tipLuzulo-Fagetum

9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum

9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

9180  *Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

91EO *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior ( asociaţiile Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

91LO Păduri ilirice de stejar cu carpen Erythronio-Carpiniori)

91V0 Păduri dacice de fag cu vegeta]ie caracteristică (Symphyto-Fagion)

9410 Păduri acidofile cu Picea din etajul montan până în cele alpin (Vaccinio-Piceetea)

12

ROSCI

0136 Pădurea Bejan – include rezervaţia forestieră Pădurea Bejan

6 tipuri de habitate

R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii

R4132 Păduri panonice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. Cerris) şi fag (Fagus sylvatica) cu Melitis mellissophyllum

R4138 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat (Q. Robur) cu Acer tataricum

R4140 Păduri dacice-balcanice de gorun (Quiercus petraea), cer (Q. Cerris( şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychns coronaria

R4151 Păduri balcanuce mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum purpurocoeruleum

R4152 Păduri dacice de cer (Quercus cerris) şi carpen (Carpinus betulus) cu Digitalis grandiflora

 

 

 

 

 

 

 

 

3 tipuri de habitate

91IO *Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus ssp

91Y0  Păduri dacice de stejar şi carpen

91MO Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

13

ROSCI

0064 Defileul Mureşului Inferior- include rezervaţia naturală Pădurea Pojoga

 

 

 

 

2 tipuri de habitate

R4149 Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis

R4404 Păduri danubian-pontice mixte cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea

1 tip de habitat

91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

14

ROSCI

0129 Nordul Gorjului de Vest – include rez. speologi-că Peştera cu Corali

10 tipuri de habitate

R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R4104 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia

R4116 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium

R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva

R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera

R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense

R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella

R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R6501 Peşteri

 

25 tipuri de habitate

3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane,

3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane

3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul râurilor montane

4060 Tufărişuri alpine şi boreale

4070 *Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo- Rhododendretum hirsuti)

5130  Formaţiuni cu Juniperus communis în zone cu pajişti calcaroase

6170 Păşuni subalpine calcaroase

6210 Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros (Festuco – Brometalia)*

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

6520 Fâneţe montane

7220 *Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)

8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

9110 Păduri tipLuzulo-Fagetum

9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum

9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion

9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

9180  *Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

91EO *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior ( asociaţiile Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

91LO Păduri ilirice de stejar cu carpen Erythronio-Carpiniori)

91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

91V0 Păduri dacice de fag cu vegeta]ie caracteristică (Symphyto-Fagion)

91Y0  Păduri dacice de stejar şi carpen

9260 Vegetaţie forestieră cu Castanea sativa

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceeta)

15

ROSCI

0085 Frumoasa

11 tipuri de habitate

R3609 Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata

R3702 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliariae şi Doronicum austriacum

R3703 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi Hieracium sphondylium ssp. Transilvanicum

R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alinus)

R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu pulmonaria rubra

R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R4104 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia

R4116 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium

R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella

R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

11 tipuri de habitate

4060 Tufărişuri alpine şi boreale

4070 *Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo- Rhododendretum hirsuti)

4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix

6150  Pajişti alpine şi boreale pe substrat silicios

6230 *Păşuni bogate în specii cu Nardus, pe substraturi silicioase în zona montană

6410 Pajişti cuMolinia pe soluri  calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae

6520 Fâneţe montane

9110 Păduri tipLuzulo-Fagetum

91EO *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior ( asociaţiile Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

91V0 Păduri dacice de fag cu vegeta]ie caracteristică (Symphyto-Fagion)

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceeta)

16

ROSCI

0069 Domogled-Valea Cernei

12 tipuri de habitate

R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu pulmonaria rubra

R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R4104 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia

R4113 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) cu Helleborus odorus

R4116 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium

R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva

R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera

R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella

R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum

R4218 Păduri –rarişti sud-est carpatice de pin negru (Pinus nigra ssp. Banatica) cu Genista radiata

R6501 Peşteri

25 de tipuri de habitate

3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane

4060 Tufărişuri alpine şi boreale

40AO* Tufărişuri subcontinentale peri-panonice

5130  Formaţiuni cu Juniperus communis în zone cu pajişti calcaroase

6110*  Pajişti rupicole calcaroase sau bazifile cu Alysso-Sedion albi

6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia palensis)

6210* Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros (Festuco – Brometalia)

6410 Pajişti cuMolinia pe soluri  calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

6520 Fâneţe montane

7220 *Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)

8110 Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpine şi Galeopsitalia ladani)

8160* Grohotişuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar şi montan

8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis

9110 Păduri tipLuzulo-Fagetum

9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum

9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion

9180*Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

91EO *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (asociaţiile Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

91KO Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)

91LO Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)

91V0 Păduri dacice de fag cu vegeta]ie caracteristică (Symphyto-Fagion)

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceeta)

9530* Vegetaţie forestieră submediteraneeană cu endemitul Pinus nigra sp.banatica

17

ROSCI

0028 Cheile Cernei – include rez. nat. Cheile Cernei

1 tip de habitat

R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera

1 tip de habitat

9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum

 

18

Rezervaţia naturală Cheile Ribicioa-rei şi Uibăreşti-lor

5 tipuri de habitate

R3401 Pajişti sud-est carpatice de Asperula capitata şi Sesleria rigida

R4116 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium

R6112 Comunităţi montane sud-est carpatice pioniere de grohotişuri mobile sau semifixate cu Thymus comosus, Galium album şi Teucrium montanum

R6113 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri fixate cu Parietaria officinalis, Galium lucidum şi Geranium lucidum

R6501 Peşteri

 

 

 

Tabel nr. 6.2.1.1. Habitatele naturale

 

6.2.2. Flora şi fauna sălbatică

 

Flora sălbatică a judeţului Hunedoara nu a suferit modificări semnificative în anul 2009, sub aspectul compoziţiei sau a arealului de dezvoltare. Nici influenţele negative observate în anul 2007 - datorate fluctuaţiilor de temperatură şi ploilor abundente care s-au prelungit ca durată până în toamnă - nu au mai apărut în anul 2009.

În Depresiunea Haţegului s-au dezvoltat foarte bine pajiştile xerofile, mezofile, hidrofile şi mezohidrofile cu Festuca valesiaca, Botriochloa ishaemum, Koeleria cristata, Festuca sulcata etc. Am observat o dezvoltare foarte bună la toate speciile de plante prezente în habitatele naturale străbătute (talie peste medie a speciilor prezente în stratul ierbos, populaţii viguroase aparţinând unei palete foarte largi de specii), fapt ce se datorează zilelor însorite şi călduroase din această vară, care au urmat unei perioade cu precipitaţii bogate; lepidopterele şi odonatele apar în număr mare pe toate pajiştile umede din zona montană sau submontană  cât şi la liziera pădurilor din zonele verificate (“Fâneţele cu narcise Nucşoara”, “Vârful Poieni”, “Pădurea Bejan”, „Rezervaţia ştiinţifică Gemenele”, “Măgura Uroiului”, „Codrii seculari de pe văile Dobrişoarei şi Prisloapei”, „Arboretumul Simeria”, „Muntele Vulcan”, „Pădurea Slivuţ”).

 

Fig. 6.2.2.1 Vegetaţie alpină şi subalpină în Rezervaţia ştiinţifică „Gemenele”

 

            În anul 2009 fructificaţia speciilor sălbatice de macromicete a fost relativ slabă, repetându-se fenomenul anului anterior, ceea ce contrazice „regula” potrivit căreia anii cu producţii slabe alternează cu cei cu producţii record. Deşi din studiile institutelor româneşti de cercetări biologice rezulta că, datorită condiţiilor meteorologice favorabile din vara 2009, fructificaţia trebuia să bună la gălbiori (Cantharellus cibarius) şi la speciile arbustive şi subarbustive ale căror fructe sunt valorificate economic (afin negru – Vaccinium myrtillus, afin roşu – Vaccinium vitis-idaea, mur – Rubus fructicosus, porumbe – Prunus spinosus), numărul solicitărilor de autorizare a activităţilor de recoltare a ciupercilor din judeţul Hunedoara a scăzut uşor, recoltarea fiind destul de redusă.

La poalele Munţilor Poiana Ruscă şi Şureanu s-au semnalat zone unde s-a produs împădurirea naturală prin extinderea suprafeţei ocupate de tufişuri şi seminţişuri în detrimentul păşunilor, motivul fiind lipsa lucrărilor de curăţire a acestora din timpul primăverii.

La liziera Pădurii Slivuţ (la liziera dinspre rezervaţia de zimbri), s-au identificat exemplare izolate de Hepatica transilvanica şi H. media; aceleaşi specii endemice au fost identificate într-un  număr destul de mare de exemplare pe valea Jigureasa (lângă Dealul şi Peştera Bolii). Speciile de floră sălbatică pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000 din judeţul Hunedoara sunt prezentate în tabelul 6.2.2.1.

 

Nr. crt.

Denumire arie naturală protejată

Număr specii de floră sălbatică de interes naţional semnalate

Enumerare

Număr specii de floră sălbatică de interes comunitar

enumerare

1

Situl ROSCI

0188 Parâng – include rezervaţiile naturale Cheile Jieţului şi Piatra Crinului

16 specii

Agrostis stolonifera

Cardamine glauca

Lycopus europaeus

Myricaria germanica

Pinus mugo

Ranunculus repens

Silene lerchenfeldiana

Symphytum cordatum

Aquilegia transsilvanica

Luzula luzulina

Lysimachia nummularia

Pinus cembra

Potentilla haynaldiana

Saxifraga pedemontana ssp.cymosa

Symphyandra wanneri

Leontopodium alpinum

1 specie

Tozzia carpathica

 

2

Parcul Naţional Retezat – ROSCI

0217 Retezat – include rezervaţia ştiinţifică Gemenele şi rez. speologică Peştera Zeicului

42 specii

Allium schoenoprasum ssp.sibiricum

Angelica archangelica

Carex dacica

Carex limosa

Carex rostrata

Crocus banaticus

Dianthus glacialis ssp. gelidus

Aconium napellus ssp. tauricum

Alopecurus pratensis ssp.laguriformis

Barbarea lepuznica

Carex curta

Carex echinata

Carex pauciflora

Centaurea pinnatifida

Dactylorhiza cordigera

Dianthus henteri

Dianthus tenuifolius

Epilobium alsinifolium

Gentiana punctata

Juncus filiformis

Leontopodium alpinum

Luzula sudetica

Onobrychis montana ssp. Transsilvanica

Pedicularis baumgartenii

Pinus mugo

Plantago gentianoides

Pseudorchis albida

Saxifraga stellaris

Sesleria rigida ssp. Haynaldiana

Thlaspi pawlowskii

Edraianthus graminifolius ssp. Graminifolius

Eriophorum vaginatum

Heracleum palmatum

Koeleria macrantha ssp. Transsilvanica

Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani

Pinus cembra

Poa laxa ssp. Pruinosa

Pseudorchis frivaldii

Scabiosa lucida ssp. Barbata

Soldanella pusilla

Thymus comosus

Centaurea retezantensis

5 specii

Ligularia sibirica

Cypripedium calceolus

Draba dorneri

Campanula serrata

Tozzia carpathica

3

Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina – ROSCI

0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina

14 specii

Cephalanthera damasonium

Dactylorhiza maculate

Festuca panciciana

Herminium monorchis

Orchis sambucina

Sorbus borbasii

Traunsteinera sp.

Cephalanthera longifolia

Epipactis helleborine

Festuca pseudodalmatica

Hepatica transsilvanica

Orchis morio

Plantago holosteum

Thymus comosus

1 specie

Campanula serrata

4

Rezervaţia Cheile Madei din ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii

 

-

-

-

-

5

Geoparcul Dinozaurilor „Ţara Haţegului” – include ROSCI

0236 Strei-Haţeg şi 7 rezervaţii naturale (botanice şi paleontologice)

11 specii

Plantago holosteum

Drosera rotundifolia

Hepatica transsilvanica

Leontopodium alpinum

Lilium jankae

Croccus. Banaticus

Dianthus glacialis ssp.gelidus

Centaurea retezantensis

Achillea ptermica

Peucedanum rochelianum

Orchis elegans

-

-

6

ROSCI

0110 Măgurile Băiţei – care include rezervaţia naturală Calcarele din Dealul Măgura

10 specii

Agrimonia eupatoria ssp. eupatoria

Asplenium adulterinum ssp. adulterinum

Asplenium ceterach

Asplenium trichomanes

Centaurea atropurpurea

Crocus banaticus

Gentiana cruciata

Sedum hispanicum

Seseli elatum ssp. austriacum

Silene nutans ssp. dubia

1 specie

Iris aphylla ssp. hungarica

7

ROSCI

0254 Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna

-

-

-

-

8

ROSCI

0121 Muntele Vulcan

6 specii

Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum

Campanula kladniana

Cardamine glanduligera   Silene nutans ssp. dubia

Sorbus dacica

Taxus baccata

1 specie

Syringa josikaea

9

ROSCI

0250 Ţinutul Pădurenilor – include rezervaţia forestieră Codrii seculari pe Valea Dobrişoarei şi Prisloapei

 

 

-

-

-

-

10

ROSCI

0054 Dealul Cetăţii Deva

2 specii

Carex stenophylla

Silene csereii

-

-

11

Parcul Naţional Defileul Jiului în ROSCI

0063 Defileul Jiului

-

-

1 specie

Tozzia carpathica

12

ROSCI

0136 Pădurea Bejan – include rezervaţia forestieră Pădurea Bejan

17 specii

Centaurea rocheliana Danthonia alpina  Dictamnus albus

Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius

Thymus longicaulis

Quercus Rosaceae Bechts = Q.robur X Q.petraea

- var.petraeiformis Beldie;

- var.Feketei (Simk);

- var Jahnii (Simk)

Q.Pseudodalechampii = Q.robur X Q.dalechampii

- var.Cretzoini Pascovschi

Q.Csatoi Borb = Q.polycarpa X Q.robur

Q.Tabajdiana Simk = Q.frainetto X Q.polycarpa

Q.Tufae Simk = Q.frainetto X Q.petraea

Q.Dacica = Q.polycarpa X Q.pubescens

Q.Diversifrons Borb = Q.petraea X Q.virgiliana

Q.Cazanensis Pascovschi = Q.dalechampii X Q.virgiliana

-

-

13

ROSCI

0064 Defileul Mureşului Inferior- include rezervaţia naturală Pădurea Pojoga

 

 

1 specie

Ruscus aculeatus

-

-

14

ROSCI

0129 Nordul Gorjului de Vest – include rez. speologică Peştera cu Corali

-

-

5 specii

Pulsatilla grandis

Asplenium adulterinum  Campanula serrata

Iris aphylla ssp. hungarica

Tozzia carpathica

15

ROSCI

0085 Frumoasa

32 specii

P Achillea oxyloba ssp. schurii

Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum

Aconitum toxicum

Agrostis vinealis

Allium schoenoprasum ssp. sibiricum

Andromeda polifolia

Angelica archangelica  Aquilegia nigricans ssp. nigricans

Arnica montana Botrychium matricariifolium  Botrychium multifidum  Caltha palustris Campanula transsilvanica Cardamine amara

Cardamine resedifolia  Cardaminopsis neglecta  Carex brunnescens

Carex capillaris

Carex diandra

Carex limosa

Carex nigra

Cerastium transsilvanicum

Chamaecytisus rochelii  Coeloglossum viride  Corallorhiza trifida

Crepis conyzifolia  Cruciata laevipes Dactylorhiza cordigera

Dactylorhiza fuchsii  Dactylorhiza maculata  Dactylorhiza sambucina  Dianthus glacialis ssp. gelidus

5 specii

Dicranum viride Drepanocladus vernicosus

Meesia longiseta

Campanula serrata

Tozzia carpathica

Tabelul nr. 6.2.2.1. Flora sălbatică

 

Ariile naturale din reţeaua ecologică europeană Natura 2000, care se desfăşoară pe teritoriul judeţului Hunedoara au fost declarate pentru 13 specii de plante din flora sălbatică şi 94 de specii de faună sălbatică, toate de interes comunitar. Pe lângă acestea, pe suprafeţele hunedorene ale ariilor naturale protejate se conservă 166 de specii din flora sălbatică şi 135 specii din fauna sălbatică de interes naţional.

Speciile de faună sălbatică pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate din judeţul Hunedoara sunt prezentate în tabelul 6.2.2.2.

 

Nr. crt.

Denumire arie naturală protejată

Număr specii de faună sălbatică de interes naţional semnalate

enumerare

Număr specii de faună sălbatică de interes comunitar

enumerare

1

Situl ROSCI

0188 Parâng – include rezervaţiile naturale Cheile Jieţului şi Piatra Crinului

-

-

7specii

Canis lupus

Ursus arctos

Lynx lynx

Bombina variegata

Cottus gobio

Pholidoptera transsylvanica Pseudogaurotina excellens

2

Parcul Naţional Retezat – ROSCI

0217 Retezat – ROSPA0084 Munţii Retezat - include rezervaţia ştiinţifică Gemenele şi rez. speologică Peştera Zeicului

8 specii

Erebia gorge

Rana temporaria

Boloria titania

Sciocoris umbrinus

Cervus elaphus

Neomys anomalus

Anguis fragilis

Vipera berus

45 specii

Rhinolophus hipposideros Rhinolophus Rhinolophus euryale

Myotis blythii Barbastella barbastellus

Myotis myotis Canis lupus

Ursus arctos

Lutra lutra

Lynx lynx

Bombina variegata

Barbus meridionalis

Cottus gobio Eudontomyzon danfordi

Euphydryas maturna

Lycaena dispar Callimorpha quadripunctaria Rosalia alpina Pseudogaurotina excellens Glyphipterix loricatella

Leptidea morsei Nymphalis vaualbum Pholidoptera transsylvanica

Aegolius funereus Alcedo atthis Aquila chrysaetos Aquila pomarina Bonasa bonasia Bubo bubo Caprimulgus europaeus Circaetus gallicus Crex crex Dendrocopos leucotos Dendrocopos medius

Dryocopus martius Falco peregrinus Ficedula albicollis Ficedula parva Lanius collurio Pernis apivorus Picoides tridactylus Picus canus

Strix uralensis Glaucidium passerinum

Tetrao urogallus

3

Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina – ROSCI

0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina – ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina

7 specii

Podarcis muralis

Parnassius mnemosyne

Lacerta agilis

Vipera berus

Bufo bufo

Rana temporaria Salamandra salamandra

41 specii

Rhinolophus hipposideros Rhinolophus ferrumequinum Myotis blythii Barbastella barbastellus Miniopterus schreibersi

Myotis myotis Canis lupus

Ursus arctos

Lutra lutra

Lynx lynx

Bombina variegata Triturus vulgaris ampelensis

Barbus meridionalis Sabanejewia aurata

Cottus gobio Eudontomyzon danfordi

Lycaena dispar Euphydryas aurinia Eriogaster catax Callimorpha quadripunctaria Austropotamobius torrentium

Gortyna borelii lunata

Aquila pomarina Circaetus gallicus Pernis apivorus Bonasa bonasia Crex crex

Bubo bubo Aegolius funereus Glaucidium passerinum

Strix uralensis Caprimulgus europaeus

Picus canus Dendrocopos leucotos Dendrocopos medius

Dryocopus martius Ficedula albicollis Ficedula parva Lanius collurio Lullula arborea Tetrao urogallus

 

 

 

 

 

4

Rezervaţia Cheile Madei din ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii

-

-

1 specie

Myotis myotis

5

Geoparcul Dinozaurilor „Ţara Haţegului” – include ROSCI

0236 Strei-Haţeg şi 7 rezervaţii naturale (botanice şi paleontologice)

6 specii

Sabanejewia romanica Thymallus thymallus

Coptosoma mucronatum

Triturus vulgaris

Anguis fragilis

Vipera berus

20 specii

Rhinolophus ferrumequinum Myotis blythii Myotis myotis Ursus arctos

Lutra lutra

Triturus cristatus Bombina variegata Triturus vulgaris ampelensis

Barbus meridionalis Sabanejewia aurata

Cottus gobio Eudontomyzon danfordi

Osmoderma eremita Austropotamobius torrentium

Gortyna borelii lunata

Isophya costata Isophya stysi Euphydryas maturna

Maculinea teleius Euphydryas aurinia

 

 

6

ROSCI

0110 Măgurile Băiţei – care include rezervaţia naturală Calcarele din Dealul Măgura

22 specii

Bufo bufo

Hyla arborea

Rana dalmatina Salamandra salamandra

Helix pomatia

Maculinea alcon  Maculinea arion

Zerynthia polyxena  Capreolus capreolus  Felis silvestris

Meles meles

Mustela nivalis

Mustela putorius

Myotis blythii omari

Pipistrellus pipistrellus

Anguis fragilis

Coronella austriaca

Lacerta agilis

Lacerta viridis

Natrix natrix

Podarcis muralis

Vipera ammodytes

3 specii

Rhinolophus hipposideros

Lycaena dispar Euphydryas aurinia

 

7

ROSCI

0254 Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna

-

-

-

-

8

ROSCI

0121 Muntele Vulcan

1specie

Capreolus capreolus

-

-

9

ROSCI

0250 Ţinutul Pădurenilor – include rezervaţia forestieră Codrii seculari pe Valea Dobrişoarei şi Prisloapei

 

 

1 specie

Meles meles

3 specii

Canis lupus

Ursus arctos

Lynx lynx

10

ROSCI

0054 Dealul Cetăţii Deva

35 specii

Aglia tau

Agrilus cyanescens

Arctia caja

Arctia villica

Boloria euphrosyne Carcharodus floccifera Cardiophorus ruficollis Catocala electa

Catocala fraxini

Catocala fulminea  Coprimorphus scrutator Cucullia artemisiae

Glaucopsyche alexis Gnophos obscuratus Ablattaria laevigata

Lacon punctatus

Iphiclides podalirius

Melitaea athalia

Melitaea cinxia

Melitaea didyma

Melitaea phoebe

Melitaea trivia

Mellicta parthenoides

Neptis rivularis

Papilio machaon

Phytoecia cylindrica  Rhamnusium bicolor

Saturnia pavonia

Saturnia pyri

Satyrium pruni

Silpha carinata Sphenoptera antiqua

Zygaena carniolica  Zygaena purpuralis

Lacerta praticola

 

 

 

1 specie

Callimorpha quadripunctaria

11

Parcul Naţional Defileul Jiului în ROSCI

0063 Defileul Jiului

20 specii

Bufo bufo

Hyla arborea

Rana dalmatina

Rana temporaria  Salamandra salamandra Triturus alpestris

Triturus vulgaris

Capreolus capreolus  Cervus elaphus

Dryomys nitedula

Felis silvestris

Martes martes Muscardinus avellanarius

Myoxus glis

Rupicapra rupicapra

Anguis fragilis

Coronella austriaca

Elaphe longissima

Natrix tessellate

Vipera ammodytes

21 specii

Rhinolophus ferrumequinum Myotis blythii Miniopterus schreibersi

Myotis myotis Ursus arctos

Lutra lutra

Lynx lynx

Triturus cristatus Bombina variegata

Gobio uranoscopus Barbus meridionalis Sabanejewia aurata

Cottus gobio

Osmoderma eremite

Austropotamobius torrentium

Lucanus cervus Cerambyx cerdo Rhysodes sulcatus Cucujus cinnaberinus Rosalia alpina Morimus funereus

12

ROSCI

0136 Pădurea Bejan – include rezervaţia forestieră Pădurea Bejan

-

-

1 specie

Bombina variegata

13

ROSCI

0064 Defileul Mureşului Inferior- ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei - include rezervaţia naturală Pădurea Pojoga

7 specii

Bufo bufo

Salamandra salamandra Triturus alpestris

Triturus vulgaris

Rana temporaria

Anguis fragilis

Vipera berus

53 specii

Rhinolophus hipposideros Rhinolophus ferrumequinum Rhinolophus euryale Rhinolophus blasii Miniopterus schreibersi

Myotis myotis Spermophilus citellus

Triturus cristatus Bombina bombina Bombina variegata Emys orbicularis

Gobio kessleri  Pelecus cultratus Gobio albipinnatus Aspius aspius Rhodeus sericeus amarus

Barbus meridionalis Sabanejewia aurata

Zingel zingel

Zingel streber

Alcedo atthis Aquila pomarina Bonasa bonasia Bubo bubo Caprimulgus europaeus

Ciconia ciconia Circaetus gallicus Circus aeruginosus Circus cyaneus Crex crex Chlidonias niger Dendrocopos leucotos Dendrocopos medius Dendrocopos syriacus Dryocopus martius Egretta garzetta

Egretta alba

Falco columbarius Ficedula albicollis Ficedula parva Gavia arctica Hieraaetus pennatus  Ixobrychus minutus Lullula arborea Lanius collurio Lanius minor Nycticorax nycticorax

Pernis apivorus Picus canus Philomachus pugnax

Strix uralensis Sylvia nisoria Tringa glareola

14

ROSCI

0129 Nordul Gorjului de Vest – include rez. speologică Peştera cu Corali

-

-

24 specii

Myotis capaccinii Myotis emarginatus  Rhinolophus hipposideros

Rhinolophus ferrumequinum Rhinolophus euryale Rhinolophus blasii Myotis blythii Miniopterus schreibersi

Canis lupus

Ursus arctos

Lutra lutra

Lynx lynx

Bombina variegata

Gobio uranoscopus Barbus meridionalis

Leptidea morsei Ophiogomphus cecilia

Lycaena dispar  Callimorpha quadripunctaria Lucanus cervus Osmoderma eremita

Cerambyx cerdo Rosalia alpina Colias myrmidone

15

ROSCI

0085 Frumoasa

5 specii

Rana temporaria

Anguis fragilis

Elaphe longissima

Vipera berus

Natrix tessellata

 

20 specii

Canis lupus

Lutra lutra

Ursus arctos

Lynx lynx

Triturus cristatus Bombina variegata

Cottus gobio Barbus meridionalis Eudontomyzon danfordi

Ophiogomphus cecilia

Lycaena dispar Euphydryas aurinia Callimorpha quadripunctaria Buprestis splendens Stephanopachys substriatus Pseudogaurotina excellens Nymphalis vaualbum Cordulegaster heros

Rosalia alpina Cerambyx cerdo

 

Tabelul nr. 6.2.2.2. Fauna sălbatică

 

Pe lângă speciile de animale sălbatice de interes naţional şi comunitar enumerate în tabelul 6.2.2.2. ariile naturale protejate din judeţul Hunedoara mai adăpostesc şi alte specii de faună sălbatică, ocrotite prin convenţii şi reglementări internaţionale. De exemplu, în rezervaţia naturală „Pădurea Bejan” au fost semnalate 50 specii de păsări, care se regăsesc pe listele din Convenţia de la Berna.

În lunile februarie - mai 2009 reprezentanţii APM Hunedoara au participat la acţiunile de evaluare a efectivilor de carnivore mari, în urma cărora s-a remarcat buna reprezentare a acestora pe fondurile de vânătoare, alături de celelalte  specii de interes vânătoresc. Până la termenele de evaluare a efectivelor de faună sălbatică nu s-au semnalat animale moarte sau rănite în fondurile de vânătoare parcurse de către reprezentanţii APM împreună cu gestionarii fondurilor de vânătoare.

Specialişti din cadrul Universităţii Bucureşti şi Muzeului Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa Bucureşti au identificat în Depresiunea Haţegului 145 de specii de lepidoptere, reprezentând peste 70% din totalul fluturilor de zi semnalaţi în România. Printre aceştia s-au observat şi specii care se află pe listele din Directiva Habitate: Maculinea alcon, Lychaena dispar, L. helle, Nymphalis vaualbum ş. a.

 

Fig. 6.2.2.2. Fluturi din Ţara Haţegului

 

6.2.3. Specii de floră şi faună sălbatică valorificată economic, inclusiv ca resurse genetice

 

Speciile de faună de interes cinegetic din judeţul Hunedoara sunt la efectivele optime în raport cu habitatele specifice.

În cursul anului 2009 au fost emise 34autorizaţii (cu 10 autorizaţii mai puţin decât în anul 2008).Eliberarea autorizaţiilor s-aefectuat în conformitate cu Ordinul M.M.D.D. nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi/sau comercializare pe teritoriul naţional sau la export a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatică şi a importului acestora. În funcţie de tipul de activitate pentru care au fost solicitate, s-au emis:

-         7 autorizaţii de mediu pentru recoltarea/comercializarea plantelor medicinale de către persoane fizice;

-         16 autorizaţii de mediu pentru achiziţia şi comercializarea plantelor din flora sălbatică de către persoane juridice;

-         5 autorizaţii de mediu pentru achiziţia melcilor din natură şi comercializarea lor de către persoane juridice;

-         6 autorizaţii de mediu pentru vânătoare.

 

Fig. nr. 6.2.3.1. Recoltă de gălbiori

 

Datorită fructificaţiei mai slabe a macromicetelor şi fructelor de pădure, numărul solicitărilor a scăzut faţă de anul anterior (16 solicitări în anul 2009, faţă de 18 în anul 2008) şi în acelaşi timp, au scăzut uşor şi cantităţile solicitate (cu aproximativ 5 tone la ghebe, 2 tone  - la hribi,  3 tone – la afină roşie, 1,5 tone – la zmeură, cu 5 tone - la mure, 18 tone - la măceşe). Cantităţi mai mari decât în anul 2008 au fost  solicitate la: afină neagră (cu aprox. 8 tone mai mult).

            În anul 2009 nu s-au efectuat controale în punctele de achiziţie pentru verificarea cantităţilor de ciuperci achiziţionate de pe teritoriul judeţului Hunedoara.

Cantităţile de floră şi faună sălbatice autorizate pt. recoltare/capturare (pe specii) sunt prezentate în tabelul 6.2.3.

 

Nr. crt.

Specie

Cantitate (în kg/nr. exemplare în cazul sp. de interes cinegetic)

1

Urs (Ursus arctos)

6 exemplare

2

Lup (Canis lupus)

12 exemplare

3

Pisică sălbatică (Felis silvestris)

9 exemplare

4

Râs (Lynx lynx)

6 exemplare

5

Căprior (Capreolus capreolus)

81 exemplare

6

Cerb comun (Cervus elaphus)

43 exemplare

7

Capra neagră (Rupicapra rupicapra)

66 exemplare

8

Mistreţ (Sus scrofa)

185 exemplare

9

Iepure (Lepus europaeus)

33 exemplare

10

Fazan (Phasianus colchicus)

95 exemplare

11

Potârniche (Perdix perdix)

5 exemplare

12

Cocoş de munte (Tetrao urogallus)

14 exemplare

13

Ieruncă (Bonasa bonasia)

0 exemplare

14

Porumbel sălbatic (Columba palumbus)

110 exemplare

15

Turturică (Streptopelia turtur)

60 exemplare

16

Guguştiuc (Streptopelia decaocto)

150 exemplare

17

Sturz (Turdus viscivorus)

177 exemplare

18

Raţă mare (Anas plathyrhyncos)

690 exemplare

19

Gâşte sălbatice (Anser anser)

0 exemplare

20

Sitar (Scolopax rusticola)

75 exemplare

21

Viezure (Meles meles)

74 exemplare

22

Vulpe (Vulpes vulpes)

1113 exemplare

23

Jder de copac (Martes Martes)

8 exemplare

24

Dihor comun (Putorius sp.)

51 exemplare

25

Nevăstuică (Mustela nivalis)

42 exemplare

26

Prepeliţă (Coturnix coturnix)

197 exemplare

27

Graur (Sturnus sp.)

210 exemplare

28

Lişiţă (Fulica atra)

20 exemplare

29

Becaţină comună (Gallinago gallinago)

10 exemplare

30

Jder de piatră (Meles foina)

0 exemplare

31

Cioară grivă (Corvus corone cornix)

 2350 exemplare

32

Cioară de semănătură (Corvus frugilegus)

50 exemplare

33

Coţofană (Pica pica)

2465 exemplare

34

Gaiţă (Garulus glandarius)

1575 exemplare

35

Melci (Helix pomatia)

250000 kg

36

gălbiori (Cantharellus cibarius, C. cibarius var. pallidus)

320000 kg

37

hribi (Boletus edulis, B. aereus, B. reticulates)

445000kg

38

ghebe (Armillaria mellea)

58000 kg

39

bureţi de rouă (Marasmius oreades)

4000 kg

40

bureţi de mai (Tricholoma gambosum)

2000 kg

41

iuţari(Lactarius deliciosus)

5000 kg

42

nicoreţi (Clitopilus prunulus)

5000 kg

43

flocoşei (Hydnum repandum, H. rufescens)

0 kg

44

trâmbiţa piticului (Craterellus cornucopioides)

32000kg

45

crăiţe (Amanita caesarea)

6000kg

46

râşcovi (Lactarius deterrimus, L. deliciosus)

4000 kg

47

sbârciogi (Morchella  esculenta)

7500 kg

48

babiţa oilor (Albatrellus ovinus)

2000 kg

49

afină neagră (Vaccinium myrtillus)

433000 kg

50

afină roşie (Vitis idaea)

90000 kg

51

zmeură (Rubus idaeus)

125000 kg

52

mure (Rubus caesius)

148000 kg

53

frăguţe (Fragaria vesca)

9000kg

54

măceşe (Rosa canina)

185000 kg

55

păducel (Crataegus monogyna)

60000kg

56

porumbele (Prunus spinosa)

120000kg

57

coacăze (Ribes nigrum)

15000kg

 

Tabelul nr. 6.2.3.1. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic

 

 

Cantitatea de melci solicitată/aprobată prin autorizaţie pentru 5 agenţi economici achizitori (faţă de 3 în anul 2008): 250000 kg a crescut cu 16 000 kg faţă de 190.000 kg în anul 2008).

În anul 2009 a scăzut, în general, numărul exemplarelor de faună sălbatică pentru care s-au emis autorizaţii de vânătoare (la carnivorele mari cotele au scăzut faţă de anul 2008 astfel: 6 exemplare de urs în loc de 9, 6 exemplare de râs faţă de 7, 12 exemplare de lup faţă de 20 în anul anterior şi 9 exemplare pisică sălbatică faţă de 22 -  în anul 2008).

Având în vedere faptul că sezonul de vânătoare 2009-2010 se va încheia în data de 14 mai 2010, numărul de exemplare vânate până în prezent, de către fiecare gestionar de fonduri de vânătoare, este mai mic decât cotele autorizate. Valorile acestora sunt prezentate în tabelul 6.2.3.2 (pentru gestionarii care au raportat aceste date până în prezent şi anume: AVPS “Căpriorul Mărtineşti”, AVS “Diana” Hunedoara, AVPS “Şoimul Românesc” Simeria şi Direcţia Silvică Hunedoara).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Specia

AVPS “Căpriorul Mărtineşti”

AVS “Diana” Hune-doara

AVPS “Şoimul Româ-nesc” Simeria

Direcţia Silvică Hune-doara

1

Urs (Ursus arctos)

-

-

-

3

2

Lup (Canis lupus)

-

-

-

5

3

Pisică sălbatică (Felis silvestris)

-

-

-

-

4

Râs (Lynx lynx)

-

-

-

 

5

Căprior (Capreolus capreolus)

8

5

8

8

6

Cerb comun (Cervus elaphus)

-

-

-

7

7

Capra neagră (Rupicapra rupicapra)

-

-

-

20

8

Mistreţ (Sus scrofa)

4

26

4

157

9

Iepure (Lepus europaeus)

-

29

-

-

10

Fazan (Phasianus colchicus)

-

-

-

32

11

Potârniche (Perdix perdix)

-

19

-

-

12

Cocoş de munte (Tetrao urogallus)

-

-

-

2

13

Ieruncă (Bonasa bonasia)

-

-

-

-

14

Porumbel sălbatic (Columba palumbus)

-

15

-

-

15

Turturică (Streptopelia turtur)

-

20

-

-

16

Guguştiuc (Streptopelia decaocto)

12

54

12

-

17

Sturz (Turdus viscivorus)

-

42

-

-

18

Raţă mare (Anas plathyrhyncos)

-

10

-

-

19

Gâşte sălbatice (Anser anser)

-

-

-

-

20

Sitar (Scolopax rusticola)

-

10

-

-

21

Viezure (Meles meles)

-

2

-

-

22

Vulpe (Vulpes vulpes)

10

30

10

258

23

Jder de copac (Martes Martes)

-

-

-

-

24

Dihor comun (Putorius sp.)

-

4

-

-

25

Nevăstuică (Mustela nivalis)

-

3

-

-

26

Prepeliţă (Coturnix coturnix)

-

20

-

-

27

Graur (Sturnus sp.)

5

15

5

-

28

Lişiţă (Fulica atra)

-

-

-

-

29

Becaţină comună (Gallinago gallinago)

-

-

-

-

30

Cioară grivă (Corvus corone cornix)

18

50

18

-

31

Coţofană (Pica pica)

25

50

25

-

32

Gaiţă (Garulus glandarius)

9

10

9

-

 

Tabelul nr. 6.2.3.2. Specii din fauna de interes vânătoresc recoltate până în 31.12.2009

 

            Comparând numărul de exemplare vânate, cu cotele pentru fiecare specie înscrise în autorizaţiile de vânătoare, emise de Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara, asociaţiilor de vânătoare care gestionează fondurile de pe teritoriul judeţului, constatăm că nu au fost depăşiri la recoltă în nici o situaţie. Efectivele de vânat nu prezintă modificări semnificative de efective.

            În anul 2009 nu s-au semnalat cazuri de îmbolnăviri la animalele de interes cinegetic din judeţul Hunedoara (până la această dată nu am primit raportul privind starea faunei sălbatice de pe suprafeţele gestionate de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Hunedoara, AVPS “Vulturul” Deva şi de Asociaţia Vânătorilor Sportivi „Godeanu” Orăştie).

            În ceea ce priveşte acţiunile de capturare ilegală a unor animale sălbatice, în anul 2009 nu s-a semnalat nici un astfel de caz.

 

6.2.4. Specii deţinute în captivitate

           

Pe teritoriul judeţului Hunedoara există o grădină zoologică înregistrată şi monitorizată,  ca serviciu în cadrul Primăriei municipiul Hunedoara – şi încă 1 centru de îngrijire şi vizitare a zimbrilor – în Pădurea Slivuţ, în administrarea Direcţiei Silvice Deva, prin Ocolul Silvic Retezat. În acest centru se aflau la finele anului 2009 doar 5 exemplare de zimbri deţinuţi pentru conservare (din care 2 femele adulte şi 3 exemplare tineret).

În anul 2009 a fost semnalată şi o altă situaţie de specii sălbatice ţinute în captivitate şi anume: în parcul din zona Bejan, amenajat de Primăria mun. Deva în anul 2009, s-a constatat existenţa a 5 animale din 4 specii, ţinute în captivitate şi expuse publicului: 2 exemplare de struţ (Struthio camelus), 1 exemplar de căprior (Capreolus capreolus), 1 exemplar de ponei (Equus caballus) şi 1 exemplar de mistreţ (Sus scrofa). În urma constatării acestui fapt, instituţia mai sus menţionată a fost notificată de APM Hunedoara pentru autorizarea amplasamentelor conform Ord. M.M.D.D. nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu.

 

6.2.4.1. Grădini zoologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau îngrijire

 

            În cursul anului 2009 s-au efectuat 2 controale la Grădina Zoologică din municipiul Hunedoara pentru verificarea cerinţelor privind asigurarea bunăstării animalelor sălbatice aflate în captivitate (stabilite prin legislaţie specifică, conform standardelor internaţionale). Speciile şi efectivele de animale deţinute în această grădină zoologică sunt prezentate în tabelul 6.2.4.

 

Specie

Nr. exemplare

Grădini zoologice

Acvarii publice

Centre de reabilitare şi/sau îngrijire

Urs brun carpatin – Ursus arctos

4

Hunedoara

-

-

Lup – Canis lupus

1

Hunedoara

-

-

Vulpe – Vulpes vulpes

4

Hunedoara

-

-

Leu – Panthera leo

2

Hunedoara

-

-

Tigru – Felis tigris

2

Hunedoara

-

-

Asin – Equus asinus

4

Hunedoara

-

-

Nutrie – Myocastor coypus

4

Hunedoara

-

-

Uliu şorecar – Circus pygargus

2

Hunedoara

-

-

Vânturel – Falco tinnunculus

1

Hunedoara

-

-

Găină domestică – Gallus domestica

5

Hunedoara

-

-

Porumbei – Columba livia domestica

43

Hunedoara

-

-

Broască ţestoasă acvatică – Emys orbicularis

5

Hunedoara

-

-

Iepuri de casă – Oryctolagus cuniculus

14

Hunedoara

-

-

Cobai – Cavia porcellus

2

Hunedoara

-

-

Corb - Corvus Corax

1

Hunedoara

-

-

Caprior - Capreolus Capreolus  

1

Hunedoara

-

-

Ponei - Equus caballus

1

Hunedoara

-

-

Pavian - Papio hydramas

2

Hunedoara

 

 

 

Tabel nr. 6.2.4.Specii deţinute în captivitate

 

            În luna mai a anului 2009, Grădina zoologică Hunedoara a făcut un schimb de animale cu Grădina zoologică Ilişeşti - Suceava: au fost aduse 2 exemplare de pavian şi a fost expediat un exemplar de tigru, de asemenea au fost donate la aceeaşi Grădină zoologică 3 exemplare de asin. Toate aceste date au fost transmise Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, cu ocazia raportărilor trimestriale.

            Grădina zoologică Hunedoara a fost autorizată din punct de vedere a protecţiei mediului cu program de conformare (2007), dar, datorită faptului că termenele respective nu au fost respectate, stabilimentul respectiv a fost închis accesului publicului, iar autorizaţia de mediu a fost anulată (2007). Noua solicitare a Primăriei municipiului Hunedoara, privind autorizarea parţială a grădinii zoologice, nu s-a putut realiza, deoarece la verificarea amplasamentului s-a constatat că nu sunt respectate condiţiile minime necesare autorizării ca şi spaţiu interior necesar în amplasamente pentru fiecare animal. Din această cauză, A.P.M. Hunedoara a solicitat administraţiei ca, în termen de 90 de zile (începând din 16.12.2008) să realoce animalele exotice deţinute în colecţie, în spaţii corespunzătoare în cadrul altor grădini zoologice, până la finalizarea proiectului de modernizare a amplasamentelor propriei grădini zoologice. Momentan, situaţia Grădinii zoologice Hunedoara este următoarea: s-a eliberat autorizaţie de funcţionare pentru un amplasament căprior, cu nr. 178/17.07.2009 şi există o solicitare pentru acord Modernizare Gradina Zoologică cu nr. 3254/14.04.2009.

La nivelul anului 2009 nu au existat/funcţionat în judeţul Hunedoara acvarii publice sau centre de reabilitare a animalelor sălbatice.

 

 

6.3. Starea ariilor naturale protejate

 

În perioada ianuarie – decembrie 2009 au fost efectuate 47 deplasări în teren pentru verificarea stării de conservare a habitatelor şi a speciilor protejate din cadrul ariilor naturale protejate şi verificarea modului de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin contractul de administrare/custodie. Verificările au fost realizate în: 3 parcuri naturale şi naţionale, 1 geoparc, 34 rezervaţii naturale, un monument al naturii, 6 situri de interes comunitar. Aspectele constatate în teren, în special neregulile, sunt prezentate mai jos pentru fiecare obiectiv controlat:

- Defileul Mureşului Inferior - SCI: s-au parcurs 3 galerii de prospecţiune geologică din apropierea carierei de calcar Pojoga, în care hibernează mai multe exemplare de chiroptere. Au fost identificate exemplare de  lilieci astfel : 30 exemplare aparţinând genului Myotis, 7 exemplare Pipistrellus, 13 exemplare Rhinolophus ferrumequinum, 1 exemplar Rhinolophus hipposideros, 1 exemplar Plecotusauritus . În lungul râului Mureş au fost observate 1 exemplar de stârc cenuşiu, 1 exemplar de egretă mare, stoluri de cormorani, 6 exemplare de şorecar si 2 exemplare de vânturel.

- Podul Natural de la Grohot: s-au observat urme de căprior şi de cerb , în amonte de podul natural se află un depozit de deşeuri (în special ambalaje tip PET) transportate de apă din satele din amonte.

- Măgurile Băiţei – sit de importanţă comunitară, în care nu s-au identificat depozitări necontrolate de deşeuri; s-a semnalat prezenţa a 4 exemplare de Buteo buteo, 1 exemplar de Emberiza sp., ingluvii de Bubo bubo, 2 exemplare Vipera ammodytes, câte 1 exempl. din speciile Podarcis muralis, Lacerta viridis. Dintre speciile de plante care înfloresc la începutul verii, s-au identificat: Iris pseudacorus, Iris sibirica, Centaurea atropurpurea, Jurinea glycacantha, Cephalanthera damasonium, Euphorbia cyparissias. Fritillaria montana este deja în perioada de fructificaţie.

- Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina – rezervaţie naturală mixtă de pe cuprinsul Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina. Complexul carstic e format din mai multe peşteri, dintre care a fost parcursa Ciclovina Uscată – peşteră de categoria A-ştiinţifică, inaccesibilă vizitatorilor. Datorită degradării sale rapide, această peşteră a fost închisă acum 3 ani de către Administraţia PNGM-C, accesul în interior făcându-se doar în scopuri ştiinţifice şi în prezenţa unui reprezentant al administratorului. Starea sa de conservare nu a mai suferit degradări, în aceşti ultimi 3 ani fiind habitat de iernare pentru o colonie apreciabilă numeric de chiroptere. Deşi acum temperatura în galeriile peşterii este relativ constantă şi nu mai apare deranjul antropic, nu s-au găsit colonii maternale de chiroptere.

- Situl Grădiştea Muncelului-Ciclovina – care se suprapune aproape în totalitate parcului natural mai sus amintit – este într-o stare de conservare foarte bună pe latura sa vestică, din comuna Boşorod: nu s-au observat deşeuri, habitatele naturale de pădure sunt nealterate de prezenţa localnicilor, doar păşunile secundare, altădată foarte bine întreţinute, sunt astăzi în curs de împădurire naturală.

- Locul fosilifer de la Lăpugiu de Sus – arie naturală protejată unde am remarcat următoarele: extragerea de material fosilifer din interiorul ariei naturale protejate; nu s-au observat deşeuri,iar de-a lungul pârâului Coşului s-au observat câteva exemplare de Buteo buteo, Ciconia ciconia, Sturnis vulgaris şi Motacilla alba.

- Defileul Mureşului inferior – arie de protecţie avifaunistică unde au fost observate următoarele specii de păsări: Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Sitta europaea, Lanius collurio, Picus viridis, Corvus cornix, Cuculus canorus, Parus major, Emberiza citronella, Turdus merula, Motacilla alba, Buteo buteo Fringilla coelebs.

- Pădurea Bejan – rezervaţie forestieră inclusă sitului de importanţă comunitară cu acelaşi nume, unde am remarcat următoarele: depozitarea necontrolată a deşeurilor, provenite din demolări, în lungul drumului comunal DC 125, care străbate aria protejată, (deşi pe acest drum există un panou de informare referitor la aria protejată, iar accesul autovehiculelor în zonă este interzis prin două bariere, montate la intrările pe drum în rezervaţie). Starea de sănătate a arborilor este bună, aceştia neprezentând urme ale fenomenului de uscare sau atacuri de dăunători specifici speciilor forestiere.

- Parcul Naţional Retezat – au fost verificate habitate cu vegetaţie erbacee din lungul pâraielor alpine (cod 3220 şi 3230), grohotişuri,   tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron, pajişti montane (cod 6230), în care s-a constatat o bună conservare a florei, fără depozitări necontrolate de deşeuri.

- Cheile Ribicioarei – rezervaţie naturală de interes naţional, în care au fost constatate uşoare alunecări ale patului de grohotiş, ca urmare a precipitaţiilor abundente din această vară; datorită faptului că drumul care străbate rezervaţia este puţin circulat, pe marginea lui s-au dezvoltat foarte bine tufărişurile de mur şi vegetaţia subarbustivă; pe versanţii cheilor apar multe exemplare de paltin de munte, liliac sălbatic, alun, corn, iar la partea inferioară a versanţilor – arin negru. Fauna cheilor abundă în reptile aparţinând genului Lacerta, lepidoptere, păsări din speciile Turdus merula şi Motacilla alba.

- Fâneţele Pui – rezervaţie naturală inclusă Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului şi sitului de importanţă comunitară Strei-Haţeg. S-a constatat o mare diversitate de specii în flora fâneţelor, care, în acest moment au ajuns la punctual de vârf al perioadei de vegetaţie. Specia dominantă este liliuţa (Anthericum ramosum), alături de care apar Onobrychis viciifolia, Campanula sp., Centaurea sp., Thymus sp., Mentha sp., Festuca sp.,. Nu s-a regăsit asociaţia de moliniete relictare pentru care a fost declarată iniţial rezervaţia botanică. De asemenea a fost remarcată, abundenţa populaţiilor de fluturi (cca. 10 specii), cosaşi şi lăcuste. Nu s-au semnalat deteriorări naturale recente ale habitatului de fâneaţă  şi nici intervenţii antropice din acest an cu efect negativ asupra rezervaţiei.

- Cheile Madei - în zona izvorului cu apă minerală, la baza versantului drept s-au observat urmele unei intervenţii  antropice care constă în schimbarea profilului de echilibru al văii prin excavaţii şi depozitări succesive ale materialului existent.

- Dealul Colţ şi Dealul Zănoaga – rezervaţie botanică inclusă sitului de importanţă comunitară ROSCI0054 Dealul Cetăţii Deva, unde s-au remarcat următoarele: o presiune antropică destul de crescută asupra luminişului din cadrul pădurii de Fagus sylvatica în amestec cu Carpinus betulus, presiune datorată utilizării suprafeţei respective pentru trasee cu motocicletele; pentru eliminarea acestui neajuns s-au comunicat gestionarului de fond forestier din rezervaţie să monteze panouri de informare şi să intensifice paza în interiorul ariei naturale protejate.

- Calcarele de la Boiu de Sus  – s-a observat prezenţa chiropterelor (în Peştera Fântânele şi Peştera lui Andrica şi Mărişca), a arahnidelor (Meta sp. în P. lui Andrica şi Marişca) şi a unei populaţii juvenile de salamandre (în pârâul care curgea din P. lui Andrica şi Marişca); în zona supraterană a peşterilor s-au putut identifica suprafeţe relativ mari acoperite de Sedum sp. Şi Sempervivum sp., populate de numeroase nevertebrate foarte active (cosaşi). La baza şi partea superioară a grohotişului calcaros situat deasupra satului Boiu de Sus s-a remarcat o extindere îngrijorătoare a cenuşerului (falsul oţetar), a cărei prezenţă trebuie monitorizată pentru împiedicarea invadării rezervaţiei. Tot la limita rezervaţiei naturale cu satul Boiu, s-a identificat un depozit necontrolat de deşeuri menajere, pentru a cărui evacuare s-a solicitat sprijinul Primăriei Gurasada.

- Măgurile Săcărâmbului – rezervaţie naturală de interes naţional, în care au fost observate efectele secetei neobişnuite (însoţită de temperaturi ridicate ale aerului) la debutul acestei toamne: solul din pădure uscat, prăfos, partea superioară a coroanelor copacilor îngălbenită prematur, fără a se fi semnalat brume timpurii de toamnă ca în alţi ani. Fructificaţia fagului este foarte slabă; fructificaţia macromicetelor comestibile a însoţit doar perioadele calde şi ploioase ale sezonului estival.

- Arboretumul Simeria – rezervaţie naturală dendrologică şi peisagistică în care s-a remarcat o dezvoltare luxuriantă a vegetaţiei ierboase şi o reuşită de 100% a plantaţiilor realizate de ICAS Simeria în această primăvară. În acest an au avut loc mai multe acţiuni de colectare şi evacuare a deşeurilor de mase plastice transportate din amonte de rezervaţie pe cursul canalului Batiz (care traversează arboretumul), administraţia rezervaţiei asigurând în continuare curăţenia şi aspectul atractiv al peisajelor acesteia.

- Codrii seculari pe valea Dobrişoarei şi Prisloapei – rezervaţie forestieră inclusă sitului de importanţă comunitară ROSCI0250 Ţinutul Pădurenilor. În subparcelele forestiere parcurse s-a observat buna conservare a habitatelor de pădure, lemnul mort, rămas in situ, creând noi microhabitate care cresc diversitatea zonei; de asemenea, pe drumul forestier din rezervaţie, care nu a mai fost parcurs cu mijloace auto în acest an, au avansat speciile ierboase ale habitatului de pădure. Urmele din terenul umed al bălţilor temporare semnalează prezenţa lupului în acest areal natural. Ca o constatare negativă semnalăm extinderea habitatului de Pteridium aquilinum la liziera pădurii, fenomen încurajat şi de incendierea păşunilor de către păstori.

- Parcul Naţional Defileul Jiului – sectorul de parc care se află pe teritoriul judeţului Hunedoara este relativ mic, dar, calitatea apei afluenţilor  râului Jiu, asigură menţinerea populaţiilor de păstrăv şi mreană (observate în acest an) pe cursul Văii Polatişte.

- Muntele Vulcan – rezervaţie naturală inclusă sitului de importanţă comunitară ROSCI0121 Muntele Vulcan, unde s-a constatat starea bună de conservare a celor două habitate pentru care a fost declarat situl (9150 păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion şi 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase). În sit nu s-au semnalat incendii sau doborâturi datorate fenomenelor naturale, lucrări  antropice cu impact negativ asupra rezervaţiei. Aria naturală protejată este corect semnalată în zonă prin panouri de informare mai vechi (montate de Asociaţia Abeona din Orăştie, care a derulat un proiect de promovare a tradiţiilor din regiune) şi mai noi (de către Direcţia Silvică Hunedoara

- Calcarele din Dealul Măgura – rezervaţie naturală cuprinsă în situl ROSCI0110 Măgurile Băiţei, în care s-a observat o reducere a cantităţii de deşeuri depozitate ilegal pe raza ariei naturale, o diminuare a exploatării depozitelor de calcar de către localnici (datorită patrulărilor frecvente efectuate de custode). În acest an, în situl de importanţă comunitară s-a identificat un nou habitat european prioritar (8160* Medio-European calcareous screescree of hill and montane levels), care urmează a fi cartat de către reprezentanţii în zonă a Clubului Alpin Român, Secţia Deva. De asemenea, custodele rezervaţiei naturale a observat în această vară o îmbogăţire a faunei de lepidoptere (populaţii bogate de Euphydryas aurinia şi parnassius mnemosyne), s-a identificat o buburuză invazivă (Harmonia axyridis) şi o ferigă invazivă – pana zburătorului (Pteridium aquilinum) pe versantul nordic al Măgurii Feredeului.

- ROSCI0085 Frumoasa – sit de importanţă comunitară din a cărui suprafaţă, doar 2% se află pe teritoriul judeţului Hunedoara. S-au identificat habitate de pajişti montane, în care specia dominantă este părul porcului (Juncus trifidus), populaţii importante de afin cu fructificaţie foarte bună (Vaccinium vitis idaea şi V. myrtillus), şi un habitat de aprox. 60 ha dominat de  Pinus mugo, cu exemplare sporadice de Rhododendron myrtifolium.

- Cheile Taia – rezervaţie naturală inclusă sitului de importanţă comunitară ROSCI0087 Grădiştea muncelului Ciclovina. Această rezervaţie nu este semnalată prin panouri de informare în zonă, deşi este străbătută de un traseu turistic (semnalat prin marcaj turistic), iar în amonte de chei se află un popas cu vetre de foc şi multe deşeuri abandonate în natură de trecători.

- Mlaştina de la Peşteana – vegetaţia uscată şi nivelul scăzut al luciului de apă al cuvetei lacustre sunt cele două caracteristici ale rezervaţiei botanice la sfârşitul acestui ciclul vegetal anual.

- Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului – observaţiile din această lună au vizat sectoare cuprinse în zona vestică a ariei protejate, în Munţii Ţarcu: păşuni alpine, care îşi schimbă uşor compoziţia datorită scăderii activităţilor pastorale în zonă (lipsa păşunatului); de asemenea, datorită intervenţiei localnicilor de curăţire prin incendiere a păşunilor favorizează invazia păşunilor de specia Pteridium aquilinum.

- Parcul Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina – arie naturală protejată în care s-au urmărit aspecte legate de peisaj şi vegetaţia ripariană din valea Streiului între localitatea Baru (aval) şi confluenţa cu Vale area (amonte). În acest sector s-a constatat amprenta antropică asupra peisajului natural (cosire, căsuţe de vacanţă, deteriorarea drumului de acces) şi o degradare a vegetaţiei de pe malurile cursului de apă (cu nivel deosebit de scăzut în această toamnă), ca rezultat combinat al uscăciunii neobişnuite din ultimele săptămâni (caracterizate prin temperaturi diurne ale aerului peste 200C) şi sfârşitul ciclului vegetal anual.

- Pădurea Pojoga – rezervaţie naturală de tip botanic inclusă în reţeaua Natura 2000 prin siturile ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior şi ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei. La data controlului s-a observat buna conservare a speciei pentru care a fost declarată rezervaţia – Ruscus aculeatus (ghimpe). Populaţiile acestei specii sunt viguroase, în pâlcuri compacte şi ocupă suprafeţe extinse în sit. În cele două subparcele care formează rezervaţia, nu s-au observat intervenţii antropice recente (tăieri de arbori sau extrageri din exemplarele de ghimpe).

            Cu ocazia fiecărei deplasări în zonă s-a cerut reprezentanţilor administraţiei publice locale să ia măsuri pentru stoparea acelor acţiuni incompatibile cu statutul de protecţie al ariei naturale protejate.

 

 

                    

Fig. nr. 6.3.1. Locul fosilifer cu dinozauri de la Sânpetru

 

 

6.3.1. Arii de interes naţional

 

În judeţul Hunedoara există 46 de arii naturale protejate de interes naţional (în suprafaţă totală de 179.976,296 ha) din care 4 sunt parcuri: Parcul Naţional Retezat (38.138 ha), Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina (38.184 ha), Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului (102.392 ha) şi Parcul Naţional Defileul Jiului (cu o suprafaţă de 11.127 ha, din care 534 ha se află pe teritoriul judeţului Hunedoara):

- Parcul Naţional Retezat include 1 rezervaţie ştiinţifică şi 1 rezervaţie naturală de tip speologic;

- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina include 6 rezervaţii naturale (speologice, mixte, paleontologice);

- Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului include 7 rezervaţii naturale (paleontologice, botanice).

            Cele 46 de arii naturale protejate sunt împărţite pe categorii astfel:

- o rezervaţie ştiinţifică: Rezervaţia ştiinţifică Gemenele;

- 4 rezervaţii speologice: Peştera cu Corali, Peştera Zeicului, Peştera Şura Mare, Peştera Tecuri;

- 4 rezervaţii paleontologice: Depozitul fosilifer de la Lăpugiu de Sus, Depozitele continentale cu dinosaurieni de la Sânpetru, Punctul fosilifer Ohaba-Ponor, Depozitele continentale cu ouă de dinosaurieni Tuştea;

- 2 rezervaţii geologice: Măgura Uroiului şi Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna;

- 16 rezervaţii mixte: Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, Măgurile Săcărâmbului, Muntele Vulcan, Calcarele din Dealul Măgura, Dealul Cetăţii Deva, Cheile Madei, Cheile Crivadiei, Dealul şi peştera Bolii, Calcarele de la Godineşti, Cheile Jieţului, Cheile Ribicioarei şi Uibăreştilor, Cheile Cernei, Cheile Taia, Apele mezotermale Geoagiu-Băi, Rezervaţia Boholt, Calcarele de la Boiu de Sus;

- 9 rezervaţii botanice: Piatra Crinului, Dealul Colţ şi Dealul Zănoaga, Fâneţele cu Narcise Nucşoara, Mlaştina Peşteana, Calcarele de la Faţa Fetii, Vârful Poieni, Pădurea Chizid, Pădurea Slivuţ, Pădurea Pojoga;

- 2 monumente ale naturii: Peştera Cizmei, Podul Natural de la Grohot;

- 2 rezervaţii forestiere: Pădurea Bejan, Codrii seculari de pe Valea Dobrişoarei şi Prisloapei;

- o rezervaţie peisagistică: Arboretum Simeria;

- 2 parcuri naţionale: Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Defileul Jiului;

- un parc natural: Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina;

- 1 geoparc - Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului.

Parcurile (naturale şi naţionale) sunt în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor. Geoparcul Dinozaurilor se află în administrarea Universităţii Bucureşti, iar Rezervaţia ştiinţifică Gemenele se află în administrarea Academiei Române.

Din cele 42 de rezervaţii naturale şi monumente ale naturii de interes naţional din judeţul Hunedoara doar pentru două mai sunt valabile convenţiile de custodie şi anume: pentru “Măgura Uroiului” (nr. 6171/25.06.2007) şi “Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna” (nr. 6208/25.06.2007). În cazul celorlalte rezervaţii naturale pentru care au fost încheiate convenţii de custodie, acestea au expirat până la finalul anului 2009.

 

           

6.3.2. Arii de interes internaţional

 

În judeţul Hunedoara există o singură Rezervaţie a Biosferei şi anume Parcul Naţional Retezat, în suprafaţă de 38138 ha, ce a fost desemnat în 1979 de către Comitetul MAB Unesco la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Biosferă de la Paris.

Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei se află în partea de vest a Carpaţilor Meridionali, cuprinzând o parte din Masivul Retezat-Godeanu. Cea mai mare parte a parcului se află în judeţul Hunedoara, fiind delimitat de Depresiunea Haţegului, Munţii Tulişa, Valea Streiului, Depresiunea Petroşani, Valea Jiului de Vest şi Valea Râului Mare. Parte din suprafaţa parcului se află pe teritoriul administrativ al judeţelor Caraş-Severin şi Gorj.

În interiorul său există douăzeci de vârfuri de peste 2000 m şi peste 80 de lacuri glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din ţară. Parcul este renumit pentru diversitatea floristică şi faunistică, adăpostind aproape 1.190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni.

Începând din anul 1999, Parcul Naţional Retezat are administraţie proprie; din luna septembrie 2004 a devenit membru al fundaţiei PAN Parks, iar din anul 2007 este protejat ca sit pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes comunitar.

Scopul principal al Parcului Naţional Retezat - Rezervaţie a Biosferei este cel de conservare a diversităţii biologice. De asemenea se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţi educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Se permit activităţi tradiţionale desfăşurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către Administraţia Parcului Naţional Retezat.

Parcul Naţional Retezat-Rezervaţia Biosferei se suprapune şi altor două categorii de protecţie comunitară: ROSCI 0217 Retezat – ROSPA0084 Munţii Retezat. Din această cauză rezervaţia biosferei a fost tratată în detaliu la punctele 6.3., 6.3.1. şi 6.3.3.

 

6.3.3. Arii de interes comunitar

 

Pentru implementarea reţelei ecologice europene Natura 2000, în judeţul Hunedoara au fost desemnate, ca arii naturale protejate, 16 situri de interes comunitar (prin Ord. M.M.D.D. nr. 1964/2007), care ocupă în jur de 19% din suprafaţa judeţului  prezentate în tabelul nr. 6.3..3.1.

 

 

Nr. crt.

Denumirea sitului de interes comunitar

Localizarea

Suprafaţa totală/în jud. Hunedoara (ha)

Observaţii

0

1

2

3

4

1

ROSCI0028 Cheile Cernei

- Jud. Hunedoara (2% din com. Lunca Cernii de Jos, 3% din com. Topliţa

535/535

Include rezervaţia naturală „Cheile Cernei”

2

ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii

- Jud. Hunedoara (2% din com. Balşa);

- jud. Alba

712/370,24

Din jud. Hunedoara include rezervaţia naturală „Cheile Madei”

3

ROSCI0054 Dealul Cetăţii Deva

- jud. Hunedoara (2% din mun. Deva)

109/109

Include rezervaţiile naturale „Dealul Cetăţii Deva” şi „Dealul Colţ şi Dealul Zănoaga”

4

ROSCI0063 Defileul Jiului

- jud. Hunedoara (21% din oraşul Aninoasa, 2% din mun. Petroşani, 1% din mun. Vulcan)

- jud. Gorj

11156/892,48

include Parcul Naţional Defileul Jiului

5

ROSCI0064 Defileul Mureşului Inferior

- jud. Hunedoara (55% din com. Burjuc, 24% din com. Gurasada, 29% din com. Zam)

- jud. Arad

- jud. Timiş

Suprafaţa sitului a fost modificată prin Ord. 1964/2007

Din jud. Hunedoara include rezervaţiile naturale „Pădurea Pojoga”, „Calcarele de la Godineşti”, „Calcarele de la Boiu de Sus”

6

ROSCI0085 Frumoasa

- jud. Hunedoara (sub 1% din com. Beriu, 10% din com. Orăştioara de Sus, sub 1% din oraşul Petrila, sub 1% din mun. Petroşani)

- jud. Alba

- jud. Sibiu

-jud. Vâlcea

137115/

2742,3

 

7

ROSCI0087 Grădiştea Muncelului-Ciclovina

- jud. Hunedoara (62% din com. Băniţa, 41% din com. Baru, sub 1% din com. Beriu, 42% din com. Boşorod, 59% din com. Orăştioara de Sus, 2% din oraşul Petrila, 5% din mun. Petroşani, 38% din com. Pui);

-jud. Alba

40009/40009

Din jud. Hunedoara include Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina

8

ROSCI0110 Măgurile Băiţei

- jud. Hunedoara (2% din com. Băiţa)

257/257

Include rezervaţia naturală „Calcarele din Dealul Măgura”

 

 

9

ROSCI0121 Muntele Vulcan

- jud. Hunedoara (sub 1% din com. Blăjeni, sub 1% din com. Buceş)

- jud. Alba

95/82,65

Include rezervaţia naturală „Muntele Vulcan”

10

ROCI0129 Nordul Gorjului de Vest

- jud. Hunedoara (3% din oraşul Uricani, sub1% din mun. Vulcan)

- jud. Gorj

87321/873,21

Din jud. Hunedoara include rezervaţia naturală „Peştera cu Corali”

11

ROSCI0136 Pădurea Bejan

- jud. Hunedoara (sub 1% din com. Cârjiţi, 1% din mun. Deva)

99/99

Include rezervaţia naturală „Pădurea Bejan”

12

ROSCI0188 Parâng

- jud. Hunedoara (18% din oraşul Petrila, 26% din mun. Petroşani)

- jud. Gorj

- jud. Vâlcea

29907/10766,52

Din jud. Hunedoara include rezervaţiile naturale „Piatra Crinului” şi „Cheile Jieţului”

13

ROSCI0217 Retezat

- jud. Hunedoara (1% din com. Pui, 54% din com. Râu de Mori, 40% din com. Sălaşu de Sus, 17% din oraşul Uricani)

- jud. Caraş-Severin

- jud. Gorj

43198/34558,4

În jud. Hunedoara se suprapune Parcului Naţional Retezat şi rezervaţiei naturale „Calcarele de la Faţa Fetii”

14

ROSCI0236 Strei-Haţeg

- jud. Hunedoara (46% din com. Baru, sub 1% din com. Bretea Română, 33% din oraşul Haţeg, sub 1% din mun. Lupeni, 33% din com. Pui, 32% din com. Sălaşu de Sus, 4% din com. Sântămăria-Orlea, 9% din com. General Berthelot)

23941/23941

Situl este inclus în „Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului”

15

ROSCI0250 Ţinutul Pădurenilor

- jud. Hunedoara (10% din com. Bătrâna, 4% din com. Bunila, 6% din com. Cerbăl, sub 1% din com. Lăpugiu de Jos, 14% din com. Lunca Cernii de Jos)

-         jud. Timiş

-          

4318/3540,76

Din jud. Hunedoara include rezervaţia naturală „Codrii seculari pe Valea Dobrişoarei şi Prisloapei”

16

ROSCI0254 Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna

- jud. Hunedoara (sub 1% din com. Rapoltu Mare)

15/15

Include rezervaţia naturală „Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna”

 

Tabel nr. 6.3.3.1. Siturile de interes comunitar din jud. Hunedoara

 

 

            Pe lângă acestea, pe teritoriul judeţului Hunedoara au mai fost declarate şi următoarele 3 arii de protecţie avifaunistică: ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei (care ocupă 2% din suprafaţa comunei Zam), ROSPA0045 Grădiştea Muncelului-Cioclovina (care se află în totalitate în judeţul Hunedoara, acoperind 41% din suprafaţa comunei Baru, 58% din suprafaţa comunei Băniţa, sub 1% din comuna Beriu, 42% din comuna Boşorod, 59% din comuna Orăştioara de Sus, 38% din comuna Pui şi sub 1% din municipiul Petroşani) şi ROSPA0085 Munţii Retezat (care ocupă 1% din suprafaţa comunei Pui, 52% din suprafaţa comunei Râu de Mori, 40% din suprafaţa comunei Sălaşu de Sus şi 17% din suprafaţa oraşului Uricani).

 

 

Fig. nr. 6.3.3.1 Muntele Vulcan – rezervaţie naturală şi sit Natura 2000

 

În perioada ianuarie – decembrie 2009, în cadrul controalelor efectuate în teren s-au urmărit şi aspectele legate de starea de conservare a habitatelor şi speciilor de interes comunitar. În general, starea de conservare a siturilor este bună. Pe lângă aspectele sesizate de reprezentanţii APM si tratate pe larg la punctul 6.3. administratorii şi custozii acelor arii protejate peste care se suprapun situri Natura 2000 ne-au semnalat, prin rapoartele anuale  aspecte de deteriorare, unele mai vechi (în Grădiştea Muncelului –Ciclovina sau Retezat), altele mai recente, unele datorate intervenţiei antropice , altele – unor fenomene naturale, sunt prezentate succint în rândurile următoare:

          4030 Pajişti calcaroase alpine şi subalpine - sunt  influenţate de păşunatul ovinelor în zonele unde suportul de păşunat este depăşit, sau datorită târlitului – în situl Retezat);

          4060  Pajişti alpine şi boreale – pot fi influenţate negativ de păşunatul ovinelor în situl Retezat;

            4070 *Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo- Rhododendretum hirsuti) - puternic afectat de incendierile provocate de ciobani, mai ales în Parcul Naţional Retezat;

             5130 Formaţiuni cu Juniperus communis în zone cu pajişti calcaroase - afectate de incendierile provocate de ciobani în anii anteriori, mai ales în Parcul Naţional Retezat;

            6120 Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice. Sunt puternic afectate de păşunatul ovinelor şi a ierbivorelor mari - în special în Parcul Naţional Retezat;

           6150  Pajişti alpine şi boreale pe substrat silicios – în situl Retezat sunt  influenţate  de păşunatul ovinelor în zonele unde suportul de păşunat este depăşit sau datorită târlitului;

            6170 Păşuni subalpine calcaroase (Directiva habitate Anexa 1) – au fost puternic afectate de păşunatul ovinelor în anii anteriori în Parcul Naţional Retezat;

             6210 Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros (Festuco - Brometalia)* - constituie situri importante pentru orhidee, dar sunt puternic afectate de păşunatul ovinelor şi de turismul necontrolat în Retezat;

        6230 *Păşuni bogate în specii cu Nardus, pe substraturi silicioase în zona montană - sunt afectate de păşunat; aceste influenţe se resimt în special în Parcul Naţional Retezat, mai puţin în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina;

             6410 Pajişti cuMolinia pe soluri  calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) - utilizate ca şi fâneţe, aceste habitate se află într-o stare acceptabilă de conservare în Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina;

            6430 Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin. - utilizate ca fâneţe, aceste habitate sunt într-o stare acceptabilă de conservare; uneori, izolat, sunt folosite ca păşuni pentru cai şi ierbivore mari, fapt care generează un impact moderat asupra acestor habitate – în siturile Retezat şi Grădiştea Muncelului Cioclovina;

            6520 Fâneţe montane – starea de conservare acceptabilă în siturile Retezat, Parâng, Măgurile Băiţei;

             *7110 -Turbării active - folosirea acestor habitate pentru păşunatul, scăldatul cailor şi ierbivorelor mari,  generează un impact puternic în situl Retezat;

            8110 Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpine şi Galeopsitalia ladani) - sunt  influenţate puternic de păşunatul ovinelor, şi de turism în zonele unde acesta se practică intens (de exemplu Parcul Naţional Retezat);

            8120  Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii) - sunt  influenţate puternic de păşunatul ovinelor, şi de turism în zonele unde acesta se practică intens (Parcul Naţional Retezat);

            8150  Grohotişuri medioeuropene silicioase ale regiunilor înalte) - sunt  influenţate puternic de păşunatul ovinelor, şi de turism în zonele unde acesta se practică intens (Parcul Naţional Retezat);

      *8160  Grohotişuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane - sunt  influenţate puternic de păşunatul ovinelor, şi de turism în zonele unde acesta se practică intens (Parcul Naţional Retezat);

       9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum -  pot fi alterate din cauza managementului neadecvat; în Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina acestea sunt afectate în proporţie de 50%;

       9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion - alterate din cauza managementului defectuos; în Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina acestea sunt afectate în proporţie de minim  60%;

        9160 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean si cu Carpinion betuli - alterate din cauza managementului neadecvat; în Parcul Grădiştea Muncelului  Cioclovina acestea erau afectate în proporţie de minim  80% la începutul secolului XXI;

91V0 Păduri dacice de fag cu vegetaţie caracteristică (Symphyto-Fagion) - alterate din cauza managementului neadecvat; În Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina sunt afectate în proporţie de minim  30%;

   9410 Păduri acidofile cu Picea din etajul montan până în cele alpin (Vaccinio-Piceetea) - alterate din cauza managementului neadecvat şi a tăierilor abuzive; în Parcul Grădiştea Muncelului Cioclovina sunt afectate în proporţie de minim  30%.

 

6.4. Mediul marin şi costier – nu e cazul

 

 

6.5. Starea pădurilor

 

6.5.1. Fondul forestier

 

În judeţul Hunedoara fondul forestier împreună cu vegetaţia forestieră din afara fondului forestier însumează 340.294 ha. Din totalul suprafeţei fondului forestier din judeţul Hunedoara înregistrată la Direcţia Silvică Hunedoara şi Inspectoratul Silvic şi de Vânătoare Hunedoara(310781 ha), în proprietate publică mai erau la sfârşitul anului 2009 – 57,3%, iar în proprietate privată -132750 ha (42,7%). Aceasta se datorează continuării, în anul 2009, a procesului de restituire a pădurilor proprietarilor de drept. În tabelul 6.5.1. se prezintă distribuţia fondului forestier din judeţul Hunedoara pe administratori în anul 2009:

 

Nr. crt.

Suprafaţa totală fond forestier/judeţ (ha)

Direcţie Silvică sau Ocol Silvic privat

Suprafaţa (ha)

1

310781

(266387)

 

Direcţia Silvică Deva

159624

2

Ocolul Silvic Valea Orăştiei

11587

3

Ocolul Silvic Ţinutul Pădurenilor

10571

4

Ocolul Silvic Valea Haţegului

8096

5

 

Ocolul Silvic Carpatina

10179

6

 

Ocolul Silvic Retezatul, Clopotiva, Râu de Mori

7026

 

Tabel nr. 6.5.1.1. Fondul forestier

 

Diferenţa de suprafaţă, care nu se regăseşte în tabelul 6.5.1. o constituie suprafeţele de fond forestier proprietate privată care sunt  administrate de Direcţia Silvică Deva (59304 ha) şi alte terenuri proprietate privată (care nu au fost date în administrare nici ocoalelor silvice de stat, nici ocoalelor silvice private din judeţul Hunedoara, ci unor ocoale silvice private din judeţele învecinate – a căror evidenţă nu am primit-o).

Celor trei ocoale silvice private existente în anul 2008, li s-a adăugat în anul 2009 încă două ocoale private: Ocolul Silvic Carpatina şi Ocolul Silvic Retezatul, Clopotiva, Râu de Mori

Acestea au în administrare doar o parte din fondul forestier restituit conform legilor fondului funciar, în anul 2010 administratorii privaţi urmând să încheie şi alte contracte de administrare cu persoane fizice sau juridice interesate. La rândul său, Direcţia Silvică a încheiat contracte de prestări servicii/administrare a fondului forestier deţinut de persoane fizice şi juridice pentru o suprafaţă de 59304 ha mai mare decât în anul 2008 (57074 ha) fără însă a ajunge la cea din anul 2007 (62166 ha).

 

6.5.2. Funcţia economică a pădurilor

                        

Pădurea prin însăşi existenţa ei are rol geomorfologic (înlăturând procesele de eroziune şi alunecările de teren), rol climatic (micşorând tăria vânturilor şi a extremelor termice), rol hidrologic (favorizând infiltrarea apei în sol menţine neschimbat debitul cursurilor de apă), rol edafic (îmbogăţind solul cu substanţe asimilabile ce rezultă din descompunerea resturilor organice). Dar cea mai importantă funcţie a pădurii este cea economică. Ca producătoare de materii prime regenerabile, pădurea dă produse lemnoase cu numeroase întrebuinţări şi produse nelemnoase sau accesorii ca: vânat, coajă, răşină, fructe, plante medicinale, flori etc.

            Pe teritoriul judeţului Hunedoara mai mult de jumătate din arborete sunt încadrate în grupa I funcţională - unde funcţia de producţie este secundară. Chiar şi în aceste condiţii producţia de masă lemnoasă s-a realizat la un nivel corespunzător, acoperitoare pentru nevoile de administrare a fondului forestier. Suprafaţa de fond forestier parcursă cu tăieri de către Direcţia Silvică în anul2009 a fost de 15956ha (aproape dublu faţă de anul 2008: 8007 ha).

           Producţia de masă lemnoasă a Direcţiei Silvice acrescut în anul 2009 la 347,9 mii mc faţă de anii anteriori (287,2 mii mc în anul 2008, 328,5 mii mc  în anul 2007 şi 314, 8 mii mc în anul 2006). Dar, din fondul forestier, pe lângă producţia de masă lemnoasă, s-au valorificat economic şi produsele accesorii,prezentate în detaliu tabelul 6.5.2.pentru Direcţia Silvică şi Ocolul silvic private Valea Haţegului (pentru celelalte ocoale silvice private ISV nu ne-a furnizat aceste informaţii).

 

Nr. crt.

Direcţia Silvică sau Ocol Silvic privat

Produse valorificate

Masa lemnoasă (m3)

Puieţi (buc.)

Seminţe forestiere (tone)

Plante medicinale, ciuperci, fructe de pădure(tone)

Pomi de iarnă (nr.)

Produse cinegetice (exemplare recoltate)

Alte produse

1

Direcţia Silvică Deva

347,9

7100

-

-

-

7- cerb

8– căprior

20 - capră neagră

3– urs

157–mistreţ

5 - lup

258 – vulpe

2 – cocoş de munte

32 - fazan

-

2

O. S. Valea Haţegului

82680

45100

1,6

-

272

-

-

 

Tabelul nr. 6.5.2.1. Produse ale pădurii valorificate economic

 

 

6.5.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic   

          

           Principalul produs al pădurii îl constituie materialul lemnos care se obţine din aceasta în momentul în care pădurea şi-a îndeplinit scopul pentru care a fost creată.

            Arborii forestieri formează obiectul principal al preocupărilor din silvicultură; informaţiile privind masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul2009 sunt distribuite astfel: din păduri proprietate a statului - gestionate de Direcţia Silvica Hunedoara, producţia de masă lemnoasă a fost de282,4 mii mc (faţă de 287,2 mii mc în 2008, 328,5 mii mc în 2007 şi 314,8mii mc în anul 2006). În tabelul de mai jos (6.5.3.) sunt prezentate detaliat cantităţile de masă lemnoasă pusă în circuitul economic.

            

 

 

 

Nr. crt.

Judeţul

Masa lemnoasă atribuită agenţilor economici (mc)

Masa lemnoasă atribuită populaţiei (mc)

Produse principale (mc)

Produse secundare (mc)

Produse de igienă (mc)

1

Hunedoara

411252

18378

340088

52637

37855

 

 

Tabel 6.5.3.1. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

 

           

            Pentru o bună gospodărire a fondului forestier, Direcţia Silvică Deva a executat în anul 2009 tăieri de produse secundare (45,8 mii mc – faţă de 33,4 mii mc în 2008) precum şi operaţiuni de igienizare şi curăţire a pădurilor  (28,4 mii mc – faţă de 11,3 mii mc în anul 2008).

 

6.5.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief 

 

          În judeţul Hunedoara, fondul forestier însumează o suprafaţă de310781ha.Din datele furnizate de ISV în acest an, distribuţia pădurilor după principalele forme de relief apare diferit faţă de informaţiile deţinute în anii anteriori, fiind luate în calcul doar pădurile administrate de ocoalele silvice private (tabelul nr.6.5.4.)

 

Nr. crt.

Judeţ

Zona de câmpie

Zona de deal

Zona de munte

 

 

ha

%

ha

%

ha

%

1

Hunedoara

3864

8

21000

44

22595

48

 

 

Tabelul nr. 6.5.4.1. Distribuţia pădurilor ocoalelor private după principalele forme de relief

 

           

Zona de câmpie

Zona de deal

Zona de munte

ha

%

ha

%

ha

%

31299,4

10,1

127366,8

41,1

151228,8

48,8

 

 

Tabelul nr. 6.5.4.2. Distribu’ia fondului forestier

 

De remarcat faptul că peste 90% din suprafaţa fondului forestier este distribuită în zonele de deal şi munte.

Deşi judeţul Hunedoara cuprinde terenuri situate între 150 – 2500m înălţime, nu avem o zonă de câmpie propriu-zisă, deoarece altitudinile cele mai scăzute se află într-un culoar intramontan (culoarul Mureşului Inferior), încadrat  Provinciei floristice Carpatice, la limită cu Provincia Transilvană (V. Ciocârlan, 1996). De aceea, zona silvostepei ocupă un areal restrâns cu specii lemnoase din genul Quercus (începând de la Deva, pe cursul Mureşului, spre vest).

Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) ocupă de asemenea o suprafaţă modestă între 300-700m altitudine - prin păduri de gorun în amestec cu alte foioase. Pădurile de fag şi de amestec cu alte foioase ocupă un areal mult mai larg între 700-1300m altitudine.

Etajul boreal (al pădurilor de molid) ocupă locul secund ca extindere pe suprafaţa judeţului Hunedoara, dominând terenurile situate între 1300-1800m altitudine.

 

 

 

 

6.5.5. Starea de sănătate a pădurilor

 

Arboretele din judeţul Hunedoara sunt în majoritate păduri de amestec şi prezintă o rezistenţă crescută la acţiunea factorilor vătămători naturali biotici şi abiotici. Starea de sănătate a arboretelor este în general bună, acest fapt fiind evidenţiat şi în urma analizei comparative a situaţiei din anii2008 şi 2009.Ca urmare a lucrărilor de depistare şi prognoză efectuate în anul 2009 de către Direcţia Silvică, în arboretele din judeţul Hunedoara nu a fost semnalată prezenţa dăunătorilor şi bolilor în arborete (în anul 2009 a fost o suprafaţă de 32 ha, iar în anul 2007 - 949,25 ha).

În anul 2008 informaţiile primite pentru acest capitol au fost mult mai detaliate. În majoritatea suprafeţelor dăunătorii se află în stare de latenţă (61% din totalul suprafeţei pe care au fost semnalaţi dăunători), densitatea populaţiilor de insecte menţinându-se sub nivelul de la care suprafaţa se consideră infestată. Această situaţie caracterizează principalii defoliatori ai speciilor de răşinoase şi de foioase.

Gradul de infestare sau de vătămare a arboretelor a fost în majoritate foarte slab sau slab (pe 80% din suprafaţa infestată).

            Principalii dăunători (de prognoză) care au fost semnalaţi în cuprinsul judeţului în anul 2009 au fost cei a căror prezenţă se constată în mod obişnuit în fiecare an şi anume:

            a) în zona montană, în pădurile formate din specii de răşinoase:  defoliatorul Lymantria monacha; gândacii de scoarţă ai molidului (Ips typographus, Pityogenes chalcographus, Ips amitinus) s.a.; în plantaţii - insecta Hylobius abietis;

            b) în zona de deal şi câmpie, în pădurile alcătuite din specii de foioase: insectele defoliatoare (Tortrix viridana, Lymantria dispar si Geometridae sp), în special în pădurile de stejari. Sporadic, a apărut şi ciuperca foliară Microsphaera abbreviata.

            Comparativ cu anul anterior, nici în anul 2008 nu s-au produs fenomene care să aibă un impact deosebit din punct de vedere al stării de sănătate a pădurilor (doborâturi), dar, vor trebui  menţinute sub supraveghere şi lichidate focarele de dăunători dezvoltate în anii anteriori. 

În consecinţă, în majoritatea suprafeţelor se va continua activitatea obişnuită de depistare şi prognoză a bolilor şi dăunătorilor forestieri, intervenţia cu lucrări de combatere fiind necesară doar pe suprafeţe reduse.

 

Nr. crt.

Judeţul

Direcţia Silvică sau OS privat

 

Suprafeţe de păduri afectate de uscare (ha)

Suprafeţe de păduri afectate datorită factorilor abiotici (ha)

Suprafeţe de păduri afectate datorita factorilor biotici (ha)

1

Hunedoara

Direcţia Silvică Deva

-

-

-

2

O.S. Valea Orăştiei

470

-

-

3

O.S. Ţinutul Pădurenilor

-

-

-

4

O. S. Valea Haţegului

-

-

-

 

 

Tabelul nr. 6.5.5.1. Starea de sănătate a pădurilor

 

           În urma informaţiilor obţinute de la  Direcţia Silvică în anul 2008, în fondul forestier nu s-au produs incendii, comparativ cu anii anteriori, când au fost afectate 1 ha în anul 2008 şi78,6 ha pădure şi 12 ha plantaţii din 8 ocoale silvice în anul 2007.

Nu au fost semnalate inundaţii în fond forestier; suprafaţa  de pădure afectată de alte cauze a scăzut considerabil.

             În tabelul următor (6.5.5.2.) este  prezentată starea şi evoluţia pădurilor şi suprafeţele afectate de diverse cauze (administrate de ocoalele silvice private).

 

Categorii

Suprafeţe (ha)

1

2

3

4

Suprafeţe afectate de diverse cauze

Incendii

Răşinoase

8

Foioase

 

Inundaţii

Răşinoase

 0

Foioase

 0

Secetă

Răşinoase

 0

Foioase

 0

Poluare

răşinoase

Incipientă

 0

Medie

 0

Avansată

 0

foioase

Incipientă

 0

Medie

 0

Avansată

 

 0

Delicte

Răşinoase

 0

Foioase

 0

Alte cauze

Răşinoase

 0

Foioase

 0

Total

Răşinoase

 0

Foioase

 0

Suprafeţe tratate pentru combaterea

insectelor şi paraziţilor vegetali

12

Suprafeţe regenerate

 64

Suprafeţe împădurite şi reîmpădurite

28

 

 

Tabel nr. 6.5.5.2  Starea şi evoluţia pădurilor administrate de ocoale silvice private

 

Datorită faptului că pădurile judeţului sunt, în general, de amestec, din specii diverse, prezintă o rezistenţă crescută la acţiunea factorilor vătămători biotici si abiotici. Ca urmare se poate afirma, că starea de sănătate a pădurilor este în  general bună.

 

 

6.5.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri

 

            Arborii forestieri formează obiectul principal al preocupărilor din silvicultură. Materialul lemnos se recoltează în momentul când pădurea şi-a îndeplinit scopul pentru care a fost creată, printr-o intervenţie directă care se numeşte „tăiere principală”. Informaţiile privind tăierile de arbori din fondul forestier al judeţului Hunedoara le-am obţinut de la Direcţia Silvică Deva şi Inspectoratul de Silvicultură şi Vânătoare Deva. Principalele tipuri de tăieri executate în anul 2009 au fost: tăieri de regenerare, care cuprind: tăieri succesive, tăieri de regenerare în crâng, tăieri de substituiri (refacere a arboretelor slab productive şi degradate), tăieri de conservare; tăieri de regenerare în codru formate din: tăieri succesive, tăieri progresive, tăieri grădinărite şi tăieri rase. 

 

 

 

 

Nr. crt.

Direcţie Silvică sau Ocol Silvic privat

Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri (ha)

Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire (ha)

Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări (ha)

1

Direcţia Silvică Deva

15956

-

-

2

O.S. Valea Orăştiei

1300

-

-

3

O.S. Ţinutul Pădurenilor

2210

-

-

4

O. S. Valea Haţegului

794

-

-

5

O.S. Carpatina

131

-

-

6

O.S. Retezatul, Clopotiva, Râu de Mori

9

-

-

 

 

Tabel nr. 6.5.6.1. Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri

 

            După cum se poate observa din tabelul 6.5.6. pe raza ocoalelor silvice private şi de stat nu au existat în anul 2009 suprafeţe de teren scoase definitiv din fondul forestier pentru alte utilizări. Pe de altă parte, suprafeţele parcurse cu tăieri au crescut în anul 2009 faţă de anul anterior: 15956ha faţă de 8007ha la Direcţia Silvică, 1300 ha faţă de 257ha  la OS Valea Orăştiei, 2210ha faţă de 1355 ha  la OS Ţinutul Pădurenilor, 794ha faţă de 104ha la OS Valea Haţegului.

            Pe lângă aceste suprafeţe parcurse cu tăieri în conformitate cu Amenajamentul silvic în vigoare, în fondul forestier de stat au fost executate şi unele tăieri ilegale, a căror situaţie este prezentată la punctul 6.5.10.

            În fondul forestier s-au mai executat şi tăieri de produse accidentale care cuprind: produse accidentale în arborete cu vârste peste 60 ani, operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor, tăieri de îngrijire în pădurile tinere.

 

6.5.7. Zone  cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire 

 

           Potrivit informaţiilor obţinute de la Direcţia Silvică Deva şi ocoalele silvice private, în judeţul Hunedoara nu au existat în anul 2009 în fondul forestier zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire.

Cu toate acestea, ocoalele silvice private  au împădurit şi reîmpădurit în anul 2009 o suprafaţă de 28 ha.(vezi tabelul 6.5.5.2.).

 

6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări       

 

            Scoaterea terenurilor din fondul forestier pentru alte utilizări are o motivaţie economică, se face o analiză temeinică a modului în care aceste terenuri vor fi utilizate permanent sau temporar, iar pentru cele scoase temporar din circuitul forestier Direcţia Silvică întocmeşte o fişă cu obligaţiile beneficiarului pe timpul folosirii terenului cât şi în momentul predării proprietarului de drept, terenul ce urmează a fi redat circuitului silvic.

            În timp ce în anul  2006 au fost ocupate definitiv 0,288ha în UP VI şi 0,031 ha în UP II (ambele în Ocolul Silvic Petroşani, beneficiar fiind Hidroelectrica S.A. S.H.Tg. Jiu), iar în anul 2007 au fost scoase temporar 4,67 ha şi ocupate definitiv 3,28 ha de teren, în anul 2008 şi 2009 nu au existat suprafeţe de teren scoase definitiv din fondul forestier. În anul 2009 a fost scoasă temporar din fondul forestier administrat de Direcţia Silvică Hunedoara o suprafaţă de 0,21 ha, la solicitarea S.C. Quasar S.A. Deva, pentru captarea unui izvor în scopul cercetării hidrogeologice.

           

6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009

 

Mijlocul prin care se poate obţine sporul de masă lemnoasă, rămâne creşterea unor păduri mai productive, în locul celor necorespunzătoare, prin lucrări de împădurire. Multe păduri se află în locuri unde există condiţii prielnice de climă şi sol pentru ca vegetaţia lemnoasă să se poată instala pe cale naturală. Sunt însă şi situaţii unde regenerarea naturală nu se poate face la timp sau cu speciile cele mai indicate. De aceea este necesar să se intervină prin lucrări de împădurire pe cale artificială. (Toate lucrările care se execută pentru întemeierea pe cale artificială a unor noi păduri sunt denumite în general lucrări de împădurire.) În această situaţie, prin intervenţii artificiale se completează, prin plantaţii, numai golurile neregenerate, rămase în urma exploatării arboretului matern.

           

 

Nr. crt.

Direcţie Silvică sau Ocol Silvic privat

Suprafeţe de păduri regenerate (ha)

2007

2008

2009

1

Direcţia Silvică Deva

389

379

420

2

O.S. Valea Orăştiei

28

18

2 8

3

O.S. Ţinutul Pădurenilor

16

26

19

4

O. S. Valea Haţegului

-

-

-

5

O.S. Carpatina

-

-

10

6

O.S. Retezatul, Clopotiva, Râu de Mori

-

-

-

 

 

Tabel nr. 6.5.9.1. Suprafeţe de păduri regenerate în perioada 2007-2009

 

 

Direcţia Silvică Deva a executat în anul 2006 lucrări de împădurire pe o suprafaţă de  213ha, în anul 2007 suprafaţa de împădurire prin lucrări de plantări a atins 261 ha, în anul 2008 – 233 ha, iar în anul 2009 – 245ha. Pentru aceste lucrări s-au folosit 1077 mii puieţi de către Direcţia Silvică şi 122 mii puieţi de către ocoalele silvice private.

 

Nr. crt.

Evoluţia suprafeţelor  împădurite în perioada 1999-2008

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

1

180

164

180

165

209

263

278

239

312

242

273

 

 

Tabel nr. 6.5.9.2. Evoluţia suprafeţelor împădurite în perioada 1999-2008

 

Evoluţia suprafeţelor împădurite pentru întreaga suprafaţă a judeţului Hunedoara în perioada 1999-2009 este prezentată în tabelul 6.5.9.2.

 

 

Fig.nr.6.5.9.1. Evoluţia suprafeţelor împădurite în perioada 1999-2009

 

            Din figura 6.5.9. se poate observa o uşoară creştere a suprafeţelor împădurite faţă de anul 2008, iar pe ansamblu, curba împăduririlor are un aspect ascendent în cei 11 ani analizaţi, ceea ce ar putea avea efect pozitiv asupra ecosistemului forestier din judeţul Hunedoara.

 

6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

 

            Prin activitatea sa, omul poate crea pădurea, o poate conduce cât mai bine spre ţelul pentru care a creat-o, însă totodată o poate şi distruge. De-a lungul timpului, omul a influenţat permanent starea pădurii, modificându-i compoziţia, consistenţa, structura, întinderea etc. Pierderi importante de păduri au fost produse prin incendii, păşunat, defrişări, exploatări neraţionale etc., cu consecinţe nedorite asupra mediului înconjurător şi a naturii.

             În judeţul Hunedoara nu s-au  constatat aspecte negative în modul de gospodărire al pădurilor, lucrările executate în pădure au satisfăcut în cea mai mare măsură necesităţile materiale ale oamenilor şi au îndeplinit în aceeaşi măsură rolul lor de protecţie.

 

Nr. crt.

Direcţie Silvică sau Ocol Silvic privat

Tăieri ilegale (nr./mc)

incendieri (nr./ha)

Alte presiuni antropice (mc.)

1

Direcţia Silvică Deva

64/85

-

454

2

O.S. Valea Orăştiei

40/15706

-

7421

3

O.S. Ţinutul Pădurenilor

4/2

-

1

4

O. S. Valea Haţegului

-

-

-

5

O.S. Carpatina

-

-

-

6

O.S. Retezatul, Clopotiva, Râu de Mori

-

-

-

 

 

Tabel nr. 6.5.10.1. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor

 

În  cursul anului 2009, au fost, totuşi,  tăiaţi ilegal arbori din fondul forestier administrat de ocoalele Direcţiei Silvice şi cele private. Suprafaţa afectată de aceste tăieri nu a putut fi calculată, în schimb ni s-au furnizat informaţiile legate de infracţiunile şi contravenţiile comise, precum şi volumul de lemn tăiat ilegal. Aceste informaţii sunt prezentate în tabelele 6.5.10.1 şi 6.5.10.2

 

Nr.

crt.

Ocolul Silvic

Infracţiuni

Contravenţii tăieri ilegale

Nejustificat de personal silvic

Total volum tăiat ilegal

Nr.

Volum (mc)

Valoare (lei)

Nr.

Volum (mc)

Valoare (lei)

Volum (mc)

Valoare (lei)

Volum (mc)

Valoare (lei)

1

Baia de Criş

1

5

6686

28

34

3406

4

503

43

4577

4

Dobra

1

5

512

-

-

-

47

-

52

512

5

Geoagiu

1

9

999

11

19

2471

13

1925

41

5395

6

Grădişte

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

8

Hune-doara

1

8

2332

4

5

470

91

7128

104

9930

9

Ilia

-

-

-

-

-

-

68

11717

68

11717

10

Lupeni

6

91

20587

8

13

1768

13

1083

117

23438

12

Petroşani

-

-

-

-

-

-

13

824

13

824

13

Pui

-

-

-

-

-

-

20

2019

20

2019

14

Retezat

5

117

24698

1

1

51

157

26206

275

50955

15

Simeria

3

32

6618

12

13

2068

28

3460

73

12146

TOTAL

18

267

56414

64

85

10234

454

54885

806

121513

 

Tabel nr. 6.5.10.2. Situaţia tăierilor ilegale în anul 2009 pe raza Direcţiei Silvice

 

            Braconajul este un aspect  relativ des întâlnit în fondurile de vânătoare. Cu toate acestea, pentru anul 2009 nu ni s-a raportat nici un caz de braconaj, în timp ce în anul 2008 au fost înregistrate 2 cazuri de braconaj, în  2007 - 9 cazuri şi în anul 2006 - de 11 cazuri. Trebuie specificat că aceste fapte au fost sancţionate, potrivit legii, de către Inspectoratul Silvic şi de Vânătoare Deva cu multă eficienţă.

În ceea ce priveşte activitatea de recoltare a ciupercilor şi fructelor de pădure, aceasta este bine reglementată şi monitorizată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului.

                    Pentru o cât mai bună protecţie a acestei bogăţii, care este pădurea, sunt necesare acţiuni de conştientizare a publicului, acţiuni la care trebuie să subscriem cu toţii.Astfel în anul 2009 acţiunile de sensibilizare a publicului au fost diverse, la acestea participând şi Agenţia pentru Protecţia Mediului.

          - furnizarea de material săditor (la preţuri avantajoase) persoanelor fizice şi juridice interesate, cu asigurarea asistenţei tehnice de specialitate gratuite de către personalul silvic;

           - participarea elevilor (Fig. nr. 6.5.10.), a locuitorilor satelor şi organizaţiilor neguvernamentale la plantarea puieţilor în zonele stabilite de comun acord cu ocoalele silvice, la conferinţe, mese rotunde pe tema: Rolul şi importanţa pădurilor, cunoaşterea legislaţiei silvice, la prezentări de casete video cu “Aspecte din silvicultură”, la drumeţii pentru prezentarea frumuseţii judeţului, cunoaşterea speciilor forestiere, a lucrărilor silvice necesare regenerării pădurii;

 

Fig. nr. 6.5.10.1. Acţiune plantare puieţi

 

-          prezentări